AvocatulRoman.ro
Un produs marca Rentrop&Straton
actualizat la 20 Mai 2012
Cauta articol   Tip articol
 Domeniu Camp

...sau foloseste motorul de cautare avansata
Username:
Parola:
Tine-ma minte

Flux RSS Twitter Trimite pe Yahoo Messenger Trimite prin email Mareste font Micsoreaza font Font default

Arestare preventiva. Mentinerea in cursul judecatii. Motive

Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 31-Aug-2011

Tags: drept procesual penal, arestare preventiva, mentinerea arestarii in cursul judecatii

Continutul, designul, structura, precum si materialele AvocatulRoman.ro apartin Editurii RENTROP & STRATON si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala. Pentru detalii consultati sectiunea Termeni si conditii.
Alerta AvocatulRoman.roDescarca aici Programul Special de Alerta AvocatulRoman.ro!
Asigura-te, astfel, ca vei fi mereu primul care afla Noutatile AvocatulRoman.ro! ...clic aici


Constituirea unui grup infractional din 17 persoane, in scopul savarsirii infractiunilor de santaj, proxenetism si vatamare corporala grava, cu participarea mai multor cadre din politie, prezinta un pericol concret pentru ordinea publica si justifica mentinerea arestarii preventive a inculpatilor in cursul judecatii, cu respectarea dispozitiilor prevazute de lege.

I.C.C.J., sectia penala, decizia nr. 2782 din 26 aprilie 2005


C. proc. pen., art. 160b alin. (1) si (3),
art. 148 lit. h), art. 155 si urm.

Prin incheierea din 18 aprilie 2005, Curtea de Apel Pitesti a mentinut masura arestarii preventive a inculpatului B.C. si alti 16 inculpati. 
           
S-au respins cererile de revocare, respectiv de inlocuire a masurii arestarii preventive formulate de inculpati. 
           
Curtea de apel a retinut ca exista in continuare temeiurile ce au determinat luarea masurii arestarii preventive a inculpatilor in baza art. 148 lit. h) C. proc. pen., faptele deduse judecatii fiind sanctionate cu o pedeapsa mai mare de 4 ani inchisoare, iar lasarea lor in libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publica.
           
Instanta a mai considerat ca situatia personala a inculpatilor, lipsa antecedentelor penale, varsta, conduita anterioara buna a acestora nu sunt elemente de natura sa conduca la revocarea masurii arestarii, datele invocate fiind cunoscute, de altfel, la data arestarii.
Curtea a mai considerat ca nu au fost depasite durata judecatii si a arestarii preventive, nefiind incalcate dispozitiile art. 5 din Conventia pentru apararea drepturilor si libertatilor fundamentale si nici art. 23 din Constitutia Romaniei, ei fiind arestati de 5 luni in conditiile in care cauza este complexa prin numarul mare al faptelor cercetate si al persoanelor implicate.
           
Impotriva acestei incheieri, inculpatii au declarat recurs, cu privire la motivele invocate  retinandu-se urmatoarele:
           
Prin rechizitoriu s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatilor sub invinuirea ca au constituit un grup infractional care a actionat in mod coordonat, in scopul obtinerii de foloase materiale injuste prin santaj, proxenetism, vatamare corporala grava, fapte comise impotriva  patronilor  unor firme. 

Activitatea infractionala a fost favorizata de fostul sef al Politiei municipiului Deva, precum si de agenti de politie.
Masura preventiva a fost mentinuta de instanta, cu respectarea dispozitiilor art. 155 si urmatoarele C. proc. pen.
Curtea de Apel Pitesti a mentinut, de asemenea,  starea de arest a inculpatilor recurenti, constatand ca nu sunt temeiuri care sa impuna revocarea acestora.   
            
Inculpatii au invocat lipsa vinovatiei cu privire la faptele ce fac obiectul judecatii si gresita incadrare juridica a acestora.             
Aceste aspecte nu pot fi examinate de instanta de recurs in acest moment procesual,  fiind  atributul instantei ce judeca fondul ca, pe baza probelor, sa stabileasca vinovatia sau nevinovatia inculpatilor.
           
De asemenea, au invocat depasirea termenului rezonabil de judecare al unei cauze penale, incalcandu-se astfel dispozitiile art. 5 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, precum si a art. 23 din Constitutia Romaniei.
           
Sub acest aspect se constata ca termenul rezonabil invocat nu a fost depasit si nici durata masurii arestarii  preventive;  este de observat ca art. 23 din Constitutie se refera la arestarea preventiva in cursul urmaririi penale care nu poate depasi 180 de zile, ceea ce nu este cazul in speta, inculpatii fiind trimisi in judecata inainte de implinirea acestui termen.
           
Un alt motiv de casare se refera la imprejurarea ca au disparut temeiurile ce au impus luarea masurii preventive aratate in  art. 143 si 148 C. proc. pen., neexistand probe certe ca lasarea in libertate prezinta un pericol concret pentru ordinea publica.
           
Este adevarat ca numai gravitatea faptelor comise nu poate fi socotita, in sine, ca reprezentand pericol pentru ordinea publica, dar nici nu poate fi ignorat ca inculpatii s-au asociat in vederea savarsirii unor infractiuni grave, de mare rezonanta in zona in care s-au produs.
           
In raport cu art. 5 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului si art. 23 din Constitutie, masura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci cand exista motive verosimile ca s-a savarsit o infractiune sau exista motive temeinice de a se crede in posibilitatea  savarsirii unei noi infractiuni, fiind necesara astfel apararea ordinii publice, a drepturilor si libertatilor cetatenilor, desfasurarea in bune conditii a procesului penal.
           
In speta, pericolul social potential se apreciaza in raport cu comportamentul inculpatilor, reactia opiniei publice, rezonanta faptelor comise, precum si, in cazul unora dintre inculpati, tinandu-se seama de functiile avute de acestia in politie la data savarsirii faptelor. 
           
Pericolul pentru ordinea publica  isi gaseste expresia si prin starea de neliniste, de sentimentul  de insecuritate in randul societatii generata de   faptul ca persoane banuite de  savarsirea unor infractiuni de o gravitate deosebita sunt cercetate si judecate in stare de libertate. 
In concluzie, in mod corect au fost respinse cererile inculpatilor de revocare a masurii arestarii preventive, respectiv  de inlocuire a acesteia, motiv pentru care recursurile au fost respinse. 
 




Adauga acest articol in site-ul tau

Newsletter AvocatulRoman.ro
Ramai la curent cu toate solutiile propuse de specialisti.
Aboneaza-te ACUM la Newsletter AvocatulRoman.ro si primesti cadou Raportul special "Cele mai solicitate contracte de comodat, locatiune, vanzare-cumparare"!

  Da, doresc sa ma abonez si sa primesc informatii despre produsele, serviciile, evenimentele etc. oferite de Rentrop & Straton. Termeni si conditii de utilizare a site-ului Nota de informare



Articole similare


     » Scoaterea de sub urmarire penala. Competenta curtii de apel ca instanta de recurs. 
     de Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 07-Dec-2011
     » Jurisprudenta » Alte categorii » Jurisprudenta - penal

     » Falsul privind identitatea. Folosirea unui girofar pe o masina civila 
     de Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 10-Nov-2011
     » Jurisprudenta » Alte categorii » Jurisprudenta - penal

     » Infractiunea de dare de mita, prevazuta de art. 255 alin.1 Cod penal 
     de Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 08-Nov-2011
     » Jurisprudenta » Alte categorii » Jurisprudenta - penal

     » Individualizare pedeapsa; aplicarea dispozitiilor art. 3201 C.proc.pen. in faza apelului penal. Concurs de circumstante si stari de atenuare si agravare a pedepsei 
     de Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 07-Nov-2011
     » Jurisprudenta » Alte categorii » Jurisprudenta - penal

     » Aplicabilitatea dispozitiilor art. 320 ind. 1 din Codul de procedura penala 
     de Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 07-Nov-2011
     » Jurisprudenta » Alte categorii » Jurisprudenta - penal