AvocatulRoman.ro
Un produs marca Rentrop&Straton
actualizat la 20 Mai 2012
Cauta articol   Tip articol
 Domeniu Camp

...sau foloseste motorul de cautare avansata
Username:
Parola:
Tine-ma minte

Flux RSS Twitter Trimite pe Yahoo Messenger Trimite prin email Mareste font Micsoreaza font Font default

Cerere de revizuire formulata de intervenienti. Neexercitarea caii de atac de partea in favoarea careia s-a intervenit

Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 27-Sep-2011

Tags: drept procesual civil, cerere de revizuire, intervenient

Continutul, designul, structura, precum si materialele AvocatulRoman.ro apartin Editurii RENTROP & STRATON si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala. Pentru detalii consultati sectiunea Termeni si conditii.
Alerta AvocatulRoman.roDescarca aici Programul Special de Alerta AvocatulRoman.ro!
Asigura-te, astfel, ca vei fi mereu primul care afla Noutatile AvocatulRoman.ro! ...clic aici


Potrivit art.56 Cod procedura civila „apelul sau recursul facut de cel care intervine in interesul uneia dintre parti se socoteste neavenit, daca partea pentru care a intervenit nu a facut ea insasi apel sau recurs”.
Chiar daca legiuitorul, in cuprinsul art.56, a facut trimitere expresa doar la apel sau recurs, textul trebuie interpretat in sensul ca intervenientul accesoriu va putea exercita oricare dintre caile de atac numai daca partea pentru care a intervenit a exercitat-o ea insasi.
In conditiile in care partea principala nu intelege sa declanseze o cale de atac, fie ca este vorba despre apel sau despre caile extraordinare de atac, pasivitatea acesteia are si semnificatia lipsei interesului concret si actual de a solicita modificarea, desfiintarea sau anularea hotararii judecatoresti pronuntate in defavoarea sa, ca expresie a achiesarii implicite la hotarare.
O interpretare contrara ar conduce la situatia paradoxala ca urmare a exercitarii unei cai de atac, exclusiv de catre intervenientul accesoriu, sa se ajunga la modificarea hotararii in pofida vointei partii in favoarea careia a fost formulata cererea de interventie si ca intervenientul accesoriu sa se judece in contradictoriu cu aceasta parte, care ar dobandi in proces
calitate de intimat.
 
ICCJ, Sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 4238 din 25 iunie 2008


 
C.proc.civ.,  art.49 alin. (3), art.54, art. 56
 
Prin sentinta civila nr.958/2003, Tribunalul Bucuresti a admis contestatia formulata de reclamantul D.M.D. impotriva dispozitiei nr.369/2002, emisa in baza Legii nr.10/2001 de Ministerul Administratiei si Internelor, a anulat dispozitia atacata si a dispus restituirea in natura catre reclamant a unei suprafete de 48.581,27 mp aflat in administrarea paratului.

Sentinta a ramas definitiva (decizia nr.882/2004 a Curtii de Apel Bucuresti) si irevocabila (decizia nr.1760 din 16 februarie 2006 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Sectia civila si de proprietate intelectuala), urmare a respingerii apelului si recursului exercitate de parat, precum si a cererii de interventie accesorie formulata in interesul paratului, in recurs, de catre intervenientii T.A., T.L.I., T.G., T.C., P.E., C.V., B.E., S.C., P.V. si L.V.

Impotriva sentintei pronuntata in prima instanta au formulat cerere de revizuire, intemeiata pe dispozitiile art.322 pct.5 C.proc.civ., intervenientii T.L.I. si T.A.

Tribunalul Bucuresti a respins cererea de revizuire ca inadmisibila, hotararea fiind mentinuta de Curtea de Apel Bucuresti.
 Pentru a adopta aceasta solutie, instantele anterioare au retinut incidenta exceptiei inadmisibilitatii fata de dispozitiile art. 54 si art. 56 C.proc.civ., cu motivarea ca cel care intervine in interesul uneia dintre parti poate face orice act de procedura care nu este potrivnic interesului partii respective si ca in prezenta cauza Ministerul Administratiei si Internelor nu a promovat aceasta cale de atac.

Critica formulata in apel, in sensul ca tribunalul a facut o interpretare excesiva a dispozitiilor art.56 C.proc.civ., a fost inlaturata cu argumentarea ca textul acopera si ipoteza caii de atac a revizuirii, odata ce arata in mod expres calea ordinara de atac a apelului si calea extraordinara de atac a recursului, revizuirea fiind o cale extraordinara de atac.

Impotriva deciziei instantei de apel au declarat recurs revizuentii T.A. si T.L., criticand-o ca fiind nelegala in raport cu dispozitiile art.304 pct.9 si pct. 7 C.proc.civ., pentru urmatoarele motive:

Curtea de Apel Bucuresti a mentinut motivarea tribunalului, pronuntand o solutie bazata pe interpretarea nelegala a dispozitiilor art.56 C.proc.civ. Textul de lege nu se refera la toate caile extraordinare de atac, instantele dand o interpretare mult prea extensiva, printr-o analogie neavuta in vedere de   legiuitor,   care  s-a  referit  numai  la  apel  si  recurs, nu si la celelalte cai extraordinare de atac.

Instanta nu a avut in vedere ca potrivit art.54 C.proc.civ.: „cel care intervine poate face orice act de procedura care nu este potrivnic interesului partii in folosul careia intervine”, fiind evident ca revizuirea este un act de procedura nepotrivnic interesului paratului chiar in lipsa promovarii acestei cai de atac si de catre Ministerul Administratiei si Internelor.

Instanta de apel nu s-a pronuntat pe motivul de apel ce viza faptul ca admiterea exceptiei de inadmisibilitate incalca si dispozitiile art.6.1. din Conventia Europeana a Drepturilor Omului privind dreptul la un proces echitabil in sensul garantarii accesului liber la justitie.
Recursul este nefondat.

Intervenientul accesoriu nu pretinde in proces un drept propriu, el rezumandu-se sa sustina pretentiile uneia din partile initiale, astfel incat cererea sa este o simpla cerere in aparare.

Prin natura si efectele acestei interventii, titularul ei este dependent procesual de partea pentru care a intervenit, avand drepturi si obligatii procesuale circumscrise acestei situatii de dependenta. Aceste caracteristici rezulta explicit din prevederile art.49 alin.(3) C.proc.civ. si ale art.54 C.proc.civ.

Respectiv, cererea de interventie „este in interesul uneia dintre parti cand specifica numai apararea acesteia”, iar „cel care intervine poate face orice act de procedura care nu este potrivnic interesului partii in folosul careia intervine”.

Textele de lege citate consacra principiul limitarii activitatii procesuale a intervenientului care sprijina pozitia procesuala a partilor principale.
Potrivit art.56 C.proc.civ. „apelul sau recursul facut de cel care intervine in interesul uneia dintre parti se socoteste neavenit, daca partea pentru care a intervenit nu a facut ea insasi apel sau recurs”.

Chiar daca legiuitorul, in cuprinsul art.56, a facut trimitere expresa doar la apel sau recurs, textul trebuie interpretat in sensul ca intervenientul accesoriu va putea exercita oricare dintre caile de atac numai daca partea pentru care a intervenit a exercitat-o ea insasi.

Concluzia este logica si decurge din principiul limitarii activitatii procesuale a intervenientului, astfel cum este prevazut in art.49 alin.(3) si in art.54 C.proc.civ., neputand fi conceputa o continuare a activitatii procesuale in instantele de control judiciar, fara ca partea principala sa-si fi manifestat in mod expres vointa prin declararea respectivei cai de atac.

Actul de procedura indeplinit de intervenientul accesoriu nu poate fi potrivnic interesului partii in folosul careia s-a intervenit.
Interesul partii se analizeaza in raport cu fiecare etapa procesuala.

In conditiile in care partea principala nu intelege sa declanseze o cale de atac, fie ca este vorba despre apel sau despre caile extraordinare de atac, pasivitatea acesteia are si semnificatia lipsei interesului concret si actual de a solicita modificarea, desfiintarea sau anularea hotararii judecatoresti pronuntate in defavoarea sa, ca expresie a achiesarii implicite la hotarare.

O interpretare contrara ar conduce la situatia paradoxala ca urmare a exercitarii unei cai de atac, exclusiv de catre intervenientul accesoriu, sa se ajunga la modificarea hotararii in pofida vointei partii in favoarea careia a fost formulata cererea de interventie si ca intervenientul accesoriu sa se judece in contradictoriu cu aceasta parte, care ar dobandi in proces calitate de intimat.

In sensul celor prezentate, este de remarcat ca in prezenta cauza, atat in fazele procesuale anterioare  cat  si  in   recurs, Ministerul Administratiei si Internelor a depus intampinare, solicitand respingerea ca inadmisibila a cererii de revizuire formulata de intervenientii accesorii, respectiv respingerea apelului si recursului exercitate impotriva sentintei instantei investita cu solutionarea cererii de revizuire.
Omisiunea analizarii de catre instanta de apel a criticii privind limitarea accesului la justitie prin admiterea exceptiei inadmisibilitatii cererii de revizuire, nu poate conduce la adoptarea solutiei preconizate de recurenti, incidenta exceptiei dedusa din art.56 C.proc.civ., fiind corect retinuta in cauza.

Instanta de control judiciar va suplini partial motivarea deciziei recurate, constatand ca si aceasta critica este neintemeiata.
 Liberul acces la justitie nu poate avea loc decat in cadrul procesual stabilit de legiuitor, cu respectarea regulilor de desfasurare a procesului in fata instantelor judecatoresti, astfel cum rezulta din dispozitiile constitutionale ale art.125 alin.(3) : „Competenta si procedura de judecata sunt stabilite de lege”.

 In ceea ce priveste sustinerea potrivit careia s-ar fi incalcat prevederile art.6 pct.1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, in jurisprudenta sa Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca acest drept nu implica existenta mai multor grade de jurisdictie decat cele prevazute in legislatia nationala si ca dreptul nu este absolut, Conventia lasand la dispozitia fiecarui stat reglementarea exercitarii cailor de atac.

 In raport cu particularitatea cauzei deduse judecatii, respectiv exercitarea unei cai extraordinare de atac de catre intervenientii accesorii, este de remarcat si inaplicabilitatea art.6 din Conventie.

Domeniul de aplicatie  a   textului   analizat  cuprinde, in materie  civila, contestatiile privitoare la drepturile si obligatiile cu caracter civil ale unei persoane fizice sau juridice.

Cum intervenientul accesoriu nu pretinde in proces un drept propriu de natura civila al carui titular este, prima cerinta impusa de art.6 parag.1 din Conventie nu este indeplinita.

Pentru considerentele prezentate, in baza dispozitiilor art.312 alin.(1) C.proc.civ., recursul a fost respins ca nefondat.





Adauga acest articol in site-ul tau

Newsletter AvocatulRoman.ro
Ramai la curent cu toate solutiile propuse de specialisti.
Aboneaza-te ACUM la Newsletter AvocatulRoman.ro si primesti cadou Raportul special "Cele mai solicitate contracte de comodat, locatiune, vanzare-cumparare"!

  Da, doresc sa ma abonez si sa primesc informatii despre produsele, serviciile, evenimentele etc. oferite de Rentrop & Straton. Termeni si conditii de utilizare a site-ului Nota de informare



Articole similare


     » Raspundere civila delictuala. Daune morale 
     de Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 06-Dec-2011
     » Jurisprudenta » Alte categorii » Jurisprudenta - civil

     » Cerere de desbagubire pentru imobilul expropriat 
     de Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 06-Dec-2011
     » Jurisprudenta » Alte categorii » Jurisprudenta - civil

     » Actiune de divort. Instanta competenta in lipsa unui domiciliu comun al sotilor 
     de Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 06-Dec-2011
     » Jurisprudenta » Alte categorii » Jurisprudenta - civil

     » Cerere de reexaminare a acordarii ajutorului public judiciar 
     de Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 06-Dec-2011
     » Jurisprudenta » Alte categorii » Jurisprudenta - civil

     » Solicitare pe cale de ordonant presidentiala.Suspendarea masurii complemetare a suspendarii exercitarii dreptului de a conduce  
     de Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 10-Nov-2011
     » Jurisprudenta » Alte categorii » Jurisprudenta - civil