AvocatulRoman.ro
Un produs marca Rentrop&Straton
actualizat la 21 Octombrie 2014
Cauta articol   Tip articol
 Domeniu Camp

...sau foloseste motorul de cautare avansata
Legislatia UE: Prin autentificare, sunt de acord cu faptul ca site-ul AvocatulRoman.ro poate seta module cookie in browserul meu.
Username:
Parola:
Tine-ma minte

Flux RSS Twitter Trimite pe Yahoo Messenger Trimite prin email Mareste font Micsoreaza font Font default

Cod procedura penala - Partea Speciala

Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 16-Iun-2011

Tags: cod procedura penala, partea speciala

Continutul, designul, structura, precum si materialele AvocatulRoman.ro apartin Editurii RENTROP & STRATON si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala. Pentru detalii consultati sectiunea Termeni si conditii.
Alerta AvocatulRoman.roDescarca aici Programul Special de Alerta AvocatulRoman.ro!
Asigura-te, astfel, ca vei fi mereu primul care afla Noutatile AvocatulRoman.ro! ...clic aici



PARTEA SPECIALA

    TITLUL I
    Urmarirea penala

     CAP. I
    Dispozitii generale
Alerta AvocatulRoman.roDescarca aici Programul Special de Alerta AvocatulRoman.ro!
Asigura-te, astfel, ca vei fi mereu primul care afla Noutatile AvocatulRoman.ro! ...clic aici



     ART. 285
    Obiectul urmaririi penale
    (1) Urmarirea penala are ca obiect strangerea probelor necesare cu privire la existenta infractiunilor, la identificarea persoanelor care au savarsit o infractiune si la stabilirea raspunderii penale a acestora, pentru a se constata daca este sau nu cazul sa se dispuna trimiterea in judecata.
    (2) Procedura din cursul urmaririi penale este nepublica.
     ART. 286
    Actele organelor de urmarire penala
    (1) Procurorul dispune asupra actelor sau masurilor procesuale si solutioneaza cauza prin ordonanta, daca legea nu prevede altfel.
    (2) Ordonanta trebuie sa cuprinda:
    a) denumirea parchetului si data emiterii;
    b) numele, prenumele si calitatea celui care o intocmeste;
    c) fapta care face obiectul urmaririi penale, incadrarea juridica a acesteia si, dupa caz, datele privitoare la persoana suspectului sau inculpatului;
    d) obiectul actului sau masurii procesuale ori, dupa caz, tipul solutiei, precum si motivele de fapt si de drept ale acestora;
    e) date referitoare la masurile asiguratorii, masurile de siguranta cu caracter medical si masurile preventive luate in cursul urmaririi;
    f) alte mentiuni prevazute de lege;
    g) semnatura celui care a intocmit-o.
    (3) Procurorul confirma un act sau o masura procesuala prin inscrierea acestei mentiuni si a temeiului de drept pe actul in cauza.
    (4) Organele de cercetare penala dispun, prin ordonanta, asupra masurilor procesuale numai in cazurile si in conditiile prevazute de lege. In cursul urmaririi penale formuleaza propuneri prin referat. Dispozitiile alin. (2) se aplica in mod corespunzator.
     ART. 287
    Pastrarea unor acte de urmarire penala
    (1) Cand legea prevede ca un act sau o masura procesuala trebuie sa fie incuviintata, autorizata sau confirmata, un exemplar al actului ramane la procuror.
    (2) In cazurile in care procurorul sesizeaza judecatorul de drepturi si libertati, judecatorul de camera preliminara ori alte autoritati prevazute de lege, in vederea solutionarii propunerilor ori cererilor formulate in cursul urmaririi penale, va inainta copii numerotate si certificate de grefa parchetului de pe actele dosarului ori numai de pe cele care au legatura cu cererea sau propunerea formulata. Organul de urmarire penala pastreaza originalul actelor, in vederea continuarii urmaririi penale.

     CAP. II
    Sesizarea organelor de urmarire penala

    SECTIUNEA 1
    Reglementari generale

     ART. 288
    Modurile de sesizare
    (1) Organul de urmarire penala este sesizat prin plangere sau denunt, prin actele incheiate de alte organe de constatare prevazute de lege ori se sesizeaza din oficiu.
    (2) Cand, potrivit legii, punerea in miscare a actiunii penale se face numai la plangerea prealabila a persoanei vatamate, la sesizarea formulata de persoana prevazuta de lege, la cererea de urmarire penala a autoritatii competente ori cu autorizarea organului prevazut de lege, urmarirea penala nu poate incepe in lipsa acestora. Actiunea penala nu poate fi pusa in miscare in lipsa acestora.
    (3) In cazul infractiunilor savarsite de militari, sesizarea comandantului este necesara numai in ceea ce priveste infractiunile prevazute la art. 413-417 din Codul penal.
     ART. 289
    Plangerea
    (1) Plangerea este incunostintarea facuta de o persoana fizica sau juridica, referitoare la o vatamare ce i s-a cauzat prin infractiune.
    (2) Plangerea trebuie sa cuprinda: numele, prenumele, calitatea si domiciliul petitionarului, descrierea faptei care formeaza obiectul plangerii, precum si indicarea faptuitorului si mijloacelor de proba, daca sunt cunoscute.
    (3) Plangerea se poate face personal sau prin mandatar. Mandatul trebuie sa fie special, iar procura ramane atasata plangerii.
    (4) Daca este facuta in scris, plangerea trebuie semnata de persoana vatamata sau de mandatar.
    (5) Plangerea in forma electronica indeplineste conditiile de forma numai daca este certificata prin semnatura electronica, in conformitate cu prevederile legale.
    (6) Plangerea formulata oral se consemneaza intr-un proces-verbal de catre organul care o primeste.
    (7) Plangerea se poate face si de catre unul dintre soti pentru celalalt sot sau de catre copilul major pentru parinti. Persoana vatamata poate sa declare ca nu isi insuseste plangerea.
    (8) Pentru persoana lipsita de capacitatea de exercitiu, plangerea se face de reprezentantul sau legal. Persoana cu capacitate de exercitiu restransa poate face plangere cu incuviintarea persoanelor prevazute de legea civila. In cazul in care faptuitorul este persoana care reprezinta legal sau incuviinteaza actele persoanei vatamate, sesizarea organelor de urmarire penala se face din oficiu.
    (9) Plangerea gresit indreptata la organul de urmarire penala sau la instanta de judecata se trimite, pe cale administrativa, organului judiciar competent.
    (10) In cazul in care plangerea este intocmita de catre o persoana care locuieste pe teritoriul Romaniei, cetatean roman, strain sau persoana fara cetatenie, si prin aceasta se sesizeaza savarsirea unei infractiuni pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene, organul judiciar este obligat sa primeasca plangerea si sa o transmita organului competent din tara pe teritoriul careia a fost comisa infractiunea. Regulile privind cooperarea judiciara in materie penala se aplica in mod corespunzator.
     ART. 290
    Denuntul
    (1) Denuntul este incunostintarea facuta de catre o persoana fizica sau juridica despre savarsirea unei infractiuni.
    (2) Denuntul se poate face numai personal, dispozitiile art. 289 alin. (2), (4)-(6) si (8)-(10) aplicandu-se in mod corespunzator.
     ART. 291
    Sesizarile facute de persoane cu functii de conducere si de alte persoane
    Orice persoana cu functie de conducere intr-o unitate publica sau cu atributii de control, care a luat cunostinta de savarsirea in acea unitate a unei infractiuni pentru care actiunea penala se pune in miscare din oficiu, este obligata sa sesizeze de indata organul de urmarire penala si sa ia masuri sa nu dispara urmele infractiunii, corpurile delicte si orice alte mijloace de proba.
     ART. 292
    Sesizarea din oficiu
    Organul de urmarire penala se sesizeaza din oficiu daca afla ca s-a savarsit o infractiune pe orice alta cale decat cele prevazute la art. 289-291 si incheie un proces-verbal in acest sens.
     ART. 293
    Constatarea infractiunii flagrante
    (1) Este flagranta infractiunea descoperita in momentul savarsirii sau imediat dupa savarsire.
    (2) Este de asemenea considerata flagranta si infractiunea al carei faptuitor, imediat dupa savarsire, este urmarit de organele de ordine publica si de siguranta nationala, de persoana vatamata, de martorii oculari sau de strigatul public ori prezinta urme care justifica suspiciunea rezonabila ca ar fi savarsit infractiunea sau este surprins aproape de locul comiterii infractiunii cu arme, instrumente sau orice alte obiecte de natura a-l presupune participant la infractiune.
    (3) In cazul infractiunii flagrante organele de ordine publica si siguranta nationala intocmesc un proces-verbal, in care consemneaza toate aspectele constatate si activitatile desfasurate, pe care il inainteaza de indata procurorului.
    (4) Plangerile si cererile prezentate in scris, corpul delict, precum si obiectele si inscrisurile ridicate cu ocazia constatarii infractiunii sunt puse la dispozitia procurorului.
     ART. 294
    Examinarea sesizarii
    (1) La primirea sesizarii organul de urmarire penala procedeaza la verificarea competentei sale, iar in cazul prevazut la art. 48 alin. (2) inainteaza procurorului cauza impreuna cu propunerea de trimitere a sesizarii organului competent.
    (2) In situatia in care actul de sesizare nu indeplineste conditiile de forma prevazute de lege ori descrierea faptei in actul de sesizare este incompleta sau neclara, organele de urmarire penala il cheama pe autorul sesizarii si ii solicita sa completeze actul de sesizare.
    (3) Daca sesizarea nu indeplineste conditiile prevazute de lege, nu a fost completata potrivit alin. (2) sau daca din cuprinsul acesteia rezulta vreunul dintre cazurile de impiedicare a exercitarii actiunii penale prevazute la art. 16 alin. (1), organul de cercetare penala inainteaza procurorului actele impreuna cu propunerea de clasare.
    (4) In cazul in care procurorul apreciaza propunerea intemeiata, dispune, prin ordonanta, clasarea.

    SECTIUNEA a 2-a
    Plangerea prealabila

     ART. 295
    Plangerea prealabila
    (1) Punerea in miscare a actiunii penale se face numai la plangerea prealabila a persoanei vatamate, in cazul infractiunilor pentru care legea prevede ca este necesara o astfel de plangere.
    (2) Plangerea prealabila se adreseaza organului de cercetare penala sau procurorului, potrivit legii.
    (3) Dispozitiile art. 289 alin. (1)-(6) si (8) se aplica in mod corespunzator.
     ART. 296
    Termenul de introducere a plangerii prealabile
    (1) Plangerea prealabila trebuie sa fie introdusa in termen de 3 luni din ziua in care persoana vatamata a aflat despre savarsirea faptei.
    (2) Cand persoana vatamata este un minor sau un incapabil, termenul de 3 luni curge de la data cand persoana indreptatita a reclama a aflat despre savarsirea faptei.
    (3) In cazul in care plangerea prealabila este formulata impotriva reprezentantului legal al acestora, termenul mentionat curge de la data numirii unui alt reprezentant legal.
    (4) Plangerea prealabila gresit indreptata se considera valabila, daca a fost introdusa in termen la organul judiciar necompetent.
    (5) Plangerea prealabila gresit indreptata la organul de urmarire penala sau la instanta de judecata se trimite, pe cale administrativa, organului judiciar competent.
     ART. 297
    Obligatiile organului de urmarire penala in procedura plangerii prealabile
    (1) La primirea plangerii prealabile, organul de urmarire penala verifica daca aceasta indeplineste conditiile de forma si daca a fost depusa in termenul prevazut de lege. In cazul in care constata ca este tardiva, organul de cercetare penala inainteaza procurorului actele incheiate impreuna cu propunerea de clasare.
    (2) Daca intr-o cauza in care s-au facut acte de urmarire penala se constata ca este necesara plangerea prealabila, organul de urmarire penala cheama persoana vatamata si o intreaba daca intelege sa faca plangere. In caz afirmativ, organul de urmarire penala continua cercetarea. In caz contrar, inainteaza procurorului actele incheiate si propunerea de clasare.
     ART. 298
    Procedura in cazul infractiunii flagrante
    (1) In caz de infractiune flagranta, organul de cercetare penala este obligat sa constate savarsirea acesteia, chiar in lipsa plangerii prealabile.
    (2) Dupa constatarea infractiunii flagrante, organul de urmarire penala cheama persoana vatamata si, daca aceasta declara ca face plangere prealabila, continua urmarirea penala. In caz contrar, organul de cercetare penala inainteaza procurorului actele incheiate si propunerea de clasare.

     CAP. III
    Conducerea si supravegherea activitatii organelor de cercetare penala de catre procuror

     ART. 299
    Obiectul supravegherii
    (1) Procurorul supravegheaza activitatea organelor de cercetare penala, astfel ca orice infractiune sa fie descoperita si orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie trasa la raspundere penala.
    (2) De asemenea, procurorul exercita supravegherea activitatii organelor de cercetare penala astfel ca niciun suspect sau inculpat sa nu fie retinut decat in cazurile si in conditiile prevazute de lege.
     ART. 300
    Modalitatile de exercitare a supravegherii
    (1) Procurorul, in exercitarea atributiei de a conduce si supraveghea activitatea organelor de cercetare penala, vegheaza ca actele de urmarire penala sa fie efectuate cu respectarea dispozitiilor legale.
    (2) Organele de cercetare penala sunt obligate dupa sesizare sa il informeze pe procuror despre activitatile pe care le efectueaza sau urmeaza sa le efectueze.
    (3) In exercitarea atributiei de a conduce activitatea de urmarire penala, procurorul ia masurile necesare sau da dispozitii organelor de cercetare penala care iau aceste masuri. Procurorul poate sa asiste la efectuarea oricarui act de cercetare penala sau sa il efectueze personal.
    (4) In exercitarea atributiei de supraveghere a activitatii de urmarire penala, procurorul poate sa ceara spre verificare orice dosar de la organul de cercetare penala, care este obligat sa il trimita de indata, cu toate actele, materialele si datele privitoare la fapta care formeaza obiectul cercetarii. Procurorul poate retine orice cauza in vederea efectuarii urmaririi penale.
     ART. 301
    Trimiterea la organul competent
    (1) Cand procurorul constata ca urmarirea penala nu se efectueaza de organul de cercetare penala prevazut de lege, ia masuri ca urmarirea sa fie facuta de organul competent, procedand potrivit art. 63.
    (2) In cazul prevazut la alin. (1), actele sau masurile procesuale legal efectuate raman valabile.
    (3) Cand procurorul constata ca exista vreunul dintre cazurile prevazute la art. 43, dispune reunirea cauzelor, trimitand ulterior cauza organului competent.
     ART. 302
    Trecerea cauzei de la un organ de cercetare penala la altul
    (1) Procurorul poate sa dispuna, dupa necesitate, ca intr-o cauza urmarirea penala sa fie efectuata de un alt organ de cercetare decat cel sesizat.
    (2) Preluarea unei cauze de catre un organ de cercetare penala ierarhic superior se dispune de procurorul de la parchetul care exercita supravegherea urmaririi penale in acea cauza, pe baza propunerii motivate a organului de cercetare penala care preia cauza.
     ART. 303
    Dispozitiile date de procuror
    (1) Procurorul poate sa dispuna cu privire la efectuarea oricarui act de urmarire penala de organele de cercetare penala ale politiei judiciare sau de organele de cercetare penala speciale, dupa caz.
    (2) Dispozitiile date de procuror in legatura cu efectuarea actelor de cercetare penala sunt obligatorii si prioritare pentru organul de cercetare, precum si pentru alte organe ce au atributii prevazute de lege in constatarea infractiunilor. Organele ierarhic superioare ale politiei judiciare sau ale organelor de cercetare penala speciale nu pot da indrumari sau dispozitii privind cercetarea penala.
    (3) In cazul neindeplinirii sau al indeplinirii in mod defectuos de catre organul de cercetare penala a dispozitiilor date de procuror, acesta poate sesiza conducatorul organului de cercetare penala, care are obligatia ca in termen de 3 zile de la sesizare sa comunice procurorului masurile dispuse, ori poate aplica sanctiunea amenzii judiciare pentru abaterile judiciare prevazute la art. 283 alin. (1) lit. a) sau, dupa caz, alin. (4) lit. m) ori poate solicita retragerea avizului prevazut la art. 55 alin. (4) si (5).
     ART. 304
    Infirmarea actelor procesuale sau procedurale
    (1) Cand procurorul constata ca un act sau o masura procesuala a organului de cercetare penala nu este data cu respectarea dispozitiilor legale sau este neintemeiata, o infirma motivat, din oficiu sau la plangerea persoanei interesate.
    (2) Dispozitiile alin. (1) se aplica si in cazul verificarii efectuate de catre procurorul ierarhic superior cu privire la actele procurorului ierarhic inferior.

     CAP. IV
    Efectuarea urmaririi penale

    SECTIUNEA 1
    Desfasurarea urmaririi penale

     ART. 305
    Inceperea urmaririi penale
    (1) Cand actul de sesizare indeplineste conditiile prevazute de lege si se constata ca nu exista vreunul dintre cazurile care impiedica exercitarea actiunii penale prevazute la art. 16 alin. (1), organul de urmarire penala dispune inceperea urmaririi penale cu privire la fapta.
    (2) Inceperea urmaririi penale se dispune prin ordonanta care cuprinde, dupa caz, mentiunile prevazute la art. 286 alin. (2) lit. a)-c) si g).
    (3) Ordonanta de incepere a urmaririi penale emisa de organul de cercetare penala este supusa confirmarii prin efectuarea unei mentiuni pe aceasta de catre procurorul care exercita supravegherea activitatii de cercetare penala, in termen de cel mult 5 zile de la data inceperii urmaririi penale, organul de cercetare penala fiind obligat sa prezinte totodata si dosarul cauzei.
     ART. 306
    Obligatiile organelor de urmarire penala
    (1) Pentru realizarea obiectului urmaririi penale organele de cercetare penala au obligatia ca, dupa sesizare, sa caute si sa stranga datele ori informatiile cu privire la existenta infractiunii si identificarea persoanelor care au savarsit infractiuni, sa ia masuri pentru limitarea consecintelor acestora, sa obtina si sa administreze probele cu respectarea prevederilor art. 100 si 101.
    (2) Organele de cercetare penala au obligatia de a efectua actele de cercetare care nu sufera amanare, chiar daca privesc o cauza pentru care nu au competenta de a efectua urmarirea penala.
    (3) Dupa inceperea urmaririi penale, organele de cercetare penala strang si administreaza probele, atat in favoarea, cat si in defavoarea suspectului ori inculpatului.
    (4) Organul de urmarire penala se pronunta, prin ordonanta motivata, in conditiile art. 100 alin. (3) si (4), asupra cererilor de administrare a probelor, in limita competentei sale.
    (5) Cand organul de cercetare penala apreciaza ca este necesara administrarea unor mijloace de proba sau folosirea unor tehnici speciale de investigare, care pot fi autorizate ori dispuse, in faza de urmarire penala, numai de procuror sau, dupa caz, de judecatorul de drepturi si libertati, formuleaza propuneri motivate, care trebuie sa cuprinda datele si informatiile care sunt obligatorii in cadrul acelei proceduri. Referatul este trimis procurorului impreuna cu dosarul cauzei.
     ART. 307
    Aducerea la cunostinta a calitatii de suspect
    Persoanei care a dobandit calitatea de suspect i se aduc la cunostinta, inainte de prima sa audiere, aceasta calitate, fapta pentru care este suspectata, incadrarea juridica a acesteia, drepturile procesuale prevazute la art. 83, incheindu-se in acest sens un proces-verbal.
     ART. 308
    Procedura administrarii anticipate a probatoriului
    (1) Atunci cand exista riscul ca unele probe sa nu mai poata fi administrate in fata instantei, procurorul poate sesiza judecatorul de drepturi si libertati in vederea administrarii anticipate a probatoriului.
    (2) Judecatorul de drepturi si libertati stabileste de indata data si locul administrarii probei ori probelor, dispunandu-se citarea partilor si subiectilor procesuali principali.
    (3) Participarea procurorului este obligatorie.
    (4) Daca intervin imprejurari sau temeiuri noi, poate fi facuta o noua cerere pentru administrarea anticipata a probatoriului, cu aplicarea corespunzatoare a dispozitiilor alin. (1)-(3).
     ART. 309
    Punerea in miscare a actiunii penale
    (1) Actiunea penala se pune in miscare de procuror, prin ordonanta, in cursul cercetarii penale, de indata ce se constata ca exista probe din care rezulta motive intemeiate de a crede ca o persoana a savarsit o infractiune si nu exista vreunul dintre cazurile de impiedicare prevazute la art. 16 alin. (1).
    (2) Punerea in miscare a actiunii penale este comunicata inculpatului de catre organul de urmarire penala care il cheama pentru a-l audia. Dispozitiile art. 108 se aplica in mod corespunzator, incheindu-se in acest sens un proces-verbal.
    (3) La cerere, inculpatului i se elibereaza o copie a ordonantei prin care a fost dispusa masura.
    (4) Atunci cand considera necesar, procurorul poate proceda personal la audierea inculpatului si la comunicarea prevazute la alin. (2).
    (5) Organul de urmarire penala continua urmarirea si fara a-l audia pe inculpat atunci cand acesta lipseste nejustificat, se sustrage sau este disparut.
     ART. 310
    Dispozitii privind luarea unor masuri fata de faptuitor
    (1) In cazul infractiunii flagrante, orice persoana are dreptul sa il prinda pe faptuitor.
    (2) Daca faptuitorul a fost prins in conditiile alin. (1), persoana care l-a retinut trebuie sa il predea de indata, impreuna cu corpurile delicte, precum si cu obiectele si inscrisurile ridicate, organelor de urmarire penala, care intocmesc un proces-verbal.
     ART. 311
    Extinderea urmaririi penale sau schimbarea incadrarii juridice
    (1) In cazul in care, dupa inceperea urmaririi penale, organul de urmarire penala constata fapte noi, date cu privire la participarea unor alte persoane sau imprejurari, care pot duce la schimbarea incadrarii juridice a faptei, dispune extinderea urmaririi penale sau schimbarea incadrarii juridice.
    (2) Organul de cercetare penala care a dispus extinderea urmaririi penale sau schimbarea incadrarii juridice este obligat sa il informeze pe procuror cu privire la masura dispusa.
    (3) Organul judiciar care a dispus extinderea urmaririi penale sau schimbarea incadrarii juridice este obligat sa il informeze pe suspect despre faptele noi cu privire la care s-a dispus extinderea.
    (4) In cazul in care extinderea urmaririi penale s-a dispus cu privire la mai multe persoane, organul de urmarire penala are obligatia sa procedeze fata de aceste persoane potrivit art. 307.
    (5) Procurorul sesizat de organul de cercetare in urma extinderii urmaririi penale sau din oficiu cu privire la ipotezele prevazute la alin. (1) poate dispune extinderea actiunii penale cu privire la aspectele noi.

    SECTIUNEA a 2-a
    Suspendarea urmaririi penale

     ART. 312
    Cazurile de suspendare
    (1) In cazul cand se constata printr-o expertiza medico-legala ca suspectul sau inculpatul sufera de o boala grava, care il impiedica sa ia parte la procesul penal, organul de cercetare penala inainteaza procurorului propunerile sale impreuna cu dosarul, pentru a dispune suspendarea urmaririi penale.
    (2) Suspendarea urmaririi penale se dispune si in situatia in care exista un impediment legal temporar pentru punerea in miscare a actiunii penale fata de o persoana.
    (3) Suspendarea urmaririi penale se dispune si pe perioada desfasurarii procedurii de mediere, potrivit legii.
     ART. 313
    Sarcina organului de urmarire pe timpul suspendarii
    (1) Dupa suspendarea urmaririi penale, procurorul restituie dosarul cauzei organului de cercetare penala ori poate dispune preluarea sa.
    (2) Ordonanta de suspendare a urmaririi penale se comunica partilor si subiectilor procesuali principali.
    (3) In timpul cat urmarirea este suspendata, organele de cercetare penala continua sa efectueze toate actele a caror indeplinire nu este impiedicata de situatia suspectului sau inculpatului, cu respectarea dreptului la aparare al partilor sau subiectilor procesuali. La reluarea urmaririi penale, actele efectuate in timpul suspendarii pot fi refacute, daca este posibil, la cererea suspectului sau inculpatului.
    (4) Organul de cercetare penala este obligat sa verifice periodic, dar nu mai tarziu de 3 luni de la data dispunerii suspendarii, daca mai subzista cauza care a determinat suspendarea urmaririi penale.

    SECTIUNEA a 3-a
    Clasarea si renuntarea la urmarirea penala

     ART. 314
    Solutiile de neurmarire si netrimitere in judecata
    (1) Dupa examinarea sesizarii, cand constata ca au fost stranse probele necesare potrivit dispozitiilor art. 285, procurorul, la propunerea organului de urmarire penala sau din oficiu, solutioneaza cauza prin ordonanta, dispunand:
    a) clasarea, cand nu exercita actiunea penala ori, dupa caz, stinge actiunea penala exercitata, intrucat exista unul dintre cazurile prevazute la art. 16 alin. (1);
    b) renuntarea la urmarirea penala, cand nu exista interes public in urmarirea penala a inculpatului.
    (2) Procurorul intocmeste o singura ordonanta chiar daca lucrarile dosarului privesc mai multe fapte ori mai multi suspecti sau inculpati si chiar daca se dau acestora rezolvari diferite conform alin. (1).
     ART. 315
    Clasarea
    (1) Clasarea se dispune cand:
    a) nu se poate incepe urmarirea penala intrucat nu sunt intrunite conditiile de fond si forma esentiale ale sesizarii ori exista unul dintre cazurile prevazute la art. 16 alin. (1);
    b) nu se poate pune in miscare actiunea penala sau aceasta nu mai poate fi exercitata intrucat exista unul dintre cazurile prevazute la art. 16 alin. (1).
    (2) Ordonanta de clasare cuprinde mentiunile prevazute la art. 286 alin. (2), precum si dispozitii privind:
    a) ridicarea sau mentinerea masurilor asiguratorii;
    b) confiscarea sau restituirea bunurilor ridicate;
    c) sesizarea instantei civile competente cu privire la desfiintarea totala sau partiala a unui inscris;
    d) cheltuielile judiciare;
    e) sesizarea judecatorului de drepturi si libertati in vederea confiscarii sau restituirii cautiunii, dupa caz.
    (3) Daca in cursul urmaririi penale s-a luat una dintre masurile de siguranta prevazute de lege, se va face mentiune despre aceasta.
    (4) In ordonanta se va face mentiune si cu privire la incetarea de drept a masurii preventive dispuse in cauza.
     ART. 316
    Instiintarea despre clasare
    (1) Ordonanta de clasare se comunica in copie persoanei care a facut sesizarea, suspectului, inculpatului sau persoanelor interesate, care au solicitat comunicarea solutiei.
    (2) In cazul in care inculpatul este arestat preventiv, procurorul instiinteaza prin adresa administratia locului de detinere cu privire la incetarea de drept a masurii arestarii preventive, in vederea punerii de indata in libertate a inculpatului.
     ART. 317
    Restituirea dosarului organului de cercetare penala
    Procurorul sesizat cu propunerea de clasare de catre organul de cercetare penala, atunci cand constata ca nu sunt indeplinite conditiile legale pentru a dispune clasarea sau cand dispune clasarea partial si disjunge cauza conform art. 46, restituie dosarul organului de cercetare penala.
     ART. 318
    Renuntarea la urmarirea penala
    (1) In cazul infractiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa inchisorii de cel mult 5 ani, procurorul poate renunta la urmarirea penala cand, in raport de persoana inculpatului, de conduita avuta anterior savarsirii infractiunii, de continutul faptei, de modul si mijloacele de savarsire, de scopul urmarit si de imprejurarile concrete de savarsire, de urmarile produse sau care s-ar fi putut produce prin savarsirea infractiunii, de eforturile depuse de inculpat pentru inlaturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii, constata ca nu exista un interes public in urmarirea acestuia.
    (2) Renuntarea la urmarirea penala poate avea loc numai dupa punerea in miscare a actiunii penale si inainte de sesizarea camerei preliminare.
    (3) Procurorul dispune ca inculpatul sa indeplineasca una sau mai multe dintre urmatoarele obligatii:
    a) sa inlature consecintele faptei penale sau sa repare paguba produsa ori sa convina cu partea civila o modalitate de reparare a acesteia;
    b) sa ceara public scuze persoanei vatamate;
    c) sa isi indeplineasca obligatiile de intretinere scadente;
    d) sa presteze o munca neremunerata in folosul comunitatii, pe o perioada cuprinsa intre 30 si 60 de zile, in afara de cazul in care, din cauza starii de sanatate, persoana nu poate presta aceasta munca;
    e) sa frecventeze un program de consiliere derulat sau monitorizat de serviciul de probatiune.
    (4) In cazul in care procurorul dispune ca inculpatul sa indeplineasca obligatiile prevazute la alin. (3), prin ordonanta stabileste termenul pana la care acestea urmeaza a fi indeplinite, care nu poate fi mai mare de 6 luni.
    (5) Ordonanta de renuntare la urmarire cuprinde, dupa caz, mentiunile prevazute la art. 286 alin. (2), precum si dispozitii privind masurile dispuse conform alin. (3) din prezentul articol si art. 315 alin. (2)-(4), termenul pana la care trebuie indeplinite obligatiile prevazute la alin. (3) din prezentul articol si sanctiunea nedepunerii dovezilor la procuror, precum si cheltuielile judiciare.
    (6) Daca inculpatul nu dovedeste indeplinirea obligatiilor in termen de 6 luni de la comunicarea ordonantei, procurorul revoca ordonanta. O noua renuntare la urmarirea penala nu mai este posibila in aceeasi cauza.
    (7) Inculpatului si celorlalte persoane interesate, care au solicitat comunicarea solutiei, li se comunica o copie a ordonantei prin care procurorul a dispus renuntarea la urmarirea penala.
     ART. 319
    Continuarea urmaririi penale la cererea suspectului sau a inculpatului
    (1) In caz de clasare ca urmare a constatarii ca a intervenit amnistia, prescriptia, retragerea plangerii prealabile sau a existentei unei cauze de nepedepsire, precum si in cazul renuntarii procurorului la urmarirea penala, suspectul sau inculpatul poate cere, in termen de 20 de zile de la primirea copiei de pe ordonanta de solutionare a cauzei, continuarea urmaririi penale.
    (2) Daca dupa introducerea cererii in termenul legal se constata un alt caz de netrimitere in judecata decat cele prevazute la alin. (1), procurorul va dispune clasarea cauzei in raport cu acesta.
    (3) Daca nu se constata situatia prevazuta la alin. (2), se va adopta prima solutie de netrimitere in judecata.
     ART. 320
    Modul de sesizare a procurorului pentru solutionarea cauzei
    Organul de cercetare penala care constata incidenta unuia dintre cazurile care determina clasarea cauzei sau renuntarea la urmarire penala trimite dosarul la procuror cu propunere corespunzatoare.

    SECTIUNEA a 4-a
    Terminarea urmaririi penale

     ART. 321
    Inaintarea dosarului privind pe inculpat
    (1) De indata ce urmarirea penala este terminata, organul de cercetare inainteaza dosarul procurorului, insotit de un referat.
    (2) Referatul trebuie sa cuprinda mentiunile prevazute la art. 286 alin. (4), precum si date suplimentare privitoare la mijloacele materiale de proba si masurile luate cu privire la ele in cursul cercetarii penale, precum si locul unde se afla.
    (3) Cand urmarirea penala priveste mai multe fapte sau mai multi inculpati, referatul trebuie sa cuprinda mentiunile aratate la alin. (2) cu privire la toate faptele si la toti inculpatii si, daca este cazul, trebuie sa se arate pentru care fapte ori faptuitori se propune clasarea sau renuntarea la urmarire.
     ART. 322
    Verificarea lucrarilor urmaririi penale
    (1) In termen de cel mult 15 zile de la primirea dosarului trimis de organul de cercetare penala potrivit art. 320 si art. 321 alin. (1), procurorul procedeaza la verificarea lucrarilor urmaririi penale si se pronunta asupra acestora.
    (2) Rezolvarea cauzelor in care sunt arestati se face de urgenta si cu precadere.
     ART. 323
    Restituirea cauzei sau trimiterea la alt organ de urmarire penala
    (1) In situatia in care procurorul constata ca urmarirea penala nu este completa sau ca nu a fost efectuata cu respectarea dispozitiilor legale, restituie cauza organului care a efectuat urmarirea penala in vederea completarii sau refacerii urmaririi penale sau trimite cauza la alt organ de cercetare penala potrivit dispozitiilor art. 302.
    (2) Atunci cand completarea sau refacerea urmaririi penale este necesara numai cu privire la unele fapte sau la unii inculpati, iar disjungerea nu este posibila, procurorul dispune restituirea sau trimiterea intregii cauze la organul de cercetare penala.
    (3) Ordonanta de restituire sau de trimitere cuprinde, pe langa mentiunile aratate la art. 286 alin. (2), indicarea actelor de urmarire penala ce trebuie efectuate ori refacute, a faptelor sau imprejurarilor ce urmeaza a fi constatate si a mijloacelor de proba ce urmeaza a fi administrate.

    SECTIUNEA a 5-a
    Dispozitii privind efectuarea urmaririi penale de catre procuror

     ART. 324
    Efectuarea urmaririi penale de catre procuror
    (1) Urmarirea penala se efectueaza in mod obligatoriu de catre procuror in cazurile prevazute de lege.
    (2) Procurorul poate dispune preluarea oricarei cauze in care exercita supravegherea, indiferent de stadiul acesteia, pentru a efectua urmarirea penala.
    (3) In cazurile in care procurorul efectueaza urmarirea penala, poate delega, prin ordonanta, organelor de cercetare penala efectuarea unor acte de urmarire penala.
    (4) Punerea in miscare a actiunii penale, luarea sau propunerea masurilor restrictive de drepturi si libertati, incuviintarea de probatorii ori dispunerea celorlalte acte sau masuri procesuale nu pot forma obiectul delegarii prevazute la alin. (3).
     ART. 325
    Preluarea cauzelor de la alte parchete
    (1) Procurorii din cadrul parchetului ierarhic superior pot prelua, in vederea efectuarii sau supravegherii urmaririi penale, cauze de competenta parchetelor ierarhic inferioare, prin dispozitia motivata a conducatorului parchetului ierarhic superior.
    (2) Dispozitiile alin. (1) se aplica in mod corespunzator si cand legea prevede o alta subordonare ierarhica.
     ART. 326
    Trimiterea cauzei la un alt parchet
    Cand exista o suspiciune rezonabila ca activitatea de urmarire penala este afectata din cauza imprejurarilor cauzei sau calitatii partilor ori exista pericolul de tulburare a ordinii publice, procurorul general de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, la cererea partilor, a unui subiect procesual principal sau din oficiu, poate trimite cauza la un parchet egal in grad, dispozitiile art. 73 si 74 fiind aplicabile in mod corespunzator.

     CAP. V
    Rezolvarea cauzelor si sesizarea instantei

     ART. 327
    Rezolvarea cauzelor
    Atunci cand constata ca au fost respectate dispozitiile legale care garanteaza aflarea adevarului, ca urmarirea penala este completa si exista probele necesare si legal administrate, procurorul:
    a) emite rechizitoriu prin care dispune trimiterea in judecata, daca din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost savarsita de inculpat si ca acesta raspunde penal;
    b) emite ordonanta prin care claseaza sau renunta la urmarire, potrivit dispozitiilor legale.
     ART. 328
    Cuprinsul rechizitoriului
    (1) Rechizitoriul se limiteaza la fapta si persoana pentru care s-a efectuat urmarirea penala si cuprinde in mod corespunzator mentiunile prevazute la art. 286 alin. (2), datele privitoare la fapta retinuta in sarcina inculpatului si incadrarea juridica a acesteia, probele si mijloacele de proba, cheltuielile judiciare, mentiunile prevazute la art. 330 si 331, dispozitia de trimitere in judecata.
    (2) In rechizitoriu se arata numele si prenumele persoanelor care trebuie citate in instanta, cu indicarea calitatii lor in proces, si locul unde urmeaza a fi citate.
    (3) Procurorul intocmeste un singur rechizitoriu chiar daca lucrarile urmaririi penale privesc mai multe fapte ori mai multi suspecti si inculpati si chiar daca se dau acestora rezolvari diferite, potrivit art. 327.
     ART. 329
    Actul de sesizare a instantei
    (1) Rechizitoriul constituie actul de sesizare a instantei de judecata.
    (2) Rechizitoriul insotit de dosarul cauzei si de un numar necesar de copii certificate ale rechizitoriului, pentru a fi comunicate inculpatilor, se trimit instantei competente sa judece cauza in fond.
    (3) In situatia in care inculpatul nu cunoaste limba romana, se vor lua masuri pentru traducerea autorizata a rechizitoriului, care va fi atasata actelor mentionate la alin. (2). Cand nu exista traducatori autorizati, traducerea rechizitoriului se face de o persoana care poate comunica cu inculpatul.
    (4) Inculpatul, cetatean roman apartinand unei minoritati nationale, poate solicita sa ii fie comunicata o traducere a rechizitoriului in limba materna.
     ART. 330
    Dispozitiile privitoare la masurile preventive sau asiguratorii
    Cand procurorul dispune trimiterea in judecata a inculpatului, rechizitoriul poate sa cuprinda si propunerea de luare, mentinere, revocare sau de inlocuire a unei masuri preventive ori a unei masuri asiguratorii.
     ART. 331
    Dispozitiile privitoare la masurile de siguranta
    Daca apreciaza ca fata de inculpat este necesara luarea unei masuri de siguranta cu caracter medical, procurorul, prin rechizitoriu, propune luarea acelei masuri.

     CAP. VI
    Reluarea urmaririi penale

     ART. 332
    Cazurile de reluare a urmaririi penale
    (1) Urmarirea penala este reluata in caz de:
    a) incetare a cauzei de suspendare;
    b) restituire a cauzei de catre judecatorul de camera preliminara;
    c) redeschidere a urmaririi penale.
    (2) Reluarea urmaririi penale nu poate avea loc daca a intervenit o cauza care impiedica punerea in miscare a actiunii penale sau continuarea procesului penal.
     ART. 333
    Reluarea urmaririi penale dupa suspendare
    Reluarea urmaririi penale dupa suspendare are loc cand se constata de procuror ori de organul de cercetare penala, dupa caz, ca a incetat cauza care a determinat suspendarea. Organul de cercetare penala care constata ca a incetat cauza de suspendare inainteaza dosarul procurorului pentru a dispune asupra reluarii.
     ART. 334
    Reluarea urmaririi penale in caz de restituire
    (1) Urmarirea penala este reluata atunci cand judecatorul de camera preliminara a dispus restituirea cauzei la parchet in temeiul art. 346 alin. (3) lit. b).
    (2) In cazul in care hotararea se intemeiaza pe dispozitiile art. 346 alin. (3) lit. a), reluarea se dispune de catre conducatorul parchetului ori procurorul ierarhic superior prevazut de lege, numai atunci cand constata ca pentru completarea omisiunilor este necesara efectuarea unor acte de urmarire penala. Prin ordonanta de reluare a urmaririi penale se vor mentiona si actele ce urmeaza a fi efectuate.
    (3) In cazurile de restituire prevazute la alin. (1) si (2) procurorul efectueaza urmarirea penala ori, dupa caz, trimite cauza la organul de cercetare, dispunand prin ordonanta actele de urmarire penala ce urmeaza a fi efectuate.
     ART. 335
    Reluarea in caz de redeschidere a urmaririi penale
    (1) Daca procurorul ierarhic superior celui care a dispus solutia constata, ulterior, ca nu a existat imprejurarea pe care se intemeia clasarea, infirma ordonanta si dispune redeschiderea urmaririi penale. Dispozitiile art. 317 se aplica in mod corespunzator.
    (2) In cazul in care au aparut fapte sau imprejurari noi din care rezulta ca a disparut imprejurarea pe care se intemeia clasarea, procurorul infirma ordonanta si dispune redeschiderea urmaririi penale.
    (3) Ordonanta dispusa conform alin. (1) este supusa confirmarii judecatorului de camera preliminara in termen de cel mult 3 zile, sub sanctiunea nulitatii. Judecatorul de camera preliminara hotaraste prin incheiere motivata, in camera de consiliu, fara participarea inculpatului si a procurorului, asupra legalitatii si temeiniciei ordonantei procurorului de infirmare a clasarii. Incheierea judecatorului de camera preliminara este definitiva.
    (4) In cazul in care s-a dispus clasarea sau renuntarea la urmarirea penala, reluarea urmaririi penale are loc atunci cand judecatorul de camera preliminara a admis plangerea impotriva solutiei si a trimis cauza la procuror in vederea completarii urmaririi penale. Dispozitiile judecatorului de camera preliminara sunt obligatorii pentru organul de urmarire penala.

     CAP. VII
    Plangerea impotriva masurilor si actelor de urmarire penala

     ART. 336
    Dreptul de a face plangere
    (1) Orice persoana poate face plangere impotriva masurilor si actelor de urmarire penala, daca prin acestea s-a adus o vatamare intereselor sale legitime.
    (2) Plangerea se adreseaza procurorului care supravegheaza activitatea organului de cercetare penala si se depune fie direct la acesta, fie la organul de cercetare penala.
    (3) Introducerea plangerii nu suspenda aducerea la indeplinire a masurii sau a actului care formeaza obiectul plangerii.
     ART. 337
    Obligatia de inaintare a plangerii
    Cand plangerea a fost depusa la organul de cercetare penala, acesta este obligat ca in termen de 48 de ore de la primirea ei sa o inainteze procurorului impreuna cu explicatiile sale, atunci cand acestea sunt necesare.
     ART. 338
    Termenul de rezolvare
    Procurorul este obligat sa rezolve plangerea in termen de cel mult 20 de zile de la primire si sa comunice de indata persoanei care a facut plangerea un exemplar al ordonantei.
     ART. 339
    Plangerea impotriva actelor procurorului
    (1) Plangerea impotriva masurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozitiilor date de acesta se rezolva de primprocurorul parchetului sau, dupa caz, de procurorul general al parchetului de pe langa curtea de apel ori de procurorul sef de sectie al parchetului.
    (2) In cazul cand masurile si actele sunt ale prim-procurorului, ale procurorului general al parchetului de pe langa curtea de apel, ale procurorului sef de sectie al parchetului ori au fost luate sau efectuate pe baza dispozitiilor date de catre acestia, plangerea se rezolva de procurorul ierarhic superior.
    (3) Dispozitiile alin. (1) si (2) se aplica in mod corespunzator atunci cand ierarhia functiilor intr-o structura a parchetului e stabilita prin lege speciala.
    (4) In cazul solutiilor de clasare ori de renuntare la urmarire, cand acestea au fost dispuse prin rechizitoriu, plangerea se face in termen de 20 de zile de la comunicarea copiei actului prin care s-a dispus solutia.
    (5) Ordonantele prin care se solutioneaza plangerile impotriva solutiilor, actelor sau masurilor nu mai pot fi atacate cu plangere la procurorul ierarhic superior si se comunica persoanei care a facut plangerea si celorlalte persoane interesate.
    (6) Dispozitiile art. 336-338 se aplica in mod corespunzator, daca legea nu dispune altfel.
     ART. 340
    Plangerea impotriva solutiilor de neurmarire sau netrimitere in judecata
    (1) Persoana a carei plangere impotriva solutiei de clasare sau renuntare la urmarirea penala, dispusa prin ordonanta sau rechizitoriu, a fost respinsa conform art. 339 poate face plangere, in termen de 20 de zile de la comunicare, la judecatorul de camera preliminara de la instanta careia i-ar reveni, potrivit legii, competenta sa judece cauza in prima instanta.
    (2) Daca plangerea nu a fost rezolvata in termenul prevazut la art. 338, dreptul de a face plangere poate fi exercitat oricand dupa implinirea termenului de 20 de zile in care trebuia solutionata plangerea, dar nu mai tarziu de 20 de zile de la data comunicarii modului de rezolvare.
     ART. 341
    Solutionarea plangerii de catre judecatorul de camera preliminara
    (1) Dupa inregistrarea plangerii la instanta competenta, aceasta se trimite in aceeasi zi judecatorului de camera preliminara.
    (2) Judecatorul de camera preliminara stabileste termenul de solutionare, care este comunicat petentului, procurorului si partilor, care pot depune note scrise, impreuna cu un exemplar al plangerii.
    (3) Procurorul, in termen de cel mult 3 zile de la primirea comunicarii prevazute la alin. (2), transmite judecatorului de camera preliminara dosarul cauzei.
    (4) In situatia in care plangerea a fost depusa la procuror, acesta o va inainta impreuna cu dosarul cauzei instantei competente.
    (5) Judecatorul de camera preliminara se pronunta asupra plangerii prin incheiere motivata, in camera de consiliu, fara participarea petentului, a procurorului si a intimatilor, putand dispune una dintre urmatoarele solutii:
    a) respinge plangerea, ca tardiva sau inadmisibila, ori, dupa caz, ca nefondata, mentinand solutia atacata;
    b) admite plangerea, desfiinteaza solutia atacata si trimite motivat cauza la procuror pentru a incepe ori, dupa caz, a completa urmarirea penala;
    c) admite plangerea, desfiinteaza solutia atacata si dispune inceperea judecatii, cand probele existente la dosar sunt suficiente si legal administrate;
    d) admite plangerea si schimba temeiul de drept al solutiei de clasare atacate.
    (6) Incheierea prin care a fost solutionata plangerea este definitiva.
    (7) Plangerea gresit indreptata se trimite organului competent.

    TITLUL II
    Camera preliminara

     ART. 342
    Obiectul procedurii in camera preliminara
    Obiectul procedurii camerei preliminare il constituie verificarea legalitatii sesizarii instantei, precum si verificarea legalitatii administrarii probelor ori efectuarii actelor de catre organele de urmarire penala.
     ART. 343
    Durata procedurii in camera preliminara
    Durata procedurii in camera preliminara este de cel mult 30 de zile de la data inregistrarii cauzei la instanta, dar nu poate fi mai mica de 15 zile de la aceeasi data.
     ART. 344
    Masurile premergatoare
    (1) Dupa inregistrarea dosarului la instanta competenta, acesta se trimite in aceeasi zi judecatorului de camera preliminara.
    (2) Judecatorul de camera preliminara stabileste, in functie de complexitatea cauzei, data la care va solutiona cauza.
    (3) Copia certificata a rechizitoriului si, dupa caz, traducerea autorizata a acestuia se comunica de indata partilor si persoanei vatamate, in plic sigilat, la locul de detinere sau prin agentul procedural al instantei sesizate, al instantei in circumscriptia careia locuiesc sau al instantei locului indicat de acestea pentru a fi citate.
    (4) Inculpatului i se aduce la cunostinta prin adresa de trimitere a rechizitoriului ca pana la data stabilita potrivit alin. (2) poate formula cereri si ridica exceptii si ca isi poate angaja un avocat pentru a depune note scrise. In cazul in care inculpatul isi angajeaza un avocat, acesta poate depune notele scrise judecatorului de camera preliminara cu cel putin 10 zile inainte de data prevazuta la alin. (2). In cazul in care asistenta juridica este obligatorie, judecatorul de camera preliminara desemneaza in cauza un avocat din oficiu, care poate depune note scrise cu cel putin 3 zile inainte de data prevazuta la alin. (2).
    (5) Cererile si exceptiile se comunica parchetului, care poate raspunde in scris pana la termenul de solutionare stabilit de judecatorul de camera preliminara.
    (6) Daca rechizitoriului ii lipseste vreuna dintre mentiunile obligatorii sau daca nu au fost respectate conditiile prevazute la art. 329, judecatorul de camera preliminara dispune acoperirea omisiunilor in cel mult 5 zile si sesizeaza in acest sens conducatorul parchetului care a emis rechizitoriul.
     ART. 345
    Procedura de judecata in camera preliminara
    (1) Judecatorul de camera preliminara hotaraste prin incheiere motivata, in camera de consiliu, fara participarea inculpatului si a procurorului.
    (2) La termenul stabilit potrivit art. 344 alin. (2) judecatorul de camera preliminara verifica competenta instantei sesizate si se pronunta asupra cererilor formulate si exceptiilor ridicate.
    (3) Daca apreciaza ca instanta sesizata nu este competenta, judecatorul de camera preliminara procedeaza potrivit art. 50 si 51, care se aplica in mod corespunzator.
    (4) Probele administrate cu incalcarea prevederilor legale sunt excluse in conditiile art. 102.
    (5) Probele excluse nu pot fi avute in vedere la judecata in fond a cauzei.
     ART. 346
    Solutiile
    (1) In cazul in care constata ca in cursul urmaririi penale probele au fost administrate in mod legal si sesizarea instantei este legala, judecatorul de camera preliminara dispune prin incheiere inceperea judecatii.
    (2) Dupa inceperea judecatii, legalitatea sesizarii poate fi contestata doar pentru motive noi, care nu au putut fi invocate in procedura camerei preliminare.
    (3) Judecatorul de camera preliminara dispune restituirea cauzei la parchet, prin incheiere, daca:
    a) in urma sesizarii conducatorului parchetului care a emis rechizitoriul, in conditiile art. 344 alin. (6), nu s-au luat masuri pentru acoperirea omisiunilor;
    b) toate probele din cursul urmaririi penale au fost administrate cu incalcarea prevederilor legale;
    c) sesizarea instantei este nelegala.
    (4) In cazul in care rechizitoriul priveste mai multe fapte sau persoane, dispozitia de incepere a judecatii se limiteaza numai la faptele si persoanele pentru care judecatorul de camera preliminara a constatat indeplinirea conditiilor prevazute la alin. (1).
    (5) In cazul in care judecatorul de camera preliminara exclude una sau mai multe probe administrate cu incalcarea dispozitiilor legale, dispune informarea conducatorului parchetului care a emis rechizitoriul. In termen de 24 de ore de la informare, conducatorul parchetului comunica judecatorului de camera preliminara daca mentine dispozitia de trimitere in judecata.
    (6) In cazul in care conducatorul parchetului mentine cererea de incepere a judecatii, judecatorul de camera preliminara dispune prin incheiere inceperea judecatii.
    (7) In cazul in care conducatorul parchetului nu raspunde in termenul prevazut la alin. (5) ori arata ca nu mentine cererea de incepere a judecatii, judecatorul de camera preliminara dispune prin incheiere restituirea cauzei la parchet.
    (8) Intocmirea minutei este obligatorie.
     ART. 347
    Contestatia
    (1) Impotriva incheierii pronuntate in temeiul art. 346 procurorul si inculpatul pot face contestatie in termen de 3 zile de la comunicare.
    (2) Contestatia se judeca de catre judecatorul de camera preliminara de la instanta ierarhic superioara celei sesizate. Cand instanta sesizata este Inalta Curte de Casatie si Justitie, contestatia se judeca de catre completul competent, potrivit legii.
    (3) Dispozitiile art. 343-345 se aplica in mod corespunzator.
     ART. 348
    Masurile preventive in procedura de camera preliminara
    (1) Judecatorul de camera preliminara se pronunta, la cerere sau din oficiu, cu privire la luarea, mentinerea, inlocuirea, revocarea sau incetarea de drept a masurilor preventive.
    (2) In cauzele in care fata de inculpat s-a dispus o masura preventiva, judecatorul de camera preliminara verifica legalitatea si temeinicia masurii preventive, procedand potrivit dispozitiilor art. 207.

    TITLUL III
    Judecata

     CAP. I
    Dispozitii generale

     ART. 349
    Rolul instantei de judecata
    Instanta de judecata solutioneaza cauza dedusa judecatii cu garantarea respectarii drepturilor subiectilor procesuali si asigurarea administrarii probelor pentru lamurirea completa a imprejurarilor cauzei in scopul aflarii adevarului, cu respectarea deplina a legii.
     ART. 350
    Locul unde se desfasoara judecata
    (1) Judecata se desfasoara la sediul instantei.
    (2) Pentru motive temeinice, instanta poate dispune ca judecata sa se desfasoare in alt loc.
     ART. 351
    Oralitatea, nemijlocirea si contradictorialitatea
    (1) Judecata cauzei se face in fata instantei constituite potrivit legii si se desfasoara in sedinta, oral, nemijlocit si in contradictoriu.
    (2) Instanta este obligata sa puna in discutie cererile procurorului, ale partilor sau ale subiectilor procesuali si exceptiile ridicate de acestea sau din oficiu si sa se pronunte asupra lor prin incheiere motivata.
    (3) Instanta se pronunta prin incheiere motivata si asupra tuturor masurilor luate in cursul judecatii.
     ART. 352
    Publicitatea sedintei de judecata
    (1) Sedinta de judecata este publica, cu exceptia cazurilor prevazute de lege. Sedinta desfasurata in camera de consiliu nu este publica.
    (2) Nu pot asista la sedinta de judecata minorii sub 18 ani, cu exceptia situatiei in care acestia au calitatea de parti sau martori, precum si persoanele inarmate, cu exceptia personalului care asigura paza si ordinea.
    (3) Daca judecarea in sedinta publica ar putea aduce atingere unor interese de stat, moralei, demnitatii sau vietii intime a unei persoane, intereselor minorilor sau ale justitiei, instanta, la cererea procurorului, a partilor ori din oficiu, poate declara sedinta nepublica pentru tot cursul sau pentru o anumita parte a judecarii cauzei.
    (4) Instanta poate de asemenea sa declare sedinta nepublica la cererea unui martor, daca prin audierea sa in sedinta publica s-ar aduce atingere sigurantei ori demnitatii sau vietii intime a acestuia sau a membrilor familiei sale, ori la cererea procurorului, a persoanei vatamate sau a partilor, in cazul in care o audiere in public ar pune in pericol confidentialitatea unor informatii.
    (5) Declararea sedintei nepublice se face in sedinta publica, dupa ascultarea partilor prezente, a persoanei vatamate si a procurorului. Dispozitia instantei este executorie.
    (6) In timpul cat sedinta este nepublica, nu sunt admise in sala de sedinta decat partile, persoana vatamata, reprezentantii acestora, avocatii si celelalte persoane a caror prezenta este autorizata de instanta.
    (7) In tot timpul cat judecata se desfasoara in sedinta nepublica, dosarul cauzei nu este public. Partile, persoana vatamata, reprezentantii acestora, avocatii si expertii desemnati in cauza au dreptul de a lua cunostinta de actele dosarului.
    (8) Presedintele completului are indatorirea de a aduce la cunostinta persoanelor ce participa la judecata desfasurata in sedinta nepublica obligatia de a pastra confidentialitatea informatiilor obtinute pe parcursul procesului. Incalcarea acestei obligatii poate fi sanctionata cu amenda judiciara de la 1.000 lei la 10.000 lei, cu exceptia situatiilor in care aceasta divulgare nu constituie infractiune.
    (9) Pe durata judecatii, instanta poate interzice publicarea si difuzarea, prin mijloace scrise sau audiovizuale, de texte, desene, fotografii sau imagini de natura a dezvalui identitatea persoanei vatamate, a partii civile, a partii responsabile civilmente sau a martorilor, in conditiile prevazute la alin. (3) sau (4).
    (10) Toate actele dosarului, cu exceptia celor clasificate, potrivit legii, sunt publice, cu respectarea protectiei datelor cu caracter personal si a vietii private a subiectilor procesuali.
    (11) In cazul in care informatiile clasificate cuprinse in dosar sunt esentiale pentru solutionarea cauzei, instanta solicita, de urgenta, dupa caz, declasificarea totala, declasificarea partiala sau trecerea intr-un alt grad de clasificare si permiterea accesului la acestea de catre aparatorul inculpatului.
    (12) Daca autoritatea emitenta nu declasifica total sau partial ori nu permite accesul la informatiile clasificate aparatorului inculpatului, acestea pot servi la aflarea adevarului numai in masura in care sunt coroborate cu fapte si imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente in cauza.
     ART. 353
    Citarea partilor la judecata
    (1) Judecata poate avea loc numai daca persoana vatamata si partile sunt legal citate si procedura este indeplinita. Inculpatul, partea civila, partea responsabila civilmente si, dupa caz, reprezentantii legali ai acestora, precum si interpretii se citeaza din oficiu de catre instanta.
    (2) Partea prezenta personal, prin reprezentant sau prin aparator ales la un termen, precum si partea careia, personal, prin reprezentant sau aparator ales ori prin functionarul sau persoana insarcinata cu primirea corespondentei, i s-a inmanat in mod legal citatia pentru un termen de judecata nu mai sunt citate pentru termenele ulterioare, chiar daca ar lipsi la vreunul dintre aceste termene, cu exceptia situatiilor in care prezenta acestora este obligatorie.
    (3) Pentru primul termen de judecata, persoana vatamata se citeaza cu mentiunea ca se poate constitui parte civila pana la inceperea cercetarii judecatoresti.
    (4) Neprezentarea persoanei vatamate si a partilor citate nu impiedica judecarea cauzei. Cand instanta considera ca este necesara prezenta uneia dintre partile lipsa, poate lua masuri pentru prezentarea acesteia, amanand in acest scop judecata.
    (5) Persoana vatamata si partea prezenta la un termen nu mai sunt citate pentru termenele ulterioare, chiar daca ar lipsi la vreunul dintre aceste termene. Militarii si detinutii sunt citati din oficiu la fiecare termen.
    (6) Pe tot parcursul judecatii, persoana vatamata si partile pot solicita, oral sau in scris, ca judecata sa se desfasoare in lipsa, in acest caz nemaifiind citate pentru termenele urmatoare.
    (7) Cand judecata se amana, partile si celelalte persoane care participa la proces iau cunostinta de noul termen de judecata. Partile si celelalte persoane care au solicitat ca judecata sa se desfasoare in lipsa, precum si partile care au primit personal citatia si au lipsit de la judecata in mod nejustificat nu se mai citeaza pentru termenele urmatoare.
    (8) La cererea persoanelor care iau termenul in cunostinta, instanta le inmaneaza citatii, spre a le servi drept justificare la locul de munca, in vederea prezentarii la noul termen.
    (9) Participarea procurorului la judecata cauzei este obligatorie.
     ART. 354
    Compunerea instantei
    (1) Instanta judeca in complet de judecata, a carui compunere este cea prevazuta de lege.
    (2) Completul de judecata trebuie sa ramana acelasi in tot cursul judecarii cauzei. Cand acest lucru nu este posibil, completul se poate schimba pana la inceperea dezbaterilor.
    (3) Dupa inceperea dezbaterilor, orice schimbare intervenita in compunerea completului atrage reluarea dezbaterilor.
     ART. 355
    Judecata de urgenta in cauzele cu arestati preventiv sau aflati in arest la domiciliu
    (1) Daca in cauza sunt inculpati arestati preventiv sau aflati in arest la domiciliu, judecata se face de urgenta si cu precadere, termenele de judecata fiind, de regula, de 7 zile.
    (2) Pentru motive temeinic justificate, instanta poate acorda termene mai scurte sau mai lungi.
     ART. 356
    Asigurarea apararii
    (1) Persoana vatamata, inculpatul, celelalte parti si avocatii acestora au dreptul sa ia cunostinta de actele dosarului in tot cursul judecatii.
    (2) Cand persoana vatamata sau una dintre parti se afla in stare de detinere, presedintele completului ia masuri ca aceasta sa isi poata exercita dreptul prevazut la alin. (1) si sa poata lua contact cu avocatul sau.
    (3) In cursul judecatii, persoana vatamata si partile au dreptul la un singur termen pentru angajarea unui avocat si pentru pregatirea apararii.
    (4) In mod exceptional, in situatia in care persoana vatamata sau una dintre parti arata ca intelege sa renunte la asistenta juridica acordata de avocatul sau ales, instanta va acorda un alt termen pentru angajarea unui alt avocat si pregatirea apararii.
    (5) In situatiile prevazute la alin. (1)-(4), acordarea inlesnirilor necesare pregatirii apararii efective trebuie sa fie conforma respectarii termenului rezonabil al procesului penal.
     ART. 357
    Atributiile presedintelui completului
    (1) Presedintele completului conduce sedinta, indeplinind toate indatoririle prevazute de lege, si decide asupra cererilor formulate de procuror, persoana vatamata si de parti, daca rezolvarea acestora nu este data in caderea completului.
    (2) In cursul judecatii, presedintele, dupa consultarea celorlalti membri ai completului, poate respinge intrebarile formulate de parti, persoana vatamata si de procuror, daca acestea nu sunt concludente si utile solutionarii cauzei.
    (3) Dispozitiile presedintelui completului sunt obligatorii pentru toate persoanele prezente in sala de sedinta.
     ART. 358
    Strigarea cauzei si apelul celor citati
    (1) Presedintele completului anunta, potrivit ordinii de pe lista de sedinta, cauza a carei judecare este la rand, dispune a se face apelul partilor si al celorlalte persoane citate si constata care dintre ele s-au prezentat. In cazul participantilor care lipsesc verifica daca le-a fost inmanata citatia in conditiile art. 260 si daca si-au justificat in vreun fel absenta.
    (2) Partile si persoana vatamata se pot prezenta si participa la judecata chiar daca nu au fost citate sau nu au primit citatia, presedintele avand indatorirea sa stabileasca identitatea acestora.
     ART. 359
    Asigurarea ordinii si solemnitatii sedintei
    (1) Presedintele vegheaza asupra mentinerii ordinii si solemnitatii sedintei, putand lua masurile necesare in acest scop.
    (2) Presedintele poate limita accesul publicului la sedinta de judecata, tinand seama de marimea salii de sedinta.
    (3) Partile si persoanele care asista sau participa la sedinta de judecata sunt obligate sa pastreze disciplina sedintei.
    (4) Cand o parte sau oricare alta persoana tulbura sedinta ori nesocoteste masurile luate, presedintele ii atrage atentia sa respecte disciplina, iar in caz de repetare ori de abateri grave, dispune indepartarea ei din sala.
    (5) Partea sau persoana indepartata este chemata in sala inainte de inceperea dezbaterilor. Presedintele ii aduce la cunostinta actele esentiale efectuate in lipsa si ii citeste declaratiile celor audiati. Daca partea sau persoana continua sa tulbure sedinta, presedintele poate dispune din nou indepartarea ei din sala, dezbaterile urmand a avea loc in lipsa acesteia.
    (6) Daca partea continua sa tulbure sedinta si cu ocazia pronuntarii hotararii, presedintele completului poate dispune indepartarea ei din sala, in acest caz hotararea urmand a-i fi comunicata.
     ART. 360
    Constatarea infractiunilor de audienta
    (1) Daca in cursul sedintei se savarseste o fapta prevazuta de legea penala, presedintele completului de judecata constata acea fapta si il identifica pe faptuitor. Incheierea de sedinta se trimite procurorului competent.
    (2) Procurorul care participa la judecata poate declara ca pune in miscare actiunea penala si il poate retine pe inculpat.
     ART. 361
    Pregatirea sedintei de judecata
    (1) In vederea repartizarii pe complete si a stabilirii primului termen de judecata, dupa ramanerea definitiva a hotararii pronuntate in camera preliminara, dosarele nou-formate vor fi transmise, dupa inregistrare in registratura instantei, persoanei desemnate cu repartizarea aleatorie a cauzelor.
    (2) Presedintele completului de judecata are indatorirea sa ia din timp toate masurile necesare pentru ca la termenul de judecata fixat judecarea cauzei sa nu sufere amanare.
    (3) In acest scop, dosarele repartizate pe complete in mod aleatoriu vor fi preluate de presedintele completului, care va lua masurile necesare in scopul pregatirii judecatii, astfel incat sa se asigure solutionarea cu celeritate a cauzei.
    (4) In cazurile in care asistenta juridica este obligatorie, presedintele completului va lua masuri pentru desemnarea avocatului din oficiu.
    (5) In situatia in care in aceeasi cauza au calitatea de inculpat atat persoana juridica, cat si reprezentantii legali ai acesteia, presedintele verifica daca inculpatul persoana juridica si-a desemnat un reprezentant, iar in caz contrar, procedeaza la desemnarea unui reprezentant, din randul practicienilor in insolventa.
    (6) De asemenea, presedintele verifica indeplinirea dispozitiilor privind citarea si, dupa caz, procedeaza la completarea ori refacerea acestora.
    (7) Presedintele completului se ingrijeste ca lista cauzelor fixate pentru judecata sa fie intocmita si afisata la instanta, cu 24 de ore inaintea termenului de judecata.
    (8) La intocmirea listei se tine seama de data intrarii cauzelor la instanta, dandu-se intaietate cauzelor in care sunt detinuti sau arestati la domiciliu si celor cu privire la care legea prevede ca judecata se face de urgenta.
     ART. 362
    Masurile preventive in cursul judecatii
    (1) Instanta se pronunta, la cerere sau din oficiu, cu privire la luarea, inlocuirea, revocarea sau incetarea de drept a masurilor preventive.
    (2) In cauzele in care fata de inculpat s-a dispus o masura preventiva, instanta este datoare sa verifice, in cursul judecatii, in sedinta publica, legalitatea si temeinicia masurii preventive, procedand potrivit dispozitiilor art. 208.
     ART. 363
    Participarea procurorului la judecata
    (1) Participarea procurorului la judecata este obligatorie.
    (2) In cursul judecatii, procurorul exercita rol activ, in vederea aflarii adevarului si a respectarii dispozitiilor legale.
    (3) In cursul judecatii, procurorul formuleaza cereri, ridica exceptii si pune concluzii. Cererile si concluziile procurorului trebuie sa fie motivate.
    (4) Cand in cursul judecatii constata ca a intervenit vreuna dintre cauzele care impiedica exercitarea actiunii penale, procurorul pune, dupa caz, concluzii de achitare sau de incetare a procesului penal.
     ART. 364
    Participarea inculpatului la judecata si drepturile acestuia
    (1) Judecata cauzei are loc in prezenta inculpatului. Aducerea inculpatului aflat in stare de detinere la judecata este obligatorie.
    (2) Judecata poate avea loc in lipsa inculpatului daca acesta este disparut, se sustrage de la judecata ori si-a schimbat adresa fara a o aduce la cunostinta organelor judiciare si, in urma verificarilor efectuate, nu i se cunoaste noua adresa.
    (3) Judecata poate de asemenea avea loc in lipsa inculpatului daca, desi legal citat, acesta lipseste in mod nejustificat de la judecarea cauzei.
    (4) Pe tot parcursul judecatii, inculpatul, inclusiv in cazul in care este privat de libertate, poate cere, in scris, sa fie judecat in lipsa, fiind reprezentat de avocatul sau ales sau din oficiu.
    (5) Daca apreciaza necesara prezenta inculpatului, instanta poate dispune aducerea acestuia cu mandat de aducere.
     ART. 365
    Participarea celorlalte parti la judecata si drepturile acestora
    (1) Partea civila si partea responsabila civilmente pot fi reprezentate de avocat.
    (2) Partea civila si partea responsabila civilmente pot formula cereri, ridica exceptii si pune concluzii.
     ART. 366
    Participarea persoanei vatamate la judecata si drepturile acesteia
    (1) Persoana vatamata poate fi reprezentata de avocat.
    (2) Persoana vatamata poate formula cereri, ridica exceptii si pune concluzii pe latura penala a cauzei.
     ART. 367
    Suspendarea judecatii
    (1) Cand se constata pe baza unei expertize medico-legale ca inculpatul sufera de o boala grava, care il impiedica sa participe la judecata, instanta dispune, prin incheiere, suspendarea judecatii pana cand starea sanatatii inculpatului va permite participarea acestuia la judecata.
    (2) Daca sunt mai multi inculpati, iar temeiul suspendarii priveste numai pe unul dintre ei si disjungerea nu este posibila, se dispune suspendarea intregii cauze.
    (3) Suspendarea judecatii se dispune si pe perioada desfasurarii procedurii de mediere, potrivit legii.
    (4) Incheierea data in prima instanta prin care s-a dispus suspendarea cauzei poate fi atacata separat cu contestatie la instanta ierarhic superioara in termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru procuror, partile si persoana vatamata prezente, si de la comunicare, pentru partile sau persoana vatamata care lipsesc. Contestatia se depune la instanta care a pronuntat incheierea atacata si se inainteaza, impreuna cu dosarul cauzei, instantei ierarhic superioare, in termen de 48 de ore de la inregistrare.
    (5) Contestatia nu suspenda executarea si se judeca in termen de 3 zile de la primirea dosarului.
    (6) Procesul penal se reia din oficiu de indata ce inculpatul poate participa la judecata sau la incheierea procedurii de mediere, potrivit legii.
    (7) Instanta de judecata este obligata sa verifice periodic, dar nu mai tarziu de 3 luni, daca mai subzista cauza care a determinat suspendarea judecatii.
    (8) Daca inculpatul se afla in arest la domiciliu sau este arestat preventiv, se aplica in mod corespunzator prevederile art. 208.
    (9) Ridicarea unei exceptii de neconstitutionalitate nu suspenda judecarea cauzei.
     ART. 368
    Suspendarea judecatii in caz de extradare activa
    (1) In cazul in care, potrivit legii, se cere extradarea unei persoane in vederea judecarii intr-o cauza penala, instanta pe rolul careia se afla cauza poate dispune, prin incheiere motivata, suspendarea judecatii pana la data la care statul solicitat va comunica hotararea sa asupra cererii de extradare. Incheierea instantei este supusa contestatiei in termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipsa, la instanta ierarhic superioara. Contestatia se judeca in termen de 5 zile de la primirea dosarului, fara participarea procurorului si a partilor. Participarea procurorului la judecarea contestatiei este obligatorie.
    (2) Incheierea data in prima instanta prin care s-a dispus suspendarea judecatii poate fi atacata separat cu contestatie de procuror, persoana vatamata si parti, in termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipsa.
    (3) Contestatia se depune la instanta care a pronuntat incheierea atacata si se inainteaza, impreuna cu dosarul cauzei, instantei ierarhic superioare, in termen de 48 de ore de la inregistrare.
    (4) Contestatia nu suspenda executarea si se judeca in sedinta publica, cu participarea procurorului si cu citarea persoanei vatamate si a partilor.
     ART. 369
    Notele privind desfasurarea sedintei de judecata
    (1) Desfasurarea sedintei de judecata se inregistreaza cu mijloace tehnice audio.
    (2) In cursul sedintei de judecata grefierul ia note cu privire la desfasurarea procesului. Procurorul si partile pot cere citirea notelor si vizarea lor de catre presedinte.
    (3) Dupa terminarea sedintei de judecata, participantii la proces primesc, la cerere, cate o copie de pe notele grefierului.
    (4) Notele grefierului pot fi contestate cel mai tarziu la termenul urmator.
    (5) In caz de contestare de catre participantii la proces a notelor grefierului, acestea vor fi verificate si, eventual, completate ori rectificate pe baza inregistrarilor din sedinta de judecata.
     ART. 370
    Felul hotararilor
    (1) Hotararea prin care cauza este solutionata de prima instanta de judecata sau prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza se numeste sentinta. Instanta se pronunta prin sentinta si in alte situatii prevazute de lege.
    (2) Hotararea prin care instanta se pronunta asupra apelului, recursului in casatie, recursului in interesul legii se numeste decizie. Instanta se pronunta prin decizie si in alte situatii prevazute de lege.
    (3) Toate celelalte hotarari pronuntate de instante in cursul judecatii se numesc incheieri.
    (4) Desfasurarea procesului in sedinta de judecata se consemneaza intr-o incheiere care cuprinde:
    a) ziua, luna, anul si denumirea instantei;
    b) mentiunea daca sedinta a fost sau nu publica;
    c) numele si prenumele judecatorilor, procurorului si grefierului;
    d) numele si prenumele partilor, avocatilor si ale celorlalte persoane care participa in proces si care au fost prezente la judecata, precum si ale celor care au lipsit, cu aratarea calitatii lor procesuale si cu mentiunea privitoare la indeplinirea procedurii;
    e) incadrarea juridica a faptei pentru care inculpatul a fost trimis in judecata si textele de lege in care a fost incadrata fapta;
    f) mijloacele de proba care au fost supuse dezbaterii contradictorii;
    g) cererile de orice natura formulate de procuror, de persoana vatamata, de parti si de ceilalti participanti la proces;
    h) concluziile procurorului, ale persoanei vatamate si ale partilor;
    i) masurile luate in cursul sedintei.
    (5) Incheierea se intocmeste de grefier in termen de cel mult 72 de ore de la terminarea sedintei si se semneaza de presedintele completului de judecata si de grefier.
    (6) Cand hotararea se pronunta in ziua in care a avut loc judecata, nu se intocmeste incheierea.

     CAP. II
    Judecata in prima instanta

    SECTIUNEA 1
    Desfasurarea judecarii cauzelor

     ART. 371
    Obiectul judecatii
    Judecata se margineste la faptele si la persoanele aratate in actul de sesizare a instantei.
     ART. 372
    Verificarile privitoare la inculpat
    (1) La termenul de judecata, dupa strigarea cauzei si apelul partilor, presedintele verifica identitatea inculpatului.
    (2) In cazul inculpatului persoana juridica, presedintele face verificari cu privire la denumire, sediul social si sediile secundare, codul unic de identificare, identitatea si calitatea persoanelor abilitate sa il reprezinte.
     ART. 373
    Masurile premergatoare privind martorii, expertii si interpretii
    (1) Dupa apelul martorilor, expertilor si interpretilor, presedintele cere martorilor prezenti sa paraseasca sala de sedinta si le pune in vedere sa nu se indeparteze fara incuviintarea sa.
    (2) Expertii raman in sala de sedinta, in afara de cazul in care instanta dispune altfel.
    (3) Martorii, expertii si interpretii prezenti pot fi ascultati, chiar daca nu au fost citati sau nu au primit citatie, insa numai dupa ce s-a stabilit identitatea lor, tinandu-se seama de dispozitiile art. 122.
     ART. 374
    Judecata in cazul recunoasterii vinovatiei
    (1) Pana la inceperea cercetarii judecatoresti, inculpatul poate declara, personal sau prin inscris autentic, ca recunoaste savarsirea faptelor retinute in actul de sesizare a instantei si solicita ca judecata sa se faca in baza probelor administrate in faza de urmarire penala.
    (2) Judecata poate avea loc numai in baza probelor administrate in faza de urmarire penala doar atunci cand inculpatul declara ca recunoaste in totalitate faptele retinute in actul de sesizare a instantei si nu solicita administrarea de probe.
    (3) La termenul de judecata, cand cauza se afla in stare de judecata, instanta il intreaba pe inculpat daca solicita ca judecata sa aiba loc in baza probelor administrate in faza de urmarire penala si acorda cuvantul procurorului, celorlalte parti si persoanei vatamate asupra cererii formulate.
    (4) Instanta de judecata admite cererea atunci cand, din probele administrate, rezulta ca faptele inculpatului sunt stabilite si sunt suficiente date cu privire la persoana sa pentru a permite stabilirea unei pedepse si procedeaza la audierea inculpatului, potrivit art. 378.
    (5) In caz de admitere a cererii, presedintele explica persoanei vatamate ca se poate constitui parte civila si intreaba partea civila si partea responsabila civilmente daca propun administrarea de probe. Instanta poate dispune disjungerea actiunii civile, potrivit art. 26, daca pentru solutionarea acesteia este necesara administrarea de probe, prin care s-ar prelungi in mod nejustificat solutionarea actiunii penale.
    (6) In caz de admitere a cererii, dispozitiile art. 386 si 391-395 se aplica in mod corespunzator.
    (7) Instanta va pronunta condamnarea inculpatului, care beneficiaza de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsa prevazute de lege in cazul pedepsei inchisorii si de reducerea cu o patrime a limitelor de pedeapsa prevazute de lege in cazul pedepsei amenzii. Dispozitiile alin. (1)-(6) nu se aplica in cazul in care actiunea penala vizeaza o infractiune care se pedepseste cu detentie pe viata.
    (8) In caz de respingere a cererii, instanta procedeaza potrivit art. 376-407.
     ART. 375
    Lamuririle si cererile
    (1) Daca inculpatul nu solicita ca judecata sa aiba loc pe baza probelor administrate in faza de urmarire penala sau daca cererea sa a fost respinsa, presedintele pune in vedere persoanei vatamate ca se poate constitui parte civila pana la inceperea cercetarii judecatoresti.
    (2) Presedintele intreaba procurorul, partile si persoana vatamata daca propun administrarea de probe.
    (3) Probele administrate in cursul urmaririi penale si necontestate de catre parti nu se readministreaza in cursul cercetarii judecatoresti. Acestea sunt puse in dezbaterea contradictorie a partilor si sunt avute in vedere de instanta la deliberare.
    (4) Probele prevazute la alin. (3) pot fi administrate din oficiu de instanta, daca se considera necesar, pentru justa solutionare a cauzei.
    (5) In cazul cand se propun probe, trebuie sa se arate faptele si imprejurarile ce urmeaza a fi dovedite, mijloacele prin care pot fi administrate aceste probe, locul unde se afla aceste mijloace, iar in ceea ce priveste martorii si expertii, identitatea si adresa acestora.
    (6) Procurorul, persoana vatamata si partile pot cere administrarea de probe noi si in cursul cercetarii judecatoresti.
    (7) Instanta poate dispune din oficiu administrarea de probe necesare pentru aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei.
     ART. 376
    Ordinea cercetarii judecatoresti
    (1) Instanta incepe efectuarea cercetarii judecatoresti cand cauza se afla in stare de judecata.
    (2) Ordinea de efectuare a actelor de cercetare judecatoreasca este cea prevazuta in dispozitiile cuprinse in prezenta sectiune.
    (3) Dupa audierea inculpatului, a persoanei vatamate, a partii civile si a partii responsabile civilmente, se procedeaza la administrarea probelor incuviintate.
    (4) Administrarea de probe din oficiu poate fi facuta oricand pe parcursul cercetarii judecatoresti.
    (5) Instanta poate dispune schimbarea ordinii, cand aceasta este necesara.
     ART. 377
    Inceperea cercetarii judecatoresti
    Presedintele dispune ca procurorul sa dea citire sau sa faca o prezentare succinta a actului de sesizare a instantei, dupa care explica inculpatului in ce consta invinuirea ce i se aduce. Totodata, il instiinteaza pe inculpat cu privire la dreptul de a nu face nicio declaratie, atragandu-i atentia ca ceea ce declara poate fi folosit si impotriva sa, precum si cu privire la dreptul de a pune intrebari coinculpatilor, persoanei vatamate, celorlalte parti, martorilor, expertilor si de a da explicatii in tot cursul cercetarii judecatoresti, cand socoteste ca este necesar.
     ART. 378
    Audierea inculpatului
    (1) Inculpatul este lasat sa arate tot ce stie despre fapta pentru care a fost trimis in judecata, apoi i se pot pune intrebari in mod nemijlocit de catre procuror, de persoana vatamata, de partea civila, de partea responsabila civilmente, de ceilalti inculpati si de avocatul inculpatului a carui audiere se face. Presedintele si ceilalti membri ai completului pot de asemenea pune intrebari, daca apreciaza necesar, pentru justa solutionare a cauzei.
    (2) Instanta poate respinge intrebarile care nu sunt concludente si utile cauzei. Intrebarile respinse se consemneaza in incheierea de sedinta.
    (3) In situatiile in care legea prevede posibilitatea ca inculpatul sa fie obligat la prestarea unei munci neremunerate in folosul comunitatii, procurorul il intreaba daca isi manifesta acordul in acest sens, in cazul in care va fi gasit vinovat.
    (4) Cand inculpatul nu isi mai aminteste anumite fapte sau imprejurari sau cand exista contraziceri intre declaratiile facute de inculpat in instanta si cele date anterior, la cerere, presedintele cere acestuia explicatii si poate da citire, in intregime sau in parte, declaratiilor anterioare date in prezenta avocatului sau.
    (5) Cand inculpatul refuza sa dea declaratii, instanta dispune citirea declaratiilor pe care acesta le-a dat anterior, in prezenta avocatului sau.
    (6) Inculpatul poate fi reascultat ori de cate ori este necesar.
     ART. 379
    Audierea coinculpatilor
    (1) Daca sunt mai multi inculpati, audierea fiecaruia dintre ei se face in prezenta celorlalti inculpati.
    (2) Cand interesul aflarii adevarului o cere, instanta poate dispune audierea vreunuia dintre inculpati fara ca ceilalti sa fie de fata.
    (3) Declaratiile luate separat sunt citite in mod obligatoriu celorlalti inculpati, dupa audierea lor.
    (4) Inculpatul poate fi din nou audiat in prezenta celorlalti inculpati sau a unora dintre ei.
     ART. 380
    Audierea persoanei vatamate, a partii civile si a partii responsabile civilmente
    (1) Instanta procedeaza la audierea persoanei vatamate, a partii civile si a partii responsabile civilmente potrivit dispozitiilor art. 111 si 112, dupa ascultarea inculpatului si, dupa caz, a coinculpatilor.
    (2) Persoanele mentionate sunt lasate sa arate tot ce stiu despre fapta care face obiectul judecatii, apoi li se pot pune in mod nemijlocit intrebari de catre procuror, inculpat, avocatul inculpatului, persoana vatamata, partea civila, partea responsabila civilmente si avocatii acestora. Presedintele si ceilalti membri ai completului pot de asemenea pune intrebari, daca apreciaza necesar, pentru justa solutionare a cauzei.
    (3) Instanta poate respinge intrebarile care nu sunt concludente si utile cauzei. Intrebarile respinse se consemneaza in incheierea de sedinta.
    (4) Persoana vatamata, partea civila si partea responsabila civilmente pot fi reascultate ori de cate ori este necesar.
     ART. 381
    Audierea martorului si a expertului
    (1) Audierea martorului se face potrivit dispozitiilor art. 119-124, care se aplica in mod corespunzator.
    (2) Daca martorul a fost propus de catre procuror, acestuia i se pot pune in mod nemijlocit intrebari de catre procuror, inculpat, persoana vatamata, partea civila, partea responsabila civilmente. Daca martorul sau expertul a fost propus de catre una dintre parti, i se pot pune intrebari de catre aceasta, de catre procuror, persoana vatamata si de catre celelalte parti.
    (3) Presedintele si ceilalti membri ai completului pot adresa intrebari martorului sau expertului ori de cate ori considera necesar, pentru justa solutionare a cauzei.
    (4) Instanta poate respinge intrebarile care nu sunt concludente si utile cauzei. Intrebarile respinse se consemneaza in incheierea de sedinta.
    (5) Martorul care poseda un inscris in legatura cu depozitia facuta poate sa il citeasca in instanta. Procurorul si partile au dreptul sa examineze inscrisul, iar instanta poate dispune retinerea inscrisului la dosar, in original sau in copie.
    (6) Cand martorul nu isi mai aminteste anumite fapte sau imprejurari sau cand exista contraziceri intre declaratiile facute in instanta si cele date anterior, la cerere, presedintele poate da citire, in intregime sau in parte, declaratiilor anterioare, dupa ce a fost lasat sa declare tot ceea ce stie.
    (7) Daca audierea vreunuia dintre martori nu mai este posibila, iar in faza de urmarire penala acesta a dat declaratii in fata organelor de urmarire penala sau a fost ascultat de catre judecatorul de drepturi si libertati in conditiile art. 308, instanta dispune citirea depozitiei date de acesta in cursul urmaririi penale si tine seama de ea la judecarea cauzei.
    (8) Daca unul sau mai multi martori lipsesc, instanta poate dispune motivat fie continuarea judecatii, fie amanarea cauzei. Martorul a carui lipsa nu este justificata poate fi adus silit cu mandat de aducere.
    (9) Martorii audiati raman in sala, la dispozitia instantei, pana la terminarea actelor de cercetare judecatoreasca care se efectueaza in sedinta respectiva. Daca instanta gaseste necesar, poate dispune retragerea lor sau a unora dintre ei din sala de sedinta, in vederea reaudierii ori a confruntarii lor.
    (10) Instanta, dupa audierea concluziilor procurorului, persoanei vatamate si ale partilor, poate incuviinta plecarea martorilor, dupa audierea lor.
    (11) Dispozitiile alin. (1)-(10) se aplica in mod corespunzator si in caz de audiere a expertului sau interpretului.
    (12) Dispozitiile art. 130-134 se aplica in mod corespunzator, atunci cand este cazul.
     ART. 382
    Consemnarea declaratiilor
    Declaratiile si raspunsurile inculpatilor, ale martorilor ori ale altor persoane audiate in cauza se consemneaza intocmai in conditiile prevazute la art. 110 alin. (1)-(4), intrebarile respinse urmand a fi consemnate in incheierea de sedinta potrivit art. 378-380.
     ART. 383
    Renuntarea la probe si imposibilitatea administrarii probelor
    (1) Procurorul, persoana vatamata si partile pot renunta la probele pe care le-au propus.
    (2) Dupa punerea in discutie a renuntarii, instanta poate dispune ca proba sa nu mai fie administrata, daca apreciaza ca nu mai este necesar.
    (3) Daca in cursul cercetarii judecatoresti administrarea unei probe anterior admise apare ca inutila sau nu mai este posibila, instanta, dupa ce asculta procurorul, persoana vatamata si partile, poate dispune ca acea proba sa nu mai fie administrata.
    (4) Daca imposibilitatea de administrare se refera la o proba administrata in faza de urmarire penala si incuviintata de instanta, aceasta este pusa in discutia partilor, a persoanei vatamate si a procurorului si se tine seama de ea la judecarea cauzei.
     ART. 384
    Prezentarea mijloacelor materiale de proba
    Cand in cauza supusa judecatii exista mijloace materiale de proba, instanta, la cerere sau din oficiu, dispune aducerea si prezentarea acestora, daca este posibil.
     ART. 385
    Amanarea pentru probe noi
    Daca din cercetarea judecatoreasca rezulta ca pentru lamurirea faptelor sau imprejurarilor cauzei este necesara administrarea de probe noi, instanta dispune fie judecarea cauzei in continuare, fie amanarea ei pentru administrarea probelor.
     ART. 386
    Schimbarea incadrarii juridice
    (1) Daca in cursul judecatii se considera ca incadrarea juridica data faptei prin actul de sesizare urmeaza a fi schimbata, instanta este obligata sa puna in discutie noua incadrare si sa atraga atentia inculpatului ca are dreptul sa ceara lasarea cauzei mai la urma sau eventual amanarea judecatii, pentru a-si pregati apararea.
    (2) Daca noua incadrare juridica vizeaza o infractiune pentru care este necesara plangerea prealabila a persoanei vatamate, instanta de judecata cheama persoana vatamata si o intreaba daca intelege sa faca plangere prealabila. In situatia in care persoana vatamata formuleaza plangere prealabila, instanta continua cercetarea judecatoreasca, in caz contrar dispunand incetarea procesului penal.
     ART. 387
    Terminarea cercetarii judecatoresti
    (1) Inainte de a declara terminata cercetarea judecatoreasca, presedintele intreaba procurorul, persoana vatamata si partile daca mai au de dat explicatii ori de formulat cereri noi pentru completarea cercetarii judecatoresti.
    (2) Daca nu s-au formulat cereri sau daca cererile formulate au fost respinse ori daca s-au efectuat completarile cerute, presedintele declara terminata cercetarea judecatoreasca.
     ART. 388
    Dezbaterile si ordinea in care se da cuvantul
    (1) Dupa terminarea cercetarii judecatoresti se trece la dezbateri, dandu-se cuvantul in urmatoarea ordine: procurorului, persoanei vatamate, partii civile, partii responsabile civilmente si inculpatului.
    (2) Presedintele poate da cuvantul si in replica.
    (3) Durata concluziilor procurorului, ale partilor, ale persoanei vatamate si ale avocatilor acestora poate fi limitata. Presedintele completului poate hotari ca acestea trebuie sa aiba o durata similara.
    (4) Presedintele are dreptul sa ii intrerupa pe cei care au cuvantul, daca in sustinerile lor depasesc limitele cauzei ce se judeca.
    (5) Cand vreuna dintre parti are mai multi avocati, doar unul dintre acestia, la alegerea partii, are dreptul de a pune concluzii.
    (6) Pentru motive temeinice dezbaterile pot fi intrerupte. Intreruperea nu poate fi mai mare de 3 zile.
     ART. 389
    Ultimul cuvant al inculpatului
    (1) Inainte de a incheia dezbaterile, presedintele da ultimul cuvant inculpatului personal.
    (2) In timpul in care inculpatul are ultimul cuvant nu i se pot pune intrebari. Daca inculpatul releva fapte sau imprejurari noi, esentiale pentru solutionarea cauzei, instanta dispune reluarea cercetarii judecatoresti.
     ART. 390
    Concluziile scrise
    (1) Instanta poate cere partilor, dupa inchiderea dezbaterilor, sa depuna concluzii scrise.
    (2) Procurorul, persoana vatamata si partile pot depune concluzii scrise, chiar daca nu au fost cerute de instanta.

    SECTIUNEA a 2-a
    Deliberarea si hotararea instantei

     ART. 391
    Solutionarea cauzei
    (1) Deliberarea si pronuntarea hotararii se fac in sedinta in care au avut loc dezbaterile sau la o data ulterioara, dar nu mai tarziu de 15 zile de la inchiderea dezbaterilor.
    (2) In situatii exceptionale, cand, raportat la complexitatea cauzei, deliberarea si pronuntarea nu pot avea loc in termenul prevazut la alin. (1), instanta poate amana pronuntarea o singura data pentru cel mult 15 zile.
    (3) Presedintele completului informeaza partile prezente asupra datei la care se va pronunta hotararea.
     ART. 392
    Deliberarea
    (1) La deliberare iau parte numai membrii completului in fata caruia a avut loc dezbaterea.
    (2) Completul de judecata delibereaza in secret.
     ART. 393
    Obiectul deliberarii
    (1) Completul de judecata delibereaza mai intai asupra chestiunilor de fapt si apoi asupra chestiunilor de drept.
    (2) Deliberarea poarta asupra existentei faptei si vinovatiei inculpatului, asupra stabilirii pedepsei, asupra stabilirii masurii educative ori masurii de siguranta, daca este cazul sa fie luata, precum si asupra deducerii duratei masurilor preventive privative de libertate si a internarii medicale.
    (3) Completul de judecata delibereaza si asupra repararii pagubei produse prin infractiune, asupra masurilor preventive si asiguratorii, a mijloacelor materiale de proba, a cheltuielilor judiciare, precum si asupra oricarei alte probleme privind justa solutionare a cauzei.
    (4) Toti membrii completului de judecata au indatorirea sa isi spuna parerea asupra fiecarei chestiuni.
    (5) Presedintele isi spune parerea cel din urma.
     ART. 394
    Luarea hotararii
    (1) Hotararea trebuie sa fie rezultatul acordului membrilor completului de judecata asupra solutiilor date chestiunilor supuse deliberarii.
    (2) Cand unanimitatea nu poate fi intrunita, hotararea se ia cu majoritate.
    (3) Daca din deliberare rezulta mai mult decat doua pareri, judecatorul care opineaza pentru solutia cea mai severa trebuie sa se alature celei mai apropiate de parerea sa.
    (4) Motivarea opiniei separate este obligatorie.
    (5) In situatia in care in cadrul completului de judecata nu se poate intruni majoritatea ori unanimitatea, judecarea cauzei se reia in complet de divergenta.
     ART. 395
    Reluarea cercetarii judecatoresti sau a dezbaterilor
    Daca in cursul deliberarii instanta apreciaza ca o anumita imprejurare trebuie lamurita si este necesara reluarea cercetarii judecatoresti sau a dezbaterilor, repune cauza pe rol. Prevederile privind citarea se aplica in mod corespunzator.
     ART. 396
    Rezolvarea actiunii penale
    (1) Instanta hotaraste asupra invinuirii aduse inculpatului, pronuntand, dupa caz, condamnarea, renuntarea la aplicarea pedepsei, amanarea aplicarii pedepsei, achitarea sau incetarea procesului penal.
    (2) Condamnarea se pronunta daca instanta constata, dincolo de orice indoiala rezonabila, ca fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsita de inculpat.
    (3) Renuntarea la aplicarea pedepsei se pronunta in conditiile art. 80-82 din Codul penal.
    (4) Amanarea aplicarii pedepsei se pronunta in conditiile art. 83-90 din Codul penal.
    (5) Achitarea inculpatului se pronunta in cazul prevazut la art. 16 alin. (1) lit. a)-d).
    (6) Incetarea procesului penal se pronunta in cazurile prevazute la art. 16 alin. (1) lit. e)-j).
    (7) Daca inculpatul a cerut continuarea procesului penal potrivit art. 18 si se constata, ca urmare a continuarii procesului, ca sunt incidente cazurile prevazute la art. 16 alin. (1) lit. a)-d), instanta de judecata pronunta achitarea.
    (8) Daca inculpatul a cerut continuarea procesului penal potrivit art. 18 si se constata ca nu sunt incidente cazurile prevazute la art. 16 lit. a)-c), instanta de judecata pronunta incetarea procesului penal.
    (9) In cazul in care, in cursul urmaririi penale, al procedurii de camera preliminara sau al judecatii, fata de inculpat s-a luat masura preventiva a controlului judiciar pe cautiune sau s-a dispus inlocuirea unei alte masuri preventive cu masura preventiva a controlului judiciar pe cautiune si inculpatul este condamnat la pedeapsa amenzii, instanta dispune plata acesteia din cautiune, potrivit dispozitiilor art. 217.
     ART. 397
    Rezolvarea actiunii civile
    (1) Instanta se pronunta prin aceeasi hotarare si asupra actiunii civile.
    (2) In cazul cand admite actiunea civila, instanta examineaza, potrivit art. 249-254, necesitatea luarii masurilor asiguratorii privind reparatiile civile, daca asemenea masuri nu au fost luate anterior.
    (3) De asemenea, instanta se pronunta prin hotarare si asupra restituirii lucrurilor si restabilirii situatiei anterioare, potrivit dispozitiilor art. 255 si 256.
    (4) Dispozitiile din hotarare privind luarea masurilor asiguratorii si restituirea lucrurilor sunt executorii.
    (5) In cazul in care, potrivit dispozitiilor art. 25 alin. (5), instanta lasa nesolutionata actiunea civila, masurile asiguratorii se mentin. Aceste masuri inceteaza de drept daca persoana vatamata nu introduce actiune in fata instantei civile in termen de 30 de zile de la ramanerea definitiva a hotararii.
    (6) In cazul in care, in cursul urmaririi penale, al procedurii de camera preliminara sau al judecatii, fata de inculpat s-a luat masura preventiva a controlului judiciar pe cautiune sau s-a dispus inlocuirea unei alte masuri preventive cu masura preventiva a controlului judiciar pe cautiune si este admisa actiunea civila, instanta dispune plata din cautiune a despagubirilor acordate pentru repararea pagubelor cauzate de infractiune, potrivit dispozitiilor art. 217.
     ART. 398
    Cheltuielile judiciare
    Instanta se pronunta prin hotarare si asupra cheltuielilor judiciare, potrivit dispozitiilor art. 272-276.
     ART. 399
    Dispozitiile cu privire la masurile preventive
    (1) Instanta are obligatia ca, prin hotarare, sa se pronunte asupra mentinerii, revocarii, inlocuirii ori incetarii de drept a masurii preventive dispuse pe parcursul procesului penal cu privire la inculpat.
    (2) In caz de renuntare la aplicarea pedepsei, de amanare a aplicarii pedepsei, de achitare sau de incetare a procesului penal, instanta dispune punerea de indata in libertate a inculpatului arestat preventiv.
    (3) De asemenea, instanta dispune punerea de indata in libertate a inculpatului arestat preventiv atunci cand pronunta:
    a) o pedeapsa cu inchisoare cel mult egala cu durata retinerii si arestarii preventive;
    b) o pedeapsa cu inchisoare, cu suspendarea executarii sub supraveghere;
    c) o pedeapsa cu amenda, care nu insoteste pedeapsa inchisorii;
    d) o masura educativa.
    (4) Hotararea pronuntata in conditiile alin. (1) si (2) cu privire la masurile preventive este executorie.
    (5) Cand, potrivit dispozitiilor prevazute la alin. (1)-(3), inculpatul este pus in libertate, instanta comunica aceasta administratiei locului de detinere.
    (6) Inculpatul condamnat de prima instanta si aflat in stare de arest preventiv este liberat de indata ce durata retinerii si cea a arestarii devin egale cu durata pedepsei pronuntate, desi hotararea nu este definitiva. Liberarea se dispune de administratia locului de detinere, careia i se comunica, indata dupa pronuntarea hotararii, o copie de pe dispozitiv sau extras.
    (7) In caz de renuntare la aplicarea pedepsei, de amanare a aplicarii pedepsei, de achitare sau de incetare a procesului penal, daca in cursul urmaririi penale sau al judecatii fata de inculpat s-a luat masura preventiva a controlului judiciar pe cautiune, instanta va dispune restituirea sumei depuse drept cautiune, daca nu s-a dispus plata din aceasta a despagubirilor acordate pentru repararea pagubelor si daca nu s-a dispus plata din cautiune prevazuta la art. 217 alin. (7).
    (8) Instanta dispune confiscarea cautiunii daca masura controlului judiciar pe cautiune a fost inlocuita cu masura arestului la domiciliu sau a arestarii preventive, pentru motivele aratate la art. 217 alin. (12), si nu s-a dispus plata din cautiune a sumelor prevazute la art. 217.
    (9) Durata masurii arestului la domiciliu se deduce din pedeapsa aplicata prin echivalarea a 3 zile de arest preventiv la domiciliu cu o zi din pedeapsa.
     ART. 400
    Minuta
    (1) Rezultatul deliberarii se consemneaza intr-o minuta, care trebuie sa aiba continutul prevazut pentru dispozitivul hotararii. Minuta se semneaza de membrii completului de judecata.
    (2) Intocmirea minutei este obligatorie in cazurile in care judecatorul sau instanta dispune asupra masurilor preventive si in alte cazuri expres prevazute de lege.
    (3) Minuta se intocmeste in doua exemplare originale, dintre care unul se ataseaza la dosarul cauzei, iar celalalt se depune, spre conservare, la dosarul de minute al instantei.
     ART. 401
    Cuprinsul hotararii
    Hotararea prin care instanta penala solutioneaza fondul cauzei trebuie sa contina o parte introductiva, o expunere si dispozitivul.
     ART. 402
    Continutul partii introductive
    (1) Partea introductiva cuprinde mentiunile prevazute la art. 370 alin. (4).
    (2) Cand s-a redactat o incheiere de sedinta, potrivit dispozitiilor art. 370, partea introductiva se limiteaza numai la urmatoarele mentiuni: denumirea instantei care a judecat cauza, data pronuntarii hotararii, locul unde a fost judecata cauza, precum si numele si prenumele membrilor completului de judecata, ale procurorului si ale grefierului, facandu-se mentiune ca celelalte date au fost trecute in incheierea de sedinta.
    (3) In hotararile instantelor militare trebuie sa se indice si gradul militar al membrilor completului de judecata si al procurorului. Cand inculpatul este militar, se mentioneaza si gradul acestuia.
     ART. 403
    Continutul expunerii
    (1) Expunerea trebuie sa cuprinda:
    a) datele privind identitatea partilor;
    b) descrierea faptei ce face obiectul trimiterii in judecata, cu aratarea timpului si locului unde a fost savarsita, precum si incadrarea juridica data acesteia prin actul de sesizare;
    c) motivarea solutiei cu privire la latura penala, prin analiza probelor care au servit ca temei pentru solutionarea laturii penale a cauzei si a celor care au fost inlaturate, si motivarea solutiei cu privire la latura civila a cauzei, precum si analiza oricaror elemente de fapt pe care se sprijina solutia data in cauza;
    d) aratarea temeiurilor de drept care justifica solutiile date in cauza.
    (2) In caz de condamnare, expunerea trebuie sa mai cuprinda fapta, respectiv fiecare fapta retinuta de instanta in sarcina inculpatului, forma si gradul de vinovatie, circumstantele agravante sau atenuante, starea de recidiva, timpul ce se deduce din pedeapsa pronuntata si actele din care rezulta perioada ce urmeaza a fi dedusa.
    (3) Daca instanta retine in sarcina inculpatului numai o parte dintre faptele ce formeaza obiectul trimiterii in judecata, se va arata in hotarare pentru care anume fapte s-a pronuntat condamnarea si pentru care, incetarea procesului penal sau achitarea.
     ART. 404
    Continutul dispozitivului
    (1) Dispozitivul trebuie sa cuprinda datele prevazute la art. 107 privitoare la persoana inculpatului, solutia data de instanta cu privire la infractiune, indicandu-se, in caz de condamnare, denumirea acesteia si textul de lege in care se incadreaza, iar in caz de achitare sau de incetare a procesului penal, cauza pe care se intemeiaza potrivit art. 16, precum si solutia data cu privire la solutionarea actiunii civile.
    (2) Cand instanta dispune renuntarea la aplicarea pedepsei, in dispozitiv se face mentiune despre aplicarea avertismentului, potrivit art. 81 din Codul penal.
    (3) Cand instanta dispune amanarea aplicarii pedepsei sau suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, in dispozitiv se mentioneaza masurile de supraveghere si obligatiile, prevazute la art. 85 alin. (1) si (2) din Codul penal, respectiv la art. 93 alin. (1)-(3) din Codul penal, pe care trebuie sa le respecte inculpatul.
    (4) Dispozitivul trebuie sa mai cuprinda, dupa caz, cele hotarate de instanta cu privire la:
    a) deducerea duratei masurii preventive privative de libertate si a internarii medicale, indicandu-se partea din pedeapsa executata in acest mod;
    b) masurile preventive;
    c) masurile asiguratorii;
    d) masurile de siguranta;
    e) cheltuielile judiciare;
    f) restituirea lucrurilor;
    g) restabilirea situatiei anterioare;
    h) cautiune;
    i) rezolvarea oricarei alte probleme privind justa solutionare a cauzei.
    (5) Cand instanta pronunta pedeapsa inchisorii, in dispozitiv se face mentiune ca persoana condamnata este lipsita de drepturile sau, dupa caz, unele dintre drepturile prevazute la art. 65 din Codul penal, pe durata prevazuta in acelasi articol.
    (6) Cand instanta a pronuntat pedeapsa inchisorii, iar persoana vatamata a solicitat instiintarea cu privire la eliberarea in orice mod a condamnatului, instanta face o mentiune in acest sens in dispozitivul hotararii.
    (7) Dispozitivul trebuie sa cuprinda totdeauna mentiunea ca hotararea este supusa unei cai ordinare de atac, cu aratarea termenului in care poate fi exercitata si mentionarea datei cand hotararea a fost pronuntata, si ca pronuntarea s-a facut in sedinta publica.
     ART. 405
    Pronuntarea hotararii
    (1) Hotararea se pronunta in sedinta publica de catre presedintele completului de judecata, asistat de grefier.
    (2) La pronuntarea hotararii partile nu se citeaza.
    (3) Presedintele completului pronunta minuta hotararii.
     ART. 406
    Redactarea si semnarea hotararii
    (1) Hotararea se redacteaza in cel mult 30 de zile de la pronuntare.
    (2) Hotararea se redacteaza de unul dintre judecatorii care au participat la solutionarea cauzei, in cel mult 30 de zile de la pronuntare, si se semneaza de toti membrii completului si de grefier.
    (3) Dispozitivul hotararii trebuie sa fie conform cu minuta.
    (4) In caz de impiedicare a vreunuia dintre membrii completului de judecata de a semna, hotararea se semneaza in locul acestuia de presedintele completului. Daca si presedintele completului este impiedicat a semna, hotararea se semneaza de presedintele instantei. Cand impiedicarea il priveste pe grefier, hotararea se semneaza de grefierul-sef. In toate cazurile se face mentiune pe hotarare despre cauza care a determinat impiedicarea.
     ART. 407
    Comunicarea hotararii
    (1) Dupa pronuntare, o copie a minutei hotararii se comunica procurorului, partilor, persoanei vatamate si, in cazul in care inculpatul este arestat, administratiei locului de detinere, in vederea exercitarii caii de atac. Dupa redactarea hotararii, acestora li se comunica hotararea in intregul sau.
    (2) In cazul in care instanta a dispus amanarea aplicarii pedepsei sau suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, hotararea se comunica serviciului de probatiune.

     CAP. III
    Apelul

     ART. 408
    Hotararile supuse apelului
    (1) Sentintele pot fi atacate cu apel, daca legea nu prevede altfel.
    (2) Incheierile pot fi atacate cu apel numai odata cu sentinta, cu exceptia cazurilor cand, potrivit legii, pot fi atacate separat cu apel.
    (3) Apelul declarat impotriva sentintei se socoteste facut si impotriva incheierilor.
     ART. 409
    Persoanele care pot face apel
    (1) Pot face apel:
    a) procurorul, referitor la latura penala si latura civila;
    b) inculpatul, in ceea ce priveste latura penala si latura civila;
    c) partea civila si partea responsabila civilmente, in ceea ce priveste latura civila, iar referitor la latura penala, in masura in care solutia din aceasta latura a influentat solutia in latura civila;
    d) persoana vatamata, in ceea ce priveste latura penala;
    e) martorul, expertul, interpretul si avocatul, in ceea ce priveste cheltuielile judiciare, indemnizatiile cuvenite acestora si amenzile judiciare aplicate;
    f) orice persoana fizica ori juridica ale carei drepturi legitime au fost vatamate nemijlocit printr-o masura sau printr-un act al instantei, in ceea ce priveste dispozitiile care au provocat asemenea vatamare.
    (2) Pentru persoanele prevazute la alin. (1) lit. b)-f), apelul poate fi declarat si de catre reprezentantul legal ori de catre avocat, iar pentru inculpat, si de catre sotul acestuia.
     ART. 410
    Termenul de declarare a apelului
    (1) Pentru procuror, persoana vatamata si parti, termenul de apel este de 10 zile, daca legea nu dispune altfel, si curge de la comunicarea copiei minutei.
    (2) In cazul prevazut la art. 409 alin. (1) lit. e), apelul poate fi exercitat de indata dupa pronuntarea incheierii prin care s-a dispus asupra cheltuielilor judiciare, indemnizatiilor si amenzilor judiciare si cel mai tarziu in 10 zile de la pronuntarea sentintei prin care s-a solutionat cauza.
    (3) Pentru persoanele prevazute la art. 409 alin. (1) lit. f), termenul de apel este de 10 zile si curge de la data la care acestea au aflat despre actul sau masura care a provocat vatamarea.
     ART. 411
    Repunerea in termen
    (1) Apelul declarat dupa expirarea termenului prevazut de lege este considerat ca fiind facut in termen daca instanta de apel constata ca intarzierea a fost determinata de o cauza temeinica de impiedicare, iar cererea de apel a fost facuta in cel mult 10 zile de la incetarea acesteia.
    (2) Hotararea este definitiva pana la momentul in care instanta de apel admite cererea de repunere in termen.
    (3) Pana la solutionarea repunerii in termen, instanta de apel poate suspenda executarea hotararii atacate.
    (4) Dispozitiile alin. (1) si (3) nu se aplica in situatia redeschiderii procesului penal cerute de persoana condamnata in lipsa.
     ART. 412
    Forma si continutul apelului
    (1) Apelul se declara prin cerere scrisa, care trebuie sa contina urmatoarele:
    a) numarul dosarului, data si numarul sentintei sau incheierii atacate;
    b) denumirea instantei care a pronuntat hotararea atacata;
    c) semnatura persoanei care declara apelul.
    (2) Pentru persoana care nu poate sa semneze, cererea va fi atestata de un grefier de la instanta a carei hotarare se ataca sau de avocat.
    (3) Cererea poate fi atestata si de primarul sau secretarul consiliului local ori de functionarul desemnat de acesta din localitatea unde domiciliaza apelantul.
    (4) Motivele de apel, consemnate in scris, vor cuprinde, pe langa mentiunile prevazute la alin. (1), si:
    a) motivele de nelegalitate sau de netemeinicie invocate;
    b) un scurt rezumat al cauzei;
    c) faptele si imprejurarile care nu au fost elucidate si probele pe care se intemeiaza criticile hotararii apelate si care urmeaza a fi prezentate ori solicitate instantei de control la primul termen fixat pentru judecarea apelului;
    d) formularea exacta a cererilor pentru indreptarea pretinselor nelegalitati ori netemeinicii ale hotararii atacate si reparatia solicitata.
    (5) Motivele de apel se depun la instanta de apel pana cel mai tarziu cu 3 zile inainte de primul termen de judecata, dar nu mai devreme de 5 zile de la comunicarea hotararii.
    (6) Cererea de apel nesemnata ori neatestata poate fi confirmata in instanta de parte ori de reprezentantul ei la primul termen de judecata cu procedura legal indeplinita.
     ART. 413
    Instanta la care se depune apelul
    (1) Cererea de apel intocmita in conditiile prevazute la art. 412 se depune la instanta a carei hotarare se ataca.
    (2) Persoana care se afla in stare de detinere poate depune cererea de apel si la administratia locului de detinere.
    (3) Cererea de apel inregistrata sau atestata in conditiile alin. (2) ori procesul-verbal intocmit de administratia locului de detinere se inainteaza de indata instantei a carei hotarare este atacata.
     ART. 414
    Renuntarea la apel
    (1) Dupa pronuntarea hotararii si pana la expirarea termenului de declarare a apelului, partile si persoana vatamata pot renunta in mod expres la aceasta cale de atac.
    (2) Asupra renuntarii, cu exceptia apelului care priveste latura civila a cauzei, se poate reveni inauntrul termenului pentru declararea apelului.
    (3) Renuntarea sau revenirea asupra renuntarii poate sa fie facuta personal sau prin mandatar special.
     ART. 415
    Retragerea apelului
    (1) Pana la inchiderea dezbaterilor la instanta de apel, persoana vatamata si oricare dintre parti isi pot retrage apelul declarat. Retragerea trebuie sa fie facuta personal de parte sau prin mandatar special, iar daca partea se afla in stare de detinere, printr-o declaratie atestata sau consemnata intr-un proces-verbal de catre administratia locului de detinere. Declaratia de retragere se poate face fie la instanta a carei hotarare a fost atacata, fie la instanta de apel.
    (2) Reprezentantii legali pot retrage apelul, cu respectarea, in ceea ce priveste latura civila, a conditiilor prevazute de legea civila. Inculpatul minor nu poate retrage apelul declarat personal sau de reprezentantul sau legal.
    (3) Apelul declarat de procuror poate fi retras de procurorul ierarhic superior.
    (4) Apelul declarat de procuror si retras poate fi insusit de partea in favoarea careia a fost declarat.
     ART. 416
    Efectul suspensiv al apelului
    Apelul declarat in termen este suspensiv de executare, atat in ceea ce priveste latura penala, cat si in ceea ce priveste latura civila, in afara de cazul cand legea dispune altfel.
     ART. 417
    Efectul devolutiv al apelului si limitele sale
    (1) Instanta judeca apelul numai cu privire la persoana care l-a declarat si la persoana la care se refera declaratia de apel si numai in raport cu calitatea pe care apelantul o are in proces.
    (2) In cadrul limitelor prevazute la alin. (1), instanta este obligata ca, in afara de temeiurile invocate si cererile formulate de apelant, sa examineze cauza sub toate aspectele de fapt si de drept.
     ART. 418
    Neagravarea situatiei in propriul apel
    (1) Instanta de apel, solutionand cauza, nu poate crea o situatie mai grea pentru cel care a declarat apel.
    (2) De asemenea, in apelul declarat de procuror in favoarea unei parti, instanta de apel nu poate agrava situatia acesteia.
     ART. 419
    Efectul extensiv al apelului
    Instanta de apel examineaza cauza prin extindere si cu privire la partile care nu au declarat apel sau la care acesta nu se refera, putand hotari si in privinta lor, fara sa poata crea acestor parti o situatie mai grea.
     ART. 420
    Judecarea apelului
    (1) Judecarea apelului se face cu citarea partilor si a persoanei vatamate.
    (2) Judecarea apelului nu poate avea loc decat in prezenta inculpatului, cand acesta se afla in stare de detinere.
    (3) Participarea procurorului la judecarea apelului este obligatorie.
    (4) Instanta de apel procedeaza la ascultarea inculpatului, cand aceasta este posibila, potrivit regulilor de la judecata in fond.
    (5) Instanta de apel poate readministra probele administrate la prima instanta si poate administra probe noi, in conditiile art. 100.
    (6) Cand apelul este in stare de judecata, presedintele completului da cuvantul apelantului, apoi intimatului si pe urma procurorului. Daca intre apelurile declarate se afla si apelul procurorului, primul cuvant il are acesta.
    (7) Procurorul si partile au dreptul la replica cu privire la chestiunile noi ivite cu ocazia dezbaterilor. Inculpatului i se acorda ultimul cuvant.
    (8) Instanta verifica hotararea atacata pe baza lucrarilor si a materialului din dosarul cauzei, precum si a oricaror probe administrate in fata instantei de apel.
    (9) In vederea solutionarii apelului, instanta, motivat, poate da o noua apreciere probelor.
    (10) Instanta se pronunta asupra tuturor motivelor de apel invocate.
    (11) La judecarea apelului se aplica regulile de la judecata in fond, in masura in care in prezentul titlu nu exista dispozitii contrare.
    (12) Apelul impotriva incheierilor care, potrivit legii, pot fi atacate separat se judeca in camera de consiliu fara prezenta partilor, care pot depune concluzii scrise, cu exceptia cazurilor in care legea dispune altfel ori atunci cand instanta apreciaza ca este necesara judecata in sedinta publica.
     ART. 421
    Solutiile la judecata in apel
    Instanta, judecand apelul, pronunta una dintre urmatoarele solutii:
    1. respinge apelul, mentinand hotararea atacata:
    a) daca apelul este tardiv sau inadmisibil;
    b) daca apelul este nefondat;
    2. admite apelul si:
    a) desfiinteaza sentinta primei instante si pronunta o noua hotarare procedand potrivit regulilor referitoare la solutionarea actiunii penale si a actiunii civile la judecata in fond;
    b) desfiinteaza sentinta primei instante si dispune rejudecarea de catre instanta a carei hotarare a fost desfiintata pentru motivul ca judecarea cauzei la acea instanta a avut loc in lipsa unei parti nelegal citate sau care, legal citata, a fost in imposibilitate de a se prezenta si de a instiinta instanta despre aceasta imposibilitate, invocata de acea parte. Rejudecarea de catre instanta a carei hotarare a fost desfiintata se dispune si atunci cand exista vreunul dintre cazurile de nulitate absoluta, cu exceptia cazului de necompetenta, cand se dispune rejudecarea de catre instanta competenta.
     ART. 422
    Chestiunile complementare
    Instanta, deliberand asupra apelului, face, atunci cand este cazul, aplicarea dispozitiilor privitoare la reluarea dezbaterilor si a celor privind rezolvarea actiunii civile, masurile asiguratorii, cheltuielile judiciare si orice alte aspecte de care depinde solutionarea completa a apelului. De asemenea, instanta de apel verifica daca s-a facut o justa aplicare de catre prima instanta a dispozitiilor privitoare la deducerea duratei retinerii, arestarii preventive, arestului la domiciliu sau internarii medicale si adauga, daca este cazul, timpul de arestare scurs dupa pronuntarea hotararii atacate cu apel.
     ART. 423
    Desfiintarea hotararii
    (1) In caz de admitere a apelului, hotararea atacata se desfiinteaza, in limitele dispozitiilor privind efectul devolutiv si extensiv al apelului.
    (2) Hotararea poate fi desfiintata numai cu privire la unele fapte sau persoane ori numai in ceea ce priveste latura penala sau civila, daca aceasta nu impiedica justa solutionare a cauzei.
    (3) In caz de desfiintare a hotararii, instanta de apel poate mentine masura arestarii preventive.
     ART. 424
    Continutul deciziei instantei de apel si comunicarea acesteia
    (1) Decizia instantei de apel trebuie sa cuprinda in partea introductiva mentiunile prevazute la art. 402, iar in expunere temeiurile de fapt si de drept care au dus, dupa caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum si temeiurile care au dus la adoptarea oricareia dintre solutiile prevazute la art. 421. Dispozitivul cuprinde solutia data de instanta de apel, data pronuntarii deciziei si mentiunea ca pronuntarea s-a facut in sedinta publica.
    (2) Instanta de apel se pronunta asupra masurilor preventive potrivit dispozitiilor referitoare la continutul sentintei.
    (3) In cazul in care inculpatul se afla in stare de arest preventiv sau de arest la domiciliu, in expunere si dispozitiv se arata timpul care se deduce din pedeapsa.
    (4) Cand s-a dispus rejudecarea, decizia trebuie sa indice care este ultimul act procedural ramas valabil de la care procesul penal trebuie sa isi reia cursul, in caz contrar toate actele procedurale fiind desfiintate de drept.
    (5) Decizia instantei de apel se comunica procurorului, partilor, persoanei vatamate si administratiei locului de detinere.
     ART. 425
    Limitele rejudecarii
    (1) Instanta de rejudecare trebuie sa se conformeze hotararii instantei de apel, in masura in care situatia de fapt ramane cea avuta in vedere la solutionarea apelului.
    (2) Daca hotararea a fost desfiintata in apelul procurorului, declarat in defavoarea inculpatului sau in apelul persoanei vatamate, instanta care rejudeca poate agrava solutia data de prima instanta.
    (3) Cand hotararea este desfiintata numai cu privire la unele fapte sau persoane ori numai in ceea ce priveste latura penala sau civila, instanta de rejudecare se pronunta in limitele in care hotararea a fost desfiintata.

     CAP. IV
    Contestatia in anulare

     ART. 426
    Cazurile de contestatie in anulare
    Impotriva hotararilor penale definitive se poate face contestatie in anulare in urmatoarele cazuri:
    a) cand judecata in apel a avut loc fara citarea legala a unei parti sau cand, desi legal citata, a fost in imposibilitate de a se prezenta si de a instiinta instanta despre aceasta imposibilitate;
    b) cand inculpatul a fost condamnat, desi existau probe cu privire la o cauza de incetare a procesului penal.
     ART. 427
    Cererea de contestatie in anulare
    (1) Contestatia in anulare poate fi facuta de oricare dintre parti, de persoana vatamata sau de catre procuror.
    (2) In cererea de contestatie in anulare contestatorul trebuie sa arate cazurile de contestatie pe care le invoca, precum si motivele aduse in sprijinul acestora.
     ART. 428
    Termenul de introducere a contestatiei in anulare
    (1) Contestatia in anulare pentru motivele prevazute la art. 426 poate fi introdusa in 10 zile de la data cand persoana impotriva careia se face executarea a luat cunostinta de hotararea a carei anulare se cere.
    (2) Contestatia in anulare pentru cazul prevazut la art. 426 lit. b) poate fi introdusa oricand.
     ART. 429
    Instanta competenta
    (1) Contestatia in anulare se introduce la instanta de apel care a pronuntat hotararea a carei anulare se cere.
    (2) Contestatia in anulare pentru cazul in care se invoca autoritatea de lucru judecat se introduce la instanta la care a ramas definitiva ultima hotarare.
     ART. 430
    Suspendarea executarii
    Pana la solutionarea contestatiei in anulare, instanta sesizata, luand concluziile procurorului, poate suspenda executarea hotararii a carei anulare se cere.
     ART. 431
    Admiterea in principiu
    (1) Instanta examineaza admisibilitatea in principiu, in camera de consiliu, fara citarea partilor.
    (2) Instanta, constatand ca cererea de contestatie in anulare este facuta in termenul prevazut de lege, ca motivul pe care se sprijina contestatia este dintre cele prevazute la art. 426 si ca in sprijinul contestatiei se depun ori se invoca dovezi care sunt la dosar, admite in principiu contestatia si dispune citarea partilor interesate.
     ART. 432
    Procedura de judecare
    (1) La termenul fixat pentru judecarea contestatiei in anulare, instanta, ascultand partile si concluziile procurorului, daca gaseste contestatia intemeiata, desfiinteaza prin decizie hotararea a carei anulare se cere si procedeaza fie de indata, fie acordand un termen, dupa caz, la rejudecarea apelului sau la rejudecarea cauzei dupa desfiintare.
    (2) In cazul in care prin contestatia in anulare se invoca autoritatea de lucru judecat, judecarea contestatiei se face cu citarea partilor interesate in cauza in care s-a pronuntat ultima hotarare. Instanta, ascultand partile si concluziile procurorului, daca gaseste contestatia intemeiata, desfiinteaza prin decizie sau, dupa caz, prin sentinta ultima hotarare sau acea parte din ultima hotarare cu privire la care exista autoritate de lucru judecat.
    (3) Judecarea contestatiei in anulare nu poate avea loc decat in prezenta inculpatului, cand acesta se afla in stare de detinere.
    (4) Sentinta data in contestatia in anulare este supusa apelului, iar decizia data in apel este definitiva.

     CAP. V
    Caile extraordinare de atac

    SECTIUNEA 1
    Recursul in casatie

     ART. 433
    Scopul recursului in casatie si instanta competenta
    Recursul in casatie urmareste sa supuna Inaltei Curti de Casatie si Justitie judecarea, in conditiile legii, a conformitatii hotararii atacate cu regulile de drept aplicabile.
     ART. 434
    Hotararile supuse recursului in casatie
    (1) Pot fi atacate cu recurs in casatie deciziile pronuntate de curtile de apel, ca instante de apel, cu exceptia deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor.
    (2) Nu pot fi atacate cu recurs in casatie:
    a) sentintele in privinta carora persoanele prevazute la art. 409 nu au folosit calea de atac a apelului ori cand apelul a fost retras, daca legea prevede aceasta cale de atac. Persoanele prevazute la art. 409 pot declara recurs in casatie impotriva deciziei pronuntate in apel, chiar daca nu au folosit apelul, daca prin decizia pronuntata in apel a fost modificata solutia din sentinta si numai cu privire la aceasta modificare;
    b) deciziile pronuntate in apel de Inalta Curte de Casatie si Justitie;
    c) incheierile pronuntate in materia masurilor preventive si a altor masuri procesuale;
    d) hotararile definitive pronuntate in materia plangerilor impotriva solutiilor de neurmarire sau de netrimitere in judecata, cand plangerea a fost respinsa, cele privind cererile de revizuire sau de redeschidere a procesului penal in cazul judecarii in lipsa persoanei condamnate, respinse, precum si cele in materia executarii pedepselor sau a reabilitarii.
    (3) Recursul in casatie exercitat de procuror impotriva hotararilor prin care s-a dispus achitarea inculpatului nu poate avea ca scop obtinerea condamnarii acestuia de catre instanta de recurs in casatie.
     ART. 435
    Termenul de declarare a recursului in casatie
    Recursul in casatie poate fi introdus de catre parti sau procuror in termen de 30 de zile de la data comunicarii deciziei instantei de apel.
     ART. 436
    Declararea recursului in casatie
    (1) Pot formula cerere de recurs in casatie:
    a) procurorul, in ceea ce priveste latura penala si latura civila;
    b) inculpatul, in ceea ce priveste latura penala si latura civila, impotriva hotararilor prin care s-a dispus condamnarea sa sau incetarea procesului penal;
    c) partea civila si partea responsabila civilmente, in ceea ce priveste latura civila, iar referitor la latura penala, in masura in care solutia din aceasta latura a influentat solutia in latura civila.
    (2) Inculpatul, partea civila si partea responsabila civilmente pot formula cerere de recurs in casatie numai prin intermediul unui avocat care poate pune concluzii in fata Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
    (3) Pana la inchiderea dezbaterilor la instanta de recurs, partile si procurorul isi pot retrage recursul in casatie declarat. Retragerea trebuie sa fie facuta personal de parte sau prin mandatar special, iar daca partea se afla in stare de detinere, printr-o declaratie atestata sau consemnata intr-un proces-verbal de catre conducerea locului de detinere. Declaratia de retragere se poate face fie la instanta a carei hotarare a fost atacata, fie la instanta de recurs.
    (4) Reprezentantii legali pot retrage recursul in casatie cu respectarea, in ceea ce priveste latura civila, a conditiilor prevazute de legea civila. Inculpatul minor nu poate retrage recursul in casatie declarat personal sau de reprezentantul sau legal.
    (5) Recursul in casatie declarat de procuror poate fi retras de procurorul ierarhic superior.
    (6) Decizia instantei de apel prin care a fost respins apelul nu poate fi atacata cu recurs in casatie de persoanele care nu au exercitat calea de atac a apelului ori cand apelul acestora a fost retras.
     ART. 437
    Motivarea recursului in casatie
    (1) Cererea de recurs in casatie se formuleaza in scris si va cuprinde:
    a) numele si prenumele, domiciliul sau resedinta partii, numele, prenumele si domiciliul profesional al avocatului sau, dupa caz, numele si prenumele procurorului care exercita recursul in casatie, precum si organul judiciar din care acesta face parte;
    b) indicarea hotararii care se ataca;
    c) indicarea cazurilor de recurs in casatie pe care se intemeiaza cererea si motivarea acestora;
    d) semnatura persoanei care exercita recursul in casatie si/sau semnatura avocatului.
    (2) La cerere se anexeaza toate inscrisurile invocate in motivarea acesteia.
     ART. 438
    Cazurile in care se poate face recurs in casatie
    (1) Hotararile sunt supuse casarii in urmatoarele cazuri:
    1. in cursul judecatii nu au fost respectate dispozitiile privind competenta dupa materie sau dupa calitatea persoanei;
    2. hotararea a fost pronuntata de alt complet decat cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului;
    3. instanta nu a fost compusa potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate;
    4. judecata a avut loc fara participarea procurorului sau a inculpatului, cand aceasta era obligatorie, potrivit legii;
    5. judecata a avut loc in lipsa avocatului, cand asistenta juridica a inculpatului era obligatorie, potrivit legii;
    6. sedinta de judecata nu a fost publica, in afara de cazurile cand legea prevede altfel;
    7. inculpatul a fost condamnat pentru o fapta care nu este prevazuta de legea penala;
    8. in mod gresit s-a dispus incetarea procesului penal;
    9. hotararea cuprinde motive contradictorii ori motive straine de natura cauzei sau exista o contradictie intre considerentele si dispozitivul hotararii;
    10. instanta nu a procedat la audierea inculpatului prezent, daca audierea era legal posibila;
    11. nu s-a constatat gratierea sau in mod gresit s-a constatat ca pedeapsa aplicata inculpatului a fost gratiata;
    12. s-au aplicat pedepse in alte limite decat cele prevazute de lege;
    13. instanta si-a intemeiat hotararea pe probe pentru care a fost aplicata sanctiunea excluderii sau in mod gresit s-a aplicat sanctiunea excluderii cu privire la probe legal administrate;
    14. instanta nu s-a pronuntat asupra unuia sau mai multor motive de apel.
    (2) Cazurile prevazute la alin. (1) pot constitui temei al casarii hotararii doar daca nu au fost invocate pe calea apelului sau in cursul judecarii apelului ori daca, desi au fost invocate, au fost respinse sau instanta a omis sa se pronunte asupra lor.
    (3) In cazul in care cererea de recurs in casatie a fost respinsa, partea sau procurorul care a declarat recursul in casatie nu mai poate formula o noua cerere impotriva aceleiasi hotarari, indiferent de motivul invocat.
     ART. 439
    Procedura de comunicare
    (1) Cererea de recurs in casatie impreuna cu inscrisurile anexate se depun la instanta a carei hotarare se ataca.
    (2) Presedintele instantei a carei hotarare se ataca ori judecatorul delegat de catre acesta va comunica procurorului si partilor copii de pe cererea de recurs in casatie si celelalte inscrisuri doveditoare, cu mentiunea ca se pot depune concluziile scrise in termen de 10 zile de la primirea comunicarilor, la aceeasi instanta.
    (3) Nedepunerea de catre parti si procuror de concluzii scrise nu impiedica judecarea recursului in casatie.
    (4) In termen de 5 zile de la depunerea concluziilor scrise sau de la expirarea termenului de depunere a acestora, presedintele instantei sau judecatorul delegat de catre acesta va inainta Inaltei Curti de Casatie si Justitie dosarul cauzei, cererea de recurs in casatie, inscrisurile anexate, dovezile de comunicare efectuate, precum si, dupa caz, concluziile scrise.
    (5) In cazul in care nu este indeplinita procedura de comunicare prevazuta la alin. (2) si (4) ori daca aceasta nu este completa, magistratul-asistent de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, desemnat cu verificarea indeplinirii procedurii de comunicare si de intocmire a raportului referitor la cererea de recurs in casatie, va indeplini sau va completa, dupa caz, procedura.
     ART. 440
    Admiterea in principiu
    (1) Admisibilitatea cererii de recurs in casatie se examineaza in camera de consiliu de un complet format din un judecator, dupa depunerea raportului magistratului-asistent si atunci cand procedura de comunicare este legal indeplinita.
    (2) Daca cererea de recurs in casatie nu este facuta in termenul prevazut de lege sau daca nu s-au respectat dispozitiile art. 434, 437 si 438 ori daca cererea este vadit nefondata, instanta respinge, prin incheiere definitiva, cererea de recurs in casatie.
    (3) Daca cererea de recurs in casatie a fost retrasa, instanta ia act de retragere, prin incheiere.
    (4) In cazul in care instanta constata ca cererea indeplineste conditiile prevazute la art. 434-438, dispune prin incheiere admiterea in principiu a cererii de recurs in casatie si trimite cauza in vederea judecarii recursului in casatie.
     ART. 441
    Suspendarea executarii
    (1) Instanta care admite in principiu cererea de recurs in casatie sau completul care judeca recursul in casatie poate suspenda motivat, in tot sau in parte, executarea hotararii, putand impune respectarea de catre condamnat a uneia dintre obligatiile prevazute la art. 215 alin. (1) si (2).
    (2) In cazul in care persoana condamnata nu respecta obligatiile impuse prin incheiere, completul care va judeca recursul in casatie, din oficiu sau la cererea procurorului, poate dispune revocarea masurii suspendarii si reluarea executarii pedepsei.
    (3) Aducerea la indeplinire a dispozitiilor de suspendare a executarii hotararii si supravegherea respectarii obligatiilor impuse se fac prin instanta de executare.
     ART. 442
    Efectul devolutiv si limitele sale
    (1) Instanta judeca recursul in casatie numai cu privire la persoana care l-a declarat si la persoana la care se refera declaratia de recurs in casatie si numai in raport cu calitatea pe care recurentul o are in proces.
    (2) Instanta de recurs in casatie examineaza cauza numai in limitele motivelor de casare prevazute la art. 438, invocate in cererea de recurs in casatie.
     ART. 443
    Efectul extensiv si limitele sale
    (1) Instanta examineaza cauza prin extindere si cu privire la partile care nu au declarat recurs in casatie sau la care acesta nu se refera, putand hotari si in privinta lor, fara sa poata crea acestor parti o situatie mai grea.
    (2) Procurorul, chiar dupa expirarea termenului de recurs in casatie, poate cere extinderea recursului in casatie declarat de el in termen si fata de alte persoane decat acelea la care s-a referit, fara a se putea crea acestora o situatie mai grea.
     ART. 444
    Neagravarea situatiei in propriul recurs in casatie
    (1) Instanta, solutionand cauza, nu poate crea o situatie mai grea pentru cel care a declarat recursul in casatie.
    (2) In recursul in casatie declarat de procuror in favoarea unei parti, instanta de recurs in casatie nu poate agrava situatia acesteia.
     ART. 445
    Prezenta partilor si a procurorului
    (1) Judecarea recursului in casatie admis in principiu se face cu citarea partilor. Dispozitiile art. 90 si art. 93 alin. (5) se aplica in mod corespunzator.
    (2) Participarea procurorului la judecarea recursului in casatie este obligatorie.
     ART. 446
    Judecarea recursului in casatie
    (1) Presedintele completului da cuvantul recurentului, apoi intimatului si procurorului. Daca intre recursurile in casatie declarate se afla si recursul procurorului, primul cuvant il are acesta.
    (2) Procurorul si partile au dreptul la replica cu privire la chestiunile noi ivite cu ocazia dezbaterilor.
     ART. 447
    Verificarea legalitatii hotararii
    Instanta este obligata sa se pronunte asupra tuturor cazurilor de recurs in casatie invocate prin cerere de procuror sau de parti, verificand exclusiv legalitatea hotararii atacate.
     ART. 448
    Solutiile la judecata recursului in casatie
    (1) Instanta, judecand recursul in casatie, pronunta una dintre urmatoarele solutii:
    1. respinge recursul in casatie, mentinand hotararea atacata, daca recursul in casatie este nefondat;
    2. admite recursul in casatie, casand hotararea atacata, si:
    a) il achita pe inculpat sau dispune incetarea procesului penal ori inlatura gresita aplicare a legii;
    b) dispune rejudecarea de catre instanta de apel ori de catre instanta competenta material sau dupa calitatea persoanei, daca sunt incidente celelalte cazuri de casare prevazute la art. 438.
    (2) Daca recursul in casatie vizeaza gresita solutionare a laturii civile, instanta, dupa admiterea recursului, inlatura nelegalitatea constatata sau dispune rejudecarea de catre instanta a carei hotarare a fost casata, in conditiile alin. (1) pct. 2 lit. b).
    (3) In cazul prevazut la alin. (1) pct. 2 lit. a) instanta de recurs in casatie desfiinteaza si hotararea primei instante, daca se constata aceleasi incalcari de lege ca in decizia recurata.
    (4) In cazul in care condamnatul se gaseste in cursul executarii pedepsei, instanta, admitand recursul in casatie si pronuntand casarea cu trimitere, dispune asupra starii de libertate a acestuia, putand lua o masura preventiva.
     ART. 449
    Desfiintarea hotararii si continutul deciziei
    (1) In caz de admitere a recursului in casatie, hotararea atacata se caseaza in limitele prevazute la art. 442 si 443.
    (2) Hotararea poate fi desfiintata numai cu privire la unele fapte sau persoane ori numai in ceea ce priveste latura penala sau civila, daca aceasta nu impiedica justa solutionare a cauzei.
    (3) Decizia instantei de recurs in casatie trebuie sa cuprinda, in partea introductiva, mentiunile prevazute la art. 402, iar in expunere, temeiurile de drept care au dus la respingerea sau admiterea recursului in casatie. Dispozitivul trebuie sa cuprinda solutia pronuntata de instanta de recurs in casatie, data pronuntarii deciziei si mentiunea ca pronuntarea s-a facut in sedinta publica.
    (4) Cand s-a dispus rejudecarea, decizia trebuie sa indice care este ultimul act procedural ramas valabil de la care procesul penal trebuie sa isi reia cursul.
     ART. 450
    Limitele judecarii
    (1) Instanta de rejudecare trebuie sa se conformeze hotararii instantei de recurs in casatie, in masura in care situatia de fapt ramane cea avuta in vedere la admiterea recursului in casatie.
    (2) Cand hotararea este desfiintata numai cu privire la unele fapte sau persoane, instanta se pronunta in limitele in care hotararea a fost casata.
     ART. 451
    Procedura de rejudecare
    Rejudecarea cauzei dupa casarea hotararii atacate se desfasoara potrivit dispozitiilor cap. II sau III din titlul III al partii speciale, care se aplica in mod corespunzator.

    SECTIUNEA a 2-a
    Revizuirea

     ART. 452
    Hotararile supuse revizuirii
    (1) Hotararile judecatoresti definitive pot fi supuse revizuirii atat cu privire la latura penala, cat si cu privire la latura civila.
    (2) Cand o hotarare priveste mai multe infractiuni sau mai multe persoane, revizuirea se poate cere pentru oricare dintre fapte sau dintre faptuitori.
     ART. 453
    Cazurile de revizuire
    (1) Revizuirea hotararilor judecatoresti definitive, cu privire la latura penala, poate fi ceruta cand:
    a) s-au descoperit fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute la solutionarea cauzei si care dovedesc netemeinicia hotararii pronuntate in cauza;
    b) hotararea a carei revizuire se cere s-a intemeiat pe declaratia unui martor, opinia unui expert sau pe situatiile invederate de un interpret, care a savarsit infractiunea de marturie mincinoasa in cauza a carei revizuire se cere, influentand astfel solutia pronuntata;
    c) un inscris care a servit ca temei al hotararii a carei revizuire se cere a fost declarat fals in cursul judecatii sau dupa pronuntarea hotararii, imprejurare care a influentat solutia pronuntata in cauza;
    d) un membru al completului de judecata, procurorul ori persoana care a efectuat acte de urmarire penala a comis o infractiune in legatura cu cauza a carei revizuire se cere, imprejurare care a influentat solutia pronuntata in cauza;
    e) cand doua sau mai multe hotarari judecatoresti definitive nu se pot concilia;
    f) hotararea s-a intemeiat pe o prevedere legala ce a fost declarata neconstitutionala dupa ce hotararea a devenit definitiva, in situatia in care consecintele incalcarii dispozitiei constitutionale continua sa se produca si nu pot fi remediate decat prin revizuirea hotararii pronuntate.
    (2) Revizuirea hotararilor judecatoresti penale definitive, exclusiv cu privire la latura civila, poate fi ceruta numai in fata instantei civile, potrivit Codului de procedura civila.
    (3) Cazurile prevazute la alin. (1) lit. a) si f) pot fi invocate ca motive de revizuire numai in favoarea persoanei condamnate.
    (4) Cazul prevazut la alin. (1) lit. a) constituie motiv de revizuire daca pe baza faptelor sau imprejurarilor noi se poate dovedi netemeinicia hotararii de condamnare ori de incetare a procesului penal, iar cazurile prevazute la alin. (1) lit. b)-d) si f) constituie motive de revizuire daca au dus la pronuntarea unei hotarari nelegale sau netemeinice.
    (5) In cazul prevazut la alin. (1) lit. e), toate hotararile care nu se pot concilia sunt supuse revizuirii.
     ART. 454
    Dovedirea unor cazuri de revizuire
    (1) Situatiile care constituie cazurile de revizuire prevazute la art. 453 alin. (1) lit. b)-d) se dovedesc prin hotarare judecatoreasca definitiva prin care instanta s-a pronuntat asupra fondului cauzei constatand existenta falsului sau existenta faptelor si savarsirea lor de respectivele persoane.
    (2) In cazurile in care dovada nu poate fi facuta potrivit alin. (1) datorita existentei unei cauze care impiedica punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale, proba cazurilor de revizuire prevazute la art. 453 alin. (1) lit. b)-d) se poate face in procedura de revizuire, prin orice mijloc de proba.
     ART. 455
    Persoanele care pot cere revizuirea
    (1) Pot cere revizuirea:
    a) partile din proces, in limitele calitatii lor procesuale;
    b) un membru de familie al condamnatului, chiar si dupa moartea acestuia, numai daca cererea este formulata in favoarea condamnatului.
    (2) Procurorul poate cere din oficiu revizuirea laturii penale a hotararii.
     ART. 456
    Cererea de revizuire
    (1) Cererea de revizuire se adreseaza instantei care a judecat cauza in prima instanta.
    (2) Cererea se formuleaza in scris si trebuie motivata, cu aratarea cazului de revizuire pe care se intemeiaza si a mijloacelor de proba in dovedirea acestuia.
    (3) La cerere se vor alatura copii de pe inscrisurile de care cel ce a formulat cererea de revizuire intelege a se folosi in proces, certificate pentru conformitate cu originalul. Cand inscrisurile sunt redactate intr-o limba straina, ele se vor alatura in traducere efectuata de un traducator autorizat.
    (4) In cazul in care cererea nu indeplineste conditiile prevazute la alin. (2) si (3), instanta pune in vedere celui ce a formulat cererea sa o completeze, intr-un termen stabilit de instanta, sub sanctiunea prevazuta la art. 459 alin. (5).
     ART. 457
    Termenul de introducere a cererii
    (1) Cererea de revizuire in favoarea condamnatului se poate face oricand, chiar dupa ce pedeapsa a fost executata sau considerata executata ori dupa moartea condamnatului, cu exceptia cazului prevazut la art. 453 alin. (1) lit. f), cand cererea de revizuire poate fi formulata in termen de un an de la data publicarii deciziei Curtii Constitutionale in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
    (2) Cererea de revizuire in defavoarea condamnatului, a celui achitat sau a celui fata de care s-a incetat procesul penal se poate face in termen de 3 luni, care curge:
    a) in cazurile prevazute la art. 453 alin. (1) lit. b)-d), cand nu sunt constatate prin hotarare definitiva, de la data cand faptele sau imprejurarile au fost cunoscute de persoana care face cererea sau de la data cand aceasta a luat cunostinta de imprejurarile pentru care constatarea infractiunii nu se poate face printr-o hotarare penala, dar nu mai tarziu de 3 ani de la data producerii acestora;
    b) in cazurile prevazute la art. 453 alin. (1) lit. b)-d), daca sunt constatate prin hotarare definitiva, de la data cand hotararea a fost cunoscuta de persoana care face cererea, dar nu mai tarziu de un an de la data ramanerii definitive a hotararii penale;
    c) in cazul prevazut la art. 453 alin. (1) lit. e), de la data cand hotararile ce nu se conciliaza au fost cunoscute de persoana care face cererea.
    (3) Dispozitiile alin. (2) se aplica si in cazul cand procurorul se sesizeaza din oficiu.
    (4) Revizuirea in defavoarea inculpatului nu se poate face cand a intervenit o cauza care impiedica punerea in miscare a actiunii penale sau continuarea procesului penal.
     ART. 458
    Instanta competenta
    Competenta sa judece cererea de revizuire este instanta care a judecat cauza in prima instanta. Cand temeiul cererii de revizuire consta in existenta unor hotarari ce nu se pot concilia, competenta se determina potrivit dispozitiilor art. 44.
     ART. 459
    Admiterea in principiu
    (1) La primirea cererii de revizuire, presedintele instantei fixeaza termen pentru examinarea admisibilitatii in principiu a cererii de revizuire, dispunand atasarea dosarului cauzei.
    (2) Admisibilitatea in principiu se examineaza de catre instanta, in camera de consiliu, fara citarea partilor.
    (3) Instanta examineaza daca:
    a) cererea a fost formulata in termen si de o persoana dintre cele prevazute la art. 455;
    b) cererea a fost intocmita cu respectarea prevederilor art. 456 alin. (2) si (3);
    c) au fost invocate temeiuri legale pentru redeschiderea procedurilor penale;
    d) faptele si mijloacele de proba in baza carora este formulata cererea nu au fost prezentate intr-o cerere anterioara de revizuire care a fost judecata definitiv;
    e) faptele si mijloacele de proba in baza carora este formulata cererea conduc, in mod evident, la stabilirea existentei unor temeiuri legale ce permit revizuirea;
    f) persoana care a formulat cererea s-a conformat cerintelor instantei dispuse potrivit art. 456 alin. (4).
    (4) In cazul in care instanta constata ca sunt indeplinite conditiile prevazute la alin. (3), dispune prin incheiere admiterea in principiu a cererii de revizuire.
    (5) In cazul in care instanta constata neindeplinirea conditiilor prevazute la alin. (3), dispune prin sentinta respingerea cererii de revizuire, ca inadmisibila.
    (6) Cand cererea de revizuire a fost facuta pentru un condamnat decedat sau cand condamnatul care a facut cererea ori in favoarea caruia s-a facut revizuirea a decedat dupa introducerea cererii, prin exceptie de la dispozitiile art. 16 alin. (1) lit. f), procedura de revizuire isi va urma cursul, iar in cazul rejudecarii cauzei, dupa admiterea in principiu, instanta va hotari potrivit dispozitiilor art. 16, care se aplica in mod corespunzator.
    (7) Incheierea prin care este admisa in principiu cererea de revizuire este definitiva. Sentinta prin care este respinsa cererea de revizuire, dupa analiza admisibilitatii in principiu, este supusa aceleiasi cai de atac ca si hotararea la care se refera revizuirea.
     ART. 460
    Masurile care pot fi luate odata cu sau ulterior admiterii in principiu
    (1) Odata cu admiterea in principiu a cererii de revizuire sau ulterior acesteia, instanta poate suspenda motivat, in tot sau in parte, executarea hotararii supuse revizuirii si poate dispune respectarea de catre condamnat a uneia dintre obligatiile prevazute la art. 215 alin. (1) si (2).
    (2) Impotriva incheierii prin care s-a dispus suspendarea hotararii supuse revizuirii, prevazuta la alin. (1), procurorul sau persoana interesata poate formula contestatie in termen de 48 de ore de la pronuntare pentru cei prezenti si de la comunicare pentru cei lipsa. Contestatia formulata de procuror este suspensiva de executare. Dispozitiile art. 597 alin. (2)-(5) se aplica in mod corespunzator.
    (3) In cazul in care persoana condamnata nu respecta obligatiile stabilite prin incheiere, instanta, din oficiu sau la cererea procurorului, poate dispune revocarea masurii suspendarii si reluarea executarii pedepsei.
    (4) In cazul admiterii in principiu a cererii de revizuire pentru existenta unor hotarari ce nu se pot concilia, cauzele in care aceste hotarari au fost pronuntate se reunesc in vederea rejudecarii.
     ART. 461
    Rejudecarea
    (1) Rejudecarea cauzei dupa admiterea in principiu a cererii de revizuire se face potrivit regulilor de procedura privind judecarea in prima instanta.
    (2) Instanta, daca gaseste necesar, administreaza din nou probele din cursul primei judecati.
    (3) In cazul in care instanta constata ca situatia de fapt nu poate fi stabilita in mod nemijlocit sau aceasta nu s-ar putea face decat cu mare intarziere, dispune efectuarea cercetarilor necesare de catre procurorul de la parchetul de pe langa aceasta instanta, intr-un interval ce nu poate depasi 3 luni.
    (4) Dupa efectuarea cercetarilor, procurorul inainteaza intregul material instantei competente.
    (5) Persoanele prevazute la art. 453 alin. (1) lit. b) si d) nu pot fi audiate ca martori in cauza supusa revizuirii, daca dovada acestor cazuri de revizuire s-a facut prin hotarare judecatoreasca.
     ART. 462
    Solutiile dupa rejudecare
    (1) Daca se constata ca cererea de revizuire este intemeiata, instanta anuleaza hotararea, in masura in care a fost admisa revizuirea, sau hotararile care nu se pot concilia si pronunta o noua hotarare potrivit dispozitiilor art. 395-399, care se aplica in mod corespunzator.
    (2) Instanta rejudeca cauza prin extindere si cu privire la partile care nu au formulat cerere de revizuire, putand hotari si in privinta lor, fara sa le poata crea acestora o situatie mai grea.
    (3) Instanta ia masuri pentru restabilirea situatiei anterioare, dispunand, daca este cazul, restituirea amenzii platite si a bunurilor confiscate, a cheltuielilor judiciare pe care cel in favoarea caruia s-a admis revizuirea nu era tinut sa le suporte sau alte asemenea masuri.
    (4) Daca instanta constata ca cererea de revizuire este neintemeiata, o respinge si dispune obligarea revizuientului la plata cheltuielilor judiciare catre stat, precum si reluarea executarii pedepsei, in cazul in care aceasta a fost suspendata.
     ART. 463
    Calea de atac
    Sentinta prin care instanta se pronunta asupra cererii de revizuire, dupa rejudecarea cauzei, este supusa aceleiasi cai de atac ca si hotararea la care se refera revizuirea.
     ART. 464
    Efectele respingerii cererii de revizuire
    In cazul respingerii cererii de revizuire ca inadmisibila sau ca neintemeiata, nu va putea fi formulata o noua cerere pentru aceleasi motive.
     ART. 465
    Revizuirea in cazul hotararilor Curtii Europene a Drepturilor Omului
    (1) Hotararile definitive pronuntate in cauzele in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a drepturilor sau libertatilor fundamentale ori a dispus scoaterea cauzei de pe rol, ca urmare a solutionarii amiabile a litigiului dintre stat si reclamanti, pot fi supuse revizuirii, daca vreuna dintre consecintele grave ale incalcarii Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si a protocoalelor aditionale la aceasta continua sa se produca si nu poate fi remediata decat prin revizuirea hotararii pronuntate.
    (2) Pot cere revizuirea:
    a) persoana al carei drept a fost incalcat;
    b) membrii de familie ai condamnatului, chiar si dupa moartea acestuia, numai daca cererea este formulata in favoarea condamnatului;
    c) procurorul.
    (3) Cererea de revizuire se introduce la Inalta Curte de Casatie si Justitie, care judeca cererea in complet de 9 judecatori.
    (4) Cererea de revizuire se poate face cel mai tarziu in termen de un an de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a hotararii definitive pronuntate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului.
    (5) Dupa sesizare, instanta poate dispune, din oficiu, la propunerea procurorului sau la cererea partii, suspendarea executarii hotararii atacate. Dispozitiile art. 460 alin. (1) si (3) se aplica in mod corespunzator.
    (6) Participarea procurorului este obligatorie.
    (7) La judecarea cererii de revizuire, partile se citeaza. Partea aflata in stare de detinere este adusa la judecata.
    (8) Atunci cand partile sunt prezente la judecarea cererii de revizuire, instanta asculta si concluziile acestora.
    (9) Instanta examineaza cererea in baza actelor dosarului si se pronunta prin decizie.
    (10) Instanta respinge cererea in cazul in care constata ca este tardiva, inadmisibila sau nefondata.
    (11) Atunci cand instanta constata ca cererea este fondata:
    a) desfiinteaza, in parte, hotararea atacata sub aspectul dreptului incalcat si, rejudecand cauza, cu aplicarea dispozitiilor sectiunii 1 a cap. V din titlul III al partii speciale, inlatura consecintele incalcarii dreptului;
    b) desfiinteaza hotararea si, cand este necesara administrarea de probe, dispune rejudecarea de catre instanta in fata careia s-a produs incalcarea dreptului, aplicandu-se dispozitiile sectiunii 1 a cap. V din titlul III al partii speciale.
    (12) Decizia pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie nu este supusa niciunei cai de atac.

    SECTIUNEA a 3-a
    Redeschiderea procesului penal in cazul judecarii in lipsa persoanei condamnate

     ART. 466
    Redeschiderea procesului penal in cazul judecarii in lipsa persoanei condamnate
    (1) Persoana condamnata definitiv care a fost judecata in lipsa poate solicita redeschiderea procesului penal in termen de 6 luni din ziua in care a luat cunostinta ca s-a desfasurat un proces penal impotriva sa.
    (2) Este considerat persoana judecata in lipsa inculpatul care:
    a) nu a avut cunostinta de proces;
    b) desi a avut cunostinta de proces in orice mod, a lipsit in mod justificat de la judecarea cauzei si nu a putut incunostinta instanta.
    (3) Procesul penal in care o persoana judecata in lipsa a fost condamnata se poate redeschide si in cazul in care un stat strain a dispus extradarea sau predarea condamnatului in baza mandatului european de arestare si condamnatul a formulat cerere de redeschidere a procesului in termen de 6 luni de la predarea sa catre autoritatile romane.
    (4) Procesul penal nu poate fi redeschis in cazul in care persoana condamnata a solicitat sa fie judecata in lipsa.
     ART. 467
    Cererea de redeschidere a procesului penal
    (1) Cererea de redeschidere a procesului penal poate fi formulata de catre persoana judecata in lipsa si se adreseaza instantei care a judecat cauza in lipsa, fie in prima instanta, fie in apel.
    (2) Cand persoana judecata in lipsa este privata de libertate, cererea poate fi depusa la administratia locului de detinere, care o va trimite de indata instantei competente.
    (3) Cererea se formuleaza in scris si trebuie motivata cu privire la indeplinirea conditiilor prevazute la art. 466.
    (4) Cererea poate fi insotita de copii de pe inscrisurile de care persoana judecata in lipsa intelege a se folosi in proces, certificate pentru conformitate cu originalul. Cand inscrisurile sunt redactate intr-o limba straina, ele vor fi insotite de traducere.
    (5) In cazul in care cererea nu indeplineste conditiile prevazute la alin. (3) si (4), instanta pune in vedere celui ce a formulat cererea sa o completeze pana la primul termen de judecata sau, dupa caz, intr-un termen scurt, stabilit de instanta.
     ART. 468
    Masurile premergatoare
    (1) La primirea cererii de redeschidere a procesului penal, presedintele instantei fixeaza un termen pentru examinarea admisibilitatii in principiu, dispunand atasarea dosarului cauzei, precum si citarea partilor interesate.
    (2) Cand persoana care a solicitat redeschiderea procesului penal este privata de libertate, chiar intr-o alta cauza, presedintele dispune incunostintarea acesteia despre termen si ia masuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu.
    (3) Persoana privata de libertate este adusa la judecata.
     ART. 469
    Admiterea in principiu
    (1) Instanta, ascultand concluziile procurorului si ale partilor, examineaza daca:
    a) cererea a fost formulata in termen si de catre o persoana dintre cele prevazute la art. 466;
    b) au fost invocate temeiuri legale pentru redeschiderea procesului penal;
    c) motivele in baza carora este formulata cererea nu au fost prezentate intr-o cerere anterioara de redeschidere a procesului penal, care a fost judecata definitiv.
    (2) De asemenea, instanta supune dezbaterii necesitatea luarii fata de persoana care a formulat cererea de redeschidere a vreuneia dintre masurile preventive prevazute la art. 202 alin. (4) lit. b)-e), in cazul admiterii in principiu a cererii.
    (3) Daca instanta constata indeplinirea conditiilor prevazute la alin. (1), dispune prin incheiere admiterea in principiu a cererii de redeschidere a procesului penal.
    (4) Daca instanta constata neindeplinirea conditiilor prevazute la art. 466, dispune prin sentinta respingerea cererii de redeschidere a procesului penal.
    (5) Incheierea prin care este admisa in principiu cererea de redeschidere a procesului penal poate fi atacata odata cu fondul.
    (6) Hotararea prin care este respinsa cererea de redeschidere a procesului penal este supusa aceleiasi cai de atac ca si hotararea pronuntata in lipsa persoanei condamnate.
    (7) Admiterea in principiu a cererii de redeschidere a procesului penal atrage desfiintarea de drept a hotararii pronuntate in lipsa persoanei condamnate.
    (8) Instanta redeschide procesul penal prin extindere si cu privire la partile care nu au formulat cerere, putand hotari si in privinta lor, fara sa le poata crea acestora o situatie mai grea.
    (9) Odata cu admiterea in principiu a cererii de redeschidere a procesului penal, instanta, din oficiu sau la cererea procurorului, poate dispune luarea fata de inculpat a uneia dintre masurile preventive prevazute la art. 202 alin. (4) lit. b)-e). Dispozitiile titlului V al partii generale se aplica in mod corespunzator.
     ART. 470
    Rejudecarea cauzei
    Rejudecarea cauzei se face potrivit regulilor de procedura aplicabile etapei procesuale pentru care s-a dispus redeschiderea procesului penal.

     CAP. VI
    Dispozitii privind asigurarea unei practici judiciare unitare

    SECTIUNEA 1
    Recursul in interesul legii

     ART. 471
    Cererea de recurs in interesul legii
    (1) Pentru a se asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre toate instantele judecatoresti, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, din oficiu sau la cererea ministrului justitiei, colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie sau colegiile de conducere ale curtilor de apel au indatorirea sa ceara Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa se pronunte asupra chestiunilor de drept care au fost solutionate diferit de instantele judecatoresti.
    (2) Cererea trebuie sa cuprinda solutiile diferite date problemei de drept si motivarea acestora, jurisprudenta Curtii Constitutionale, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a Curtii Europene a Drepturilor Omului sau, dupa caz, a Curtii de Justitie a Uniunii Europene, opiniile exprimate in doctrina relevante in domeniu, precum si solutia ce se propune a fi pronuntata in recursul in interesul legii.
    (3) Cererea de recurs in interesul legii trebuie sa fie insotita, sub sanctiunea respingerii ca inadmisibila, de copii ale hotararilor judecatoresti definitive din care rezulta ca problemele de drept care formeaza obiectul judecatii au fost solutionate in mod diferit de instantele judecatoresti.
     ART. 472
    Conditiile de admisibilitate
    Recursul in interesul legii este admisibil numai daca se face dovada ca problemele de drept care formeaza obiectul judecatii au fost solutionate in mod diferit prin hotarari judecatoresti definitive, care se anexeaza la cerere.
     ART. 473
    Judecarea recursului in interesul legii
    (1) Recursul in interesul legii se judeca de un complet format din presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintii de sectii din cadrul acesteia, un numar de 14 judecatori din sectia in a carei competenta intra chestiunea de drept care a fost solutionata diferit de instantele judecatoresti, precum si cate 2 judecatori din cadrul celorlalte sectii. Presedintele completului este presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
    (2) In cazul in care chestiunea de drept prezinta interes pentru doua sau mai multe sectii, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie stabileste sectiile din care provin cei 20 de judecatori.
    (3) Dupa sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintele acesteia va lua masurile necesare pentru desemnarea aleatorie a judecatorilor din cadrul sectiei in a carei competenta intra chestiunea de drept care a fost solutionata diferit de instantele judecatoresti, precum si a judecatorilor din celelalte sectii ce intra in alcatuirea completului prevazut la alin. (1).
    (4) La primirea cererii, presedintele completului va desemna un judecator din cadrul sectiei in a carei competenta intra chestiunea de drept care a fost solutionata diferit de instantele judecatoresti, pentru a intocmi un raport asupra recursului in interesul legii. In cazul in care chestiunea de drept prezinta interes pentru doua sau mai multe sectii, presedintele completului va desemna 3 judecatori din cadrul acestor sectii pentru intocmirea raportului. Raportorii nu sunt incompatibili.
    (5) In vederea intocmirii raportului, presedintele completului poate solicita unor specialisti recunoscuti opinia scrisa asupra chestiunilor de drept solutionate diferit.
    (6) Raportul va cuprinde solutiile diferite date problemei de drept si argumentele pe care se fundamenteaza, jurisprudenta relevanta a Curtii Constitutionale, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a Curtii Europene a Drepturilor Omului, a Curtii de Justitie a Uniunii Europene si opinia specialistilor consultati, daca este cazul, precum si doctrina in materie. Totodata, judecatorul sau, dupa caz, judecatorii raportori vor intocmi si vor motiva proiectul solutiei ce se propune a fi data recursului in interesul legii.
    (7) Sedinta completului se convoaca de presedintele acestuia, cu cel putin 20 de zile inainte de desfasurarea acesteia. Odata cu convocarea, fiecare judecator va primi o copie a raportului si a solutiei propuse.
    (8) La sedinta participa toti judecatorii completului. Daca exista motive obiective, acestia vor fi inlocuiti, cu respectarea regulilor prevazute la alin. (3).
    (9) Recursul in interesul legii se sustine in fata completului, dupa caz, de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau de procurorul desemnat de acesta, de judecatorul desemnat de colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, respectiv al curtii de apel.
    (10) Recursul in interesul legii se judeca in cel mult 3 luni de la data sesizarii instantei, iar solutia se adopta cu cel putin doua treimi din numarul judecatorilor completului. Nu se admit abtineri de la vot.
     ART. 474
    Continutul hotararii si efectele ei
    (1) Asupra cererii de recurs in interesul legii completul Inaltei Curti de Casatie si Justitie se pronunta prin decizie.
    (2) Decizia se pronunta numai in interesul legii si nu are efecte asupra hotararilor judecatoresti examinate si nici cu privire la situatia partilor din acele procese.
    (3) Decizia se motiveaza in termen de cel mult 30 de zile de la pronuntare si se publica in cel mult 15 zile de la motivare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
    (4) Dezlegarea data problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instante de la data publicarii deciziei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

    SECTIUNEA a 2-a
    Sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept

     ART. 475
    Obiectul sesizarii
    Daca, in cursul judecatii, un complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului, investit cu solutionarea cauzei in ultima instanta, constata ca o problema de drept de care depinde solutionarea cauzei respective a fost dezlegata diferit in practica instantelor, va putea solicita Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa pronunte o hotarare prealabila prin care sa dea rezolvare problemei de drept cu care a fost sesizata.
     ART. 476
    Procedura de judecata
    (1) Sesizarea Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie se face, din oficiu sau la cererea partilor, dupa dezbateri contradictorii si daca sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 475, prin incheiere, care nu este supusa niciunei cai de atac. Cererea partilor trebuie sa fie insotita, sub sanctiunea respingerii ca inadmisibila, de prezentarea dezlegarilor diferite in practica instantelor ale problemei de drept sesizate.
    (2) Prin aceeasi incheiere se poate suspenda judecarea cauzei pana la pronuntarea hotararii prealabile pentru dezlegarea problemei de drept. In cazul in care inculpatul se afla in arest la domiciliu sau este arestat preventiv, se aplica in mod corespunzator prevederile art. 208 pe toata durata suspendarii.
    (3) La primirea sesizarii, presedintele sectiei va desemna un judecator pentru a intocmi un raport asupra problemei de drept supuse judecatii. Dispozitiile art. 473 alin. (5)-(8) se aplica in mod corespunzator.
    (4) Raportul va fi comunicat partilor, care, in termen de cel mult 15 zile de la comunicare, pot depune, in scris, prin avocat, concluzii privind problema de drept supusa judecatii.
    (5) Sesizarea se judeca fara citarea partilor in cel mult 3 luni de la data investirii sectiei, iar solutia se adopta cu jumatate plus unu din numarul judecatorilor prezenti. Nu se admit abtineri de la vot.
     ART. 477
    Continutul si efectele hotararii
    (1) Asupra sesizarii sectia se pronunta prin decizie, numai cu privire la problema de drept supusa dezlegarii.
    (2) Dispozitiile art. 474 alin. (3) se aplica in mod corespunzator.
    (3) Dezlegarea data problemelor de drept este obligatorie pentru instante, inclusiv in cauza in legatura cu care s-a ridicat problema de drept, de la data publicarii deciziei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

    TITLUL IV
    Proceduri speciale

     CAP. I
    Acordul de recunoastere a vinovatiei

     ART. 478
    Titularii acordului de recunoastere a vinovatiei si limitele acestuia
    (1) In cursul urmaririi penale, dupa punerea in miscare a actiunii penale, inculpatul si procurorul pot incheia un acord, ca urmare a recunoasterii vinovatiei de catre inculpat.
    (2) Efectele acordului de recunoastere a vinovatiei sunt supuse avizului procurorului ierarhic superior.
    (3) Acordul de recunoastere a vinovatiei poate fi initiat atat de catre procuror, cat si de catre inculpat.
    (4) Limitele incheierii acordului de recunoastere a vinovatiei se stabilesc prin avizul prealabil si scris al procurorului ierarhic superior.
    (5) Daca actiunea penala s-a pus in miscare fata de mai multi inculpati, se poate incheia un acord de recunoastere a vinovatiei distinct cu fiecare dintre acestia, fara a fi adusa atingere prezumtiei de nevinovatie a inculpatilor pentru care nu s-a incheiat acord.
    (6) Inculpatii minori nu pot incheia acorduri de recunoastere a vinovatiei.
     ART. 479
    Obiectul acordului de recunoastere a vinovatiei
    Acordul de recunoastere a vinovatiei are ca obiect recunoasterea comiterii faptei si acceptarea incadrarii juridice pentru care a fost pusa in miscare actiunea penala si priveste felul si cuantumul pedepsei, precum si forma de executare a acesteia.
     ART. 480
    Conditiile incheierii acordului de recunoastere a vinovatiei
    (1) Acordul de recunoastere a vinovatiei se poate incheia numai cu privire la infractiunile pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau a inchisorii de cel mult 7 ani.
    (2) Acordul de recunoastere a vinovatiei se incheie atunci cand, din probele administrate, rezulta suficiente date cu privire la existenta faptei pentru care s-a pus in miscare actiunea penala si cu privire la vinovatia inculpatului. La incheierea acordului de recunoastere a vinovatiei, asistenta juridica este obligatorie.
    (3) Inculpatul beneficiaza de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsa prevazute de lege in cazul pedepsei inchisorii si de reducerea cu o patrime a limitelor de pedeapsa prevazute de lege in cazul pedepsei amenzii.
     ART. 481
    Forma acordului de recunoastere a vinovatiei
    (1) Acordul de recunoastere a vinovatiei se incheie in forma scrisa.
    (2) In situatia in care se incheie acord de recunoastere a vinovatiei, procurorul nu mai intocmeste rechizitoriu cu privire la inculpatii cu care a incheiat acord.
     ART. 482
    Continutul acordului de recunoastere a vinovatiei
    Acordul de recunoastere a vinovatiei cuprinde:
    a) data si locul incheierii;
    b) numele, prenumele si calitatea celor intre care se incheie;
    c) date privitoare la persoana inculpatului, prevazute la art. 107 alin. (1);
    d) descrierea faptei ce formeaza obiectul acordului;
    e) incadrarea juridica a faptei si pedeapsa prevazuta de lege;
    f) probele si mijloacele de proba;
    g) declaratia expresa a inculpatului prin care recunoaste comiterea faptei si accepta incadrarea juridica pentru care a fost pusa in miscare actiunea penala;
    h) cererile procurorului;
    i) semnaturile procurorului, ale inculpatului si ale avocatului.
     ART. 483
    Sesizarea instantei cu acordul de recunoastere a vinovatiei
    (1) Dupa incheierea acordului de recunoastere a vinovatiei, procurorul sesizeaza instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond si trimite acesteia acordul de recunoastere a vinovatiei, insotit de dosarul de urmarire penala.
    (2) In situatia in care se incheie acordul numai cu privire la unele dintre fapte sau numai cu privire la unii dintre inculpati, iar pentru celelalte fapte sau inculpati se dispune trimiterea in judecata, sesizarea instantei se face separat. Procurorul inainteaza instantei numai actele de urmarire penala care se refera la faptele si persoanele care au facut obiectul acordului de recunoastere a vinovatiei.
    (3) In cazul in care sunt incidente dispozitiile art. 23 alin. (1), procurorul inainteaza instantei acordul de recunoastere a vinovatiei insotit de tranzactie sau de acordul de mediere.
     ART. 484
    Procedura in fata instantei
    (1) Daca acordului de recunoastere a vinovatiei ii lipseste vreuna dintre mentiunile obligatorii sau daca nu au fost respectate conditiile prevazute la art. 482 si 483, instanta dispune acoperirea omisiunilor in cel mult 5 zile si sesizeaza in acest sens conducatorul parchetului care a emis acordul.
    (2) Instanta se pronunta asupra acordului de recunoastere a vinovatiei prin sentinta, in urma unei proceduri necontradictorii, in sedinta publica, dupa ascultarea procurorului, a inculpatului si avocatului acestuia, precum si a partii civile, daca este prezenta.
     ART. 485
    Solutiile instantei
    (1) Instanta, analizand acordul, pronunta una dintre urmatoarele solutii:
    a) admite acordul de recunoastere a vinovatiei si dispune condamnarea inculpatului la o pedeapsa ale carei limite au fost reduse conform art. 480 alin. (3), daca sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 480-482 cu privire la toate faptele retinute in sarcina inculpatului, care au facut obiectul acordului;
    b) respinge acordul de recunoastere a vinovatiei si trimite dosarul procurorului in vederea continuarii urmaririi penale, daca nu sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 480-482.
    (2) Instanta poate admite acordul de recunoastere a vinovatiei numai cu privire la unii dintre inculpati.
    (3) In situatia prevazuta la alin. (1) lit. b), instanta se pronunta din oficiu cu privire la starea de arest a inculpatilor.
    (4) Dispozitiile art. 396 alin. (9), art. 398 si art. 399 se aplica in mod corespunzator. Solutionarea actiunii civile Art. 486. - (1) In cazul in care intre parti s-a incheiat tranzactie sau acord de mediere cu privire la actiunea civila, instanta ia act de aceasta prin sentinta.
    (2) In celelalte cazuri instanta poate dispune disjungerea actiunii civile si trimiterea ei la instanta competenta potrivit legii civile, cand solutionarea laturii civile ar intarzia solutionarea procesului penal.
     ART. 487
    Cuprinsul sentintei
    Sentinta cuprinde in mod obligatoriu:
    a) mentiunile prevazute la art. 370 alin. (4), art. 403 si 404;
    b) fapta pentru care s-a incheiat acordul de recunoastere a vinovatiei si incadrarea juridica a acesteia.
     ART. 488
    Calea de atac
    (1) Sentinta pronuntata potrivit art. 485 poate fi atacata cu apel in termen de 10 zile de la comunicare.
    (2) Dispozitiile art. 480 alin. (3) sunt aplicabile si in calea de atac a apelului.

     CAP. II
    Procedura privind tragerea la raspundere penala a persoanei juridice

     ART. 489
    Dispozitii generale
    (1) In cazul infractiunilor savarsite de persoanele juridice prevazute la art. 135 alin. (1) din Codul penal in realizarea obiectului de activitate sau in interesul ori in numele persoanei juridice, dispozitiile prezentului cod se aplica in mod corespunzator, cu derogarile si completarile prevazute in prezentul capitol.
    (2) Sunt aplicabile in procedura privind tragerea la raspundere penala a persoanei juridice si dispozitiile procedurii de camera preliminara, care se aplica in mod corespunzator.
     ART. 490
    Obiectul actiunii penale
    Actiunea penala are ca obiect tragerea la raspunderea penala a persoanelor juridice care au savarsit infractiuni.
     ART. 491
    Reprezentarea persoanei juridice
    (1) Persoana juridica este reprezentata la indeplinirea actelor procesuale si procedurale de reprezentantul sau legal la momentul procesului.
    (2) Daca pentru aceeasi fapta sau pentru fapte conexe s-a pus in miscare actiunea penala si impotriva reprezentantului legal al persoanei juridice, acesta isi numeste un mandatar pentru a o reprezenta.
    (3) In cazul prevazut la alin. (2), daca persoana juridica nu si-a numit un mandatar, acesta este desemnat de judecatorul de drepturi si libertati din randul practicienilor in insolventa, autorizati potrivit legii. Practicienilor in insolventa astfel desemnati li se aplica, in mod corespunzator, dispozitiile art. 273 alin. (1), (2), (4) si (5).
     ART. 492
    Locul de citare a persoanei juridice
    Persoana juridica se citeaza la sediul acesteia. Daca sediul este fictiv ori persoana juridica nu mai functioneaza la sediul declarat, iar noul sediu nu este cunoscut, citatia se afiseaza la sediul organului judiciar, potrivit fazei procesuale in care se afla cauza.
     ART. 493
    Masurile preventive
    (1) Judecatorul de drepturi si libertati, in cursul urmaririi penale, la propunerea procurorului, poate dispune, daca exista motive temeinice care justifica suspiciunea rezonabila ca persoana juridica a savarsit o fapta prevazuta de legea penala si numai pentru a se asigura buna desfasurare a procesului penal, una sau mai multe dintre urmatoarele masuri:
    a) suspendarea procedurii de dizolvare sau lichidare a persoanei juridice, inceputa anterior sau in cursul urmaririi penale;
    b) suspendarea fuziunii, a divizarii sau a reducerii capitalului social al persoanei juridice, inceputa anterior sau in cursul urmaririi penale;
    c) interzicerea unor operatiuni patrimoniale, susceptibile de a antrena diminuarea activului patrimonial sau insolventa persoanei juridice;
    d) interzicerea incheierii anumitor acte juridice, stabilite de organul judiciar;
    e) interzicerea desfasurarii activitatilor de natura celor cu ocazia carora a fost comisa infractiunea.
    (2) In vederea asigurarii respectarii masurilor prevazute la alin. (1), judecatorul de drepturi si libertati poate obliga persoana juridica la depunerea unei cautiuni constand intr-o suma de bani care nu poate fi mai mica de 10.000 lei. Cautiunea se restituie la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare pronuntate in cauza, daca persoana juridica a respectat masura sau masurile preventive, precum si in cazul in care, prin hotarare definitiva, s-a dispus achitarea persoanei juridice.
    (3) Cautiunea nu se restituie in cazul nerespectarii de catre persoana juridica a masurii sau masurilor preventive luate, facandu-se venit la bugetul statului la data ramanerii definitive a hotararii pronuntate in cauza.
    (4) Masurile preventive prevazute la alin. (1) pot fi dispuse pe o perioada de cel mult 60 de zile, cu posibilitatea prelungirii, daca se mentin temeiurile care au determinat luarea acestora, fiecare prelungire neputand depasi 60 de zile.
    (5) Masurile preventive se dispun de judecatorul de drepturi si libertati prin incheiere motivata data in camera de consiliu, cu citarea persoanei juridice.
    (6) Participarea procurorului este obligatorie.
    (7) Impotriva incheierii judecatorului de drepturi si libertati de la prima instanta se poate face contestatie la judecatorul de drepturi si libertati de la instanta ierarhic superioara de catre persoana juridica si procuror, in termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru persoana juridica lipsa.
    (8) Persoana juridica poate face contestatie numai impotriva incheierii prin care judecatorul de drepturi si libertati a dispus luarea uneia sau a mai multor masuri preventive. Procurorul poate face contestatie numai impotriva incheierii prin care judecatorul de drepturi si libertati a respins propunerea de luare a uneia sau a mai multor masuri preventive.
    (9) Masurile preventive se revoca la cererea procurorului sau persoanei juridice, numai cand se constata ca nu mai exista temeiurile care au justificat luarea sau mentinerea acestora. Dispozitiile alin. (5)-(7) se aplica in mod corespunzator.
    (10) Impotriva reprezentantului persoanei juridice sau a mandatarului acesteia pot fi luate masurile prevazute la art. 265 si art. 283 alin. (2), iar fata de practicianul in insolventa, masura prevazuta la art. 283 alin. (2).
    (11) Luarea masurilor preventive nu impiedica luarea masurilor asiguratorii conform art. 249-256.
     ART. 494
    Masurile asiguratorii
    Fata de persoana juridica se pot lua, la cererea procurorului, masuri asiguratorii in vederea confiscarii speciale, repararii pagubei produse prin infractiune, precum si pentru garantarea executarii pedepsei amenzii.
     ART. 495
    Procedura de informare
    (1) Procurorul, in cursul urmaririi penale, comunica organului care a autorizat infiintarea persoanei juridice si organului care a inregistrat persoana juridica punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a persoanei juridice, la data dispunerii acestor masuri, in vederea efectuarii mentiunilor corespunzatoare.
    (2) In cazul institutiilor care nu sunt supuse conditiei inregistrarii sau autorizarii pentru a dobandi personalitate juridica, informarea prevazuta la alin. (1) se face catre organul care a infiintat acea institutie.
    (3) Organele prevazute la alin. (1) si (2) sunt obligate sa comunice organului judiciar, in termen de 24 de ore de la data inregistrarii, in copie certificata, orice mentiune inregistrata de acestea cu privire la persoana juridica.
    (4) Persoana juridica este obligata sa comunice organului judiciar, in termen de 24 de ore, intentia de fuziune, divizare, dizolvare, reorganizare, lichidare sau reducere a capitalului social.
    (5) Dispozitiile alin. (1)-(3) se aplica in mod corespunzator si in cazul luarii masurilor preventive fata de persoana juridica.
    (6) Dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare la pedeapsa amenzii, instanta de executare comunica o copie de pe dispozitivul hotararii organului care a autorizat infiintarea persoanei juridice, organului care a inregistrat persoana juridica, organului care a infiintat institutia nesupusa autorizarii sau inregistrarii, precum si organelor cu atributii de control si supraveghere a persoanei juridice, in vederea efectuarii mentiunilor corespunzatoare.
    (7) Neindeplinirea, de indata sau pana la implinirea termenelor prevazute, a obligatiilor prevazute la alin. (3)-(5) constituie abatere judiciara si se sanctioneaza cu amenda judiciara prevazuta la art. 283 alin. (4).
     ART. 496
    Interzicerea fuziunii, a divizarii, a reducerii capitalului social, a dizolvarii sau lichidarii
    Dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare a persoanei juridice si pana la executarea pedepselor aplicate, nu se poate initia fuziunea, divizarea, dizolvarea, lichidarea sau reducerea capitalului social al acesteia.
     ART. 497
    Punerea in executare a pedepsei amenzii
    (1) Persoana juridica condamnata la pedeapsa amenzii este obligata sa depuna recipisa de plata integrala a amenzii la instanta de executare, in termen de 3 luni de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare.
    (2) Cand persoana juridica condamnata se gaseste in imposibilitatea de a achita integral amenda in termenul prevazut la alin. (1), instanta de executare, la cererea persoanei juridice, poate dispune esalonarea platii amenzii pe cel mult un an, in rate lunare.
    (3) In cazul neindeplinirii obligatiei de plata a amenzii in termenul aratat la alin. (1) sau de neplata a unei rate potrivit esalonarii, instanta de executare comunica un extras de pe acea parte din dispozitiv care priveste aplicarea sau esalonarea amenzii organelor competente, in vederea executarii acesteia potrivit procedurii de executare silita a creantelor fiscale.
     ART. 498
    Punerea in executare a pedepsei complementare a dizolvarii persoanei juridice
    (1) O copie de pe dispozitivul hotararii de condamnare prin care s-a aplicat pedeapsa dizolvarii persoanei juridice se comunica, la data ramanerii definitive, instantei civile competente, care deschide procedura de lichidare si desemneaza lichidatorul din randul practicienilor in insolventa autorizati potrivit legii. Remunerarea lichidatorului se face din patrimoniul persoanei juridice sau, in cazul lipsei acestuia, din fondul de lichidare constituit potrivit legii.
    (2) Copia dispozitivului hotararii de condamnare se comunica, la data ramanerii definitive, organului care a autorizat infiintarea persoanei juridice si organului care a inregistrat persoana juridica, pentru a lua masurile necesare.
     ART. 499
    Punerea in executare a pedepsei complementare a suspendarii activitatii persoanei juridice
    O copie de pe dispozitivul hotararii de condamnare prin care s-a aplicat pedeapsa suspendarii activitatii sau a uneia dintre activitatile persoanei juridice se comunica, la data ramanerii definitive, organului care a autorizat infiintarea persoanei juridice, organului care a inregistrat persoana juridica, organului care a infiintat institutia nesupusa autorizarii sau inregistrarii, precum si organelor cu atributii de control si supraveghere a persoanei juridice, pentru a lua masurile necesare.
     ART. 500
    Punerea in executare a pedepsei complementare a inchiderii unor puncte de lucru ale persoanei juridice
    O copie de pe dispozitivul hotararii de condamnare prin care s-a aplicat persoanei juridice pedeapsa inchiderii unor puncte de lucru se comunica, la data ramanerii definitive, organului care a autorizat infiintarea persoanei juridice si organului care a inregistrat persoana juridica, organului care a infiintat institutia nesupusa autorizarii sau inregistrarii, precum si organelor cu atributii de control si supraveghere a persoanei juridice, pentru a lua masurile necesare.
     ART. 501
    Punerea in executare a pedepsei complementare a interzicerii persoanei juridice de a participa la procedurile de achizitii publice
    (1) O copie de pe dispozitivul hotararii prin care s-a aplicat persoanei juridice pedeapsa interzicerii de a participa la procedurile de achizitii publice se comunica, la data ramanerii definitive:
    a) oficiului registrului comertului, in vederea efectuarii formalitatilor de publicitate in registrul comertului;
    b) Ministerului Justitiei, in vederea efectuarii formalitatilor de publicitate in Registrul national al persoanelor juridice fara scop patrimonial;
    c) oricarei autoritati care tine evidenta persoanelor juridice, in vederea efectuarii formalitatilor de publicitate.
    (2) O copie de pe dispozitivul hotararii de condamnare prin care s-a aplicat persoanei juridice pedeapsa interzicerii de a participa la procedurile de achizitii publice se comunica, la data ramanerii definitive, organului care a autorizat infiintarea persoanei juridice si organului care a inregistrat persoana juridica, pentru a lua masurile necesare.
     ART. 502
    Punerea in executare a pedepsei complementare a afisarii sau publicarii hotararii de condamnare
    (1) Un extras al hotararii de condamnare care priveste aplicarea pedepsei complementare se comunica, la data ramanerii definitive, persoanei juridice condamnate, pentru a-l afisa in forma, locul si pentru perioada stabilite de instanta de judecata.
    (2) Un extras al hotararii de condamnare care priveste aplicarea pedepsei complementare se comunica, la data ramanerii definitive, persoanei juridice condamnate, pentru a publica hotararea in forma stabilita de instanta, pe cheltuiala proprie, prin intermediul presei scrise sau audiovizuale ori prin alte mijloace de comunicare audiovizuale, desemnate de instanta.
    (3) Persoana juridica condamnata inainteaza instantei de executare dovada inceperii executarii afisarii sau, dupa caz, dovada executarii publicarii hotararii de condamnare, in termen de 30 de zile de la comunicarea hotararii, dar nu mai tarziu de 10 zile de la inceperea executarii ori, dupa caz, de la executarea pedepsei principale.
    (4) O copie de pe hotararea de condamnare, in intregime sau in extras al acesteia, se comunica la data ramanerii definitive organului care a autorizat infiintarea persoanei juridice, organului care a inregistrat persoana juridica, organului care a infiintat institutia nesupusa autorizarii sau inregistrarii, precum si organelor cu atributii de control si supraveghere a persoanei juridice, pentru a lua masurile necesare.
     ART. 503
    Supravegherea executarii pedepselor complementare aplicate persoanelor juridice
    (1) In caz de neexecutare cu rea-credinta a pedepselor complementare aplicate persoanei juridice, instanta de executare aplica dispozitiile art. 139 alin. (2) sau, dupa caz, art. 140 alin. (2) ori (3) din Codul penal.
    (2) Sesizarea instantei se face din oficiu de catre judecatorul delegat al instantei de executare ori de catre organele carora li s-a comunicat hotararea definitiva de condamnare a persoanei juridice, potrivit art. 499-502.
    (3) Persoana juridica este citata la judecata.
    (4) Participarea procurorului este obligatorie.
    (5) Dupa concluziile procurorului si ascultarea persoanei juridice condamnate, instanta se pronunta prin sentinta.

     CAP. III
    Procedura in cauzele cu infractori minori

     ART. 504
    Dispozitii generale
    Urmarirea si judecarea infractiunilor savarsite de minori, precum si punerea in executare a hotararilor privitoare la acestia se fac potrivit procedurii obisnuite, cu completarile si derogarile prevazute in prezentul capitol si in sectiunea a 8-a a cap. I din titlul V al partii generale.
     ART. 505
    Persoanele chemate la organul de urmarire penala
    (1) Cand suspectul ori inculpatul este un minor care nu a implinit 16 ani, la orice ascultare sau confruntare a minorului, organul de urmarire penala citeaza parintii acestuia ori, dupa caz, pe tutore, curator sau persoana in ingrijirea ori supravegherea careia se afla temporar minorul, precum si directia generala de asistenta sociala si protectie a copilului din localitatea unde se desfasoara audierea.
    (2) Cand suspectul sau inculpatul este un minor care a implinit 16 ani, citarea persoanelor prevazute la alin. (1) se dispune numai daca organul de urmarire penala considera necesar.
    (3) Neprezentarea persoanelor legal citate la ascultarea sau confruntarea minorului nu impiedica efectuarea acestor acte.
     ART. 506
    Referatul de evaluare a minorului
    (1) In cauzele cu inculpati minori, organele de urmarire penala pot sa solicite, atunci cand considera necesar, efectuarea referatului de evaluare de catre serviciul de probatiune de pe langa tribunalul in a carui circumscriptie teritoriala isi are locuinta minorul, potrivit legii.
    (2) In cauzele cu inculpati minori, instanta de judecata are obligatia sa dispuna efectuarea referatului de evaluare de catre serviciul de probatiune de pe langa tribunalul in a carui circumscriptie isi are locuinta minorul, potrivit legii. In situatia in care efectuarea referatului de evaluare a fost solicitata in cursul urmaririi penale, potrivit dispozitiilor alin. (1), dispunerea referatului de catre instanta este facultativa.
    (3) Referatul de evaluare are rolul de a furniza organului judiciar date privind persoana minorului din perspectiva psihocomportamentala.
    (4) Referatul de evaluare se realizeaza in conformitate cu structura si continutul prevazute de legislatia speciala ce reglementeaza activitatea serviciilor de probatiune.
    (5) Prin referatul de evaluare, serviciul de probatiune solicitat poate face propuneri motivate cu privire la masurile educative ce pot fi luate fata de minor.
     ART. 507
    Compunerea instantei
    (1) Cauzele in care inculpatul este minor se judeca potrivit regulilor de competenta obisnuite de catre judecatori anume desemnati potrivit legii.
    (2) Instanta compusa potrivit dispozitiilor alin. (1) ramane competenta sa judece potrivit dispozitiilor procedurale speciale privitoare la minori, chiar daca intre timp inculpatul a implinit varsta de 18 ani.
    (3) Inculpatul care a savarsit infractiunea in timpul cand era minor este judecat potrivit procedurii aplicabile in cauzele cu infractori minori, daca la data sesizarii instantei nu a implinit 18 ani.
     ART. 508
    Persoanele chemate la judecarea minorilor
    (1) La judecarea cauzei se citeaza serviciul de probatiune, parintii minorului sau, dupa caz, tutorele, curatorul ori persoana in ingrijirea sau supravegherea careia se afla temporar minorul.
    (2) Persoanele aratate la alin. (1) au dreptul si indatorirea sa dea lamuriri, sa formuleze cereri si sa prezinte propuneri in privinta masurilor ce ar urma sa fie luate.
    (3) Neprezentarea persoanelor legal citate nu impiedica judecarea cauzei.
     ART. 509
    Desfasurarea judecatii
    (1) Cauzele cu inculpati minori se judeca de urgenta si cu precadere.
    (2) Sedinta de judecata este nepublica. Cu incuviintarea instantei, la desfasurarea judecatii pot asista, in afara de persoanele aratate la art. 508, si alte persoane.
    (3) Cand inculpatul este minor cu varsta mai mica de 16 ani, instanta, daca apreciaza ca administrarea anumitor probe poate avea o influenta negativa asupra sa, poate dispune indepartarea lui din sedinta. In aceleasi conditii pot fi indepartate temporar din sala de judecata si parintii sau persoanele cu drept de reprezentare.
    (4) La rechemarea in sala a persoanelor prevazute la alin. (3) presedintele completului le aduce la cunostinta actele esentiale efectuate in lipsa lor.
    (5) Ascultarea minorului va avea loc o singura data, iar reascultarea sa va fi admisa de judecator doar in cazuri temeinic justificate.
     ART. 510
    Inculpatii minori cu majori
    (1) Cand in aceeasi cauza sunt mai multi inculpati, dintre care unii minori si altii majori, si nu este posibila disjungerea, judecata are loc potrivit dispozitiilor art. 507 alin. (1) si dupa procedura obisnuita.
    (2) Cu privire la inculpatii minori din aceste cauze se aplica dispozitiile referitoare la procedura in cauzele cu infractori minori.
     ART. 511
    Punerea in executare a masurilor educative neprivative de libertate
    In cazul in care s-a luat fata de minor vreuna dintre masurile educative neprivative de libertate, dupa ramanerea definitiva a hotararii se fixeaza un termen pentru cand se dispune aducerea minorului si chemarea reprezentantului serviciului de probatiune pentru punerea in executare a masurii luate.
     ART. 512
    Punerea in executare a pedepsei complementare a plasarii sub supraveghere judiciara
    (1) Mandatarul judiciar si atributiile acestuia privind supravegherea activitatii persoanei juridice sunt cuprinse in dispozitivul hotararii de condamnare prin care s-a aplicat pedeapsa plasarii sub supraveghere judiciara.
    (2) Instanta desemneaza un administrator judiciar atunci cand apreciaza ca se impune implementarea unui plan de masuri speciale pentru a preveni comiterea de noi infractiuni. In acest caz, administratorul judiciar, desemnat prin hotararea de condamnare, asista persoana juridica in elaborarea planului de masuri, ce va fi supus aprobarii judecatorului delegat cu executarea, si va supraveghea respectarea acestuia de catre persoana juridica.
    (3) Hotararea de condamnare prevazuta la alin. (1) si (2) este comunicata, la data ramanerii definitive, administratorului judiciar sau mandatarului judiciar.
    (4) Mandatarul judiciar sau administratorul judiciar nu se poate substitui organelor statutare in gestionarea activitatilor persoanei juridice.
     ART. 513
    Prelungirea sau inlocuirea masurilor educative neprivative de libertate
    (1) Prelungirea masurii educative neprivative de libertate in cazul in care minorul nu respecta, cu rea-credinta, conditiile de executare si obligatiile impuse se dispune de instanta care a pronuntat aceasta masura.
    (2) Inlocuirea masurii luate initial cu o alta masura educativa neprivativa de libertate mai severa ori inlocuirea masurii luate initial cu o masura educativa privativa de libertate pentru vreuna dintre cauzele prevazute la art. 123 din Codul penal se dispune de instanta care a pronuntat aceasta masura.
     ART. 514
    Punerea in executare a internarii intr-un centru educativ
    (1) In cazul in care s-a luat fata de minor masura educativa a internarii intr-un centru educativ, punerea in executare se face prin trimiterea unei copii de pe hotarare organului de politie de la locul unde se afla minorul, dupa ramanerea definitiva a hotararii.
    (2) Organul de politie ia masuri pentru internarea minorului.
    (3) Cu ocazia punerii in executare a masurii educative a internarii intr-un centru educativ, organul de politie poate patrunde in domiciliul sau resedinta unei persoane fara invoirea acesteia, precum si in sediul unei persoane juridice fara invoirea reprezentantului legal al acesteia.
    (4) Daca minorul fata de care s-a luat masura educativa a internarii intr-un centru educativ nu este gasit, organul de politie constata aceasta printr-un proces-verbal si sesizeaza de indata organele competente pentru darea in urmarire, precum si pentru darea in consemn la punctele de trecere a frontierei. Un exemplar al procesului-verbal se inainteaza centrului educativ in care se va face internarea.
    (5) Copia de pe hotarare se preda cu ocazia executarii masurii centrului educativ in care minorul este internat.
    (6) Conducatorul centrului educativ comunica de indata instantei care a dispus masura despre efectuarea internarii.
     ART. 515
    Punerea in executare a internarii intr-un centru de detentie
    (1) Masura educativa a internarii minorului intr-un centru de detentie se pune in executare prin trimiterea unei copii a hotararii definitive prin care s-a luat aceasta masura organului de politie de la locul unde se afla minorul, cand acesta este liber, ori comandantului locului de detinere, cand acesta este arestat preventiv.
    (2) Odata cu punerea in executare a masurii educative a internarii minorului intr-un centru de detentie, judecatorul delegat va emite si ordinul prin care interzice minorului sa paraseasca tara. Dispozitiile privind intocmirea si continutul ordinului in cazul punerii in executare a pedepsei inchisorii se aplica in mod corespunzator.
    (3) Daca executarea masurii revine organului de politie, dispozitiile art. 514 alin. (2)-(4) se aplica in mod corespunzator.
    (4) Copia de pe hotarare se preda cu ocazia executarii masurii centrului de detentie in care minorul este internat.
    (5) Conducatorul centrului de detentie comunica de indata instantei care a dispus masura despre efectuarea internarii.
     ART. 516
    Schimbarile privind masura educativa a internarii intr-un centru educativ
    (1) Mentinerea masurii internarii minorului intr-un centru educativ, prelungirea ori inlocuirea acesteia cu internarea intr-un centru de detentie in cazurile prevazute la art. 125 alin. (3) din Codul penal se dispune de instanta careia ii revine competenta sa judece noua infractiune sau infractiunea concurenta savarsita anterior.
    (2) Inlocuirea internarii minorului cu masura educativa a asistarii zilnice, liberarea din centrul educativ la implinirea varstei de 18 ani se dispun, potrivit dispozitiilor legii privind executarea pedepselor, de catre instanta in a carei circumscriptie teritoriala se afla centrul educativ, corespunzatoare in grad instantei de executare. Revenirea asupra inlocuirii sau liberarii, in cazul in care acesta nu respecta cu rea-credinta conditiile de executare a masurii educative ori obligatiile impuse, se dispun, din oficiu sau la sesizarea serviciului de probatiune, de instanta care a judecat cauza in prima instanta.
    (3) In cazul prevazut la art. 125 alin. (7) din Codul penal, revenirea asupra inlocuirii se dispune de instanta careia ii revine competenta sa judece noua infractiune savarsita de minor.
     ART. 517
    Schimbarile privind masura educativa a internarii intr-un centru de detentie
    (1) Prelungirea masurii internarii minorului in centrul de detentie in cazurile prevazute la art. 125 alin. (3) din Codul penal se dispune de instanta careia ii revine competenta sa judece noua infractiune sau infractiunea concurenta savarsita anterior.
    (2) Inlocuirea internarii minorului cu masura educativa a asistarii zilnice, liberarea din centrul de detentie la implinirea varstei de 18 ani se dispun, potrivit dispozitiilor legii privind executarea pedepselor, de instanta in a carei circumscriptie teritoriala se afla centrul de detentie, corespunzatoare in grad instantei de executare. Revenirea asupra inlocuirii sau liberarii, in cazul in care acesta nu respecta cu rea-credinta conditiile de executare a masurii educative ori obligatiile impuse, se dispune, din oficiu sau la sesizarea serviciului de probatiune, de instanta care a judecat in prima instanta pe minor.
    (3) In cazul prevazut la art. 125 alin. (7) din Codul penal, revenirea asupra inlocuirii si prelungirea duratei internarii se dispun de instanta careia ii revine competenta sa judece noua infractiune savarsita de minor.
    Schimbarea regimului de executare Art. 518. - In cazurile prevazute la art. 126 din Codul penal, continuarea executarii masurii educative privative de libertate intr-un penitenciar de catre persoana internata care a implinit varsta de 18 ani se poate dispune potrivit dispozitiilor legii privind executarea pedepselor de instanta in a carei circumscriptie teritoriala se afla centrul educativ sau centrul de detentie, corespunzatoare in grad instantei de executare.
     ART. 519
    Amanarea sau intreruperea executarii masurilor privative de libertate
    Executarea masurii educative a internarii intr-un centru educativ sau a masurii educative a internarii intr-un centru de detentie poate fi amanata sau intrerupta in cazurile si in conditiile prevazute de lege.
     ART. 520
    Dispozitii privind apelul
    Dispozitiile referitoare la judecata in prima instanta in cauzele privitoare la infractiuni savarsite de minori se aplica in mod corespunzator si la judecata in apel.

     CAP. IV
    Procedura darii in urmarire

     ART. 521
    Darea in urmarire
    (1) Darea in urmarire se solicita si se dispune pentru identificarea, cautarea, localizarea si prinderea unei persoane in scopul aducerii acesteia in fata organelor judiciare ori punerii in executare a anumitor hotarari judecatoresti.
    (2) Darea in urmarire se solicita si se dispune in urmatoarele cazuri:
    a) nu s-a putut executa un mandat de arestare preventiva, un mandat de executare a unei pedepse privative de libertate, o masura educativa privativa de libertate, masura internarii medicale sau masura expulzarii, intrucat persoana fata de care s-a luat una dintre aceste masuri nu a fost gasita;
    b) persoana a evadat din starea legala de retinere sau detinere ori a fugit dintr-un centru educativ, centru de detentie sau din unitatea in care executa masura internarii medicale;
    c) in vederea depistarii unei persoane urmarite international despre care exista date ca se afla in Romania.
    (3) Darea in urmarire se solicita de:
    a) organul de politie care a constatat imposibilitatea executarii masurii prevazute la alin. (2) lit. a);
    b) administratia locului de detinere, centrul educativ sau unitatea medicala prevazuta la alin. (2) lit. b);
    c) organul judiciar competent potrivit legii speciale, in cazul prevazut la alin. (2) lit. c);
    (4) Darea in urmarire se dispune prin ordin de Inspectoratul General al Politiei Romane.
    (5) Ordinul de dare in urmarire se comunica in cel mai scurt timp organelor competente sa elibereze pasaportul, care au obligatia sa refuze eliberarea pasaportului sau, dupa caz, sa ridice provizoriu pasaportul pe durata masurii, precum si organelor de frontiera pentru darea in consemn.
    (6) De asemenea, ordinul de dare in urmarire se comunica in copie:
    a) celui in fata caruia urmeaza sa fie adusa persoana urmarita in momentul prinderii;
    b) organului judiciar competent care supravegheaza activitatea de urmarire a persoanei date in urmarire.
     ART. 522
    Urmarirea
    (1) Ordinul de dare in urmarire se pune in executare de indata de catre structurile competente ale Ministerului Administratiei si Internelor care vor desfasura, la nivel national, activitati de identificare, cautare, localizare si prindere a persoanei urmarite.
    (2) Institutiile publice sunt obligate sa sprijine, in conditiile legii si conform competentelor legale, organele de politie care efectueaza urmarirea unei persoane date in urmarire.
    (3) Activitatea de urmarire a unei persoane arestate preventiv, desfasurata de organele de politie, este supravegheata de procurori anume desemnati din cadrul parchetului de pe langa curtea de apel in a carui circumscriptie se afla sediul instantei competente care a solutionat in fond propunerea de arestare preventiva. Cand mandatul de arestare preventiva a fost emis intr-o cauza de competenta Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, supravegherea activitatii de urmarire revine procurorului care efectueaza sau a efectuat urmarirea penala in cauza.
    (4) In celelalte cazuri, activitatea de urmarire a persoanelor date in urmarire este supravegheata de procurori anume desemnati din cadrul parchetului de pe langa curtea de apel in a carui circumscriptie se afla sediul instantei de executare ori al altei instante competente potrivit legii speciale.
     ART. 523
    Activitatile ce pot fi efectuate in procedura urmaririi
    (1) In vederea identificarii, cautarii, localizarii si prinderii persoanelor date in urmarire pot fi efectuate, in conditiile prevazute de lege, urmatoarele activitati:
    a) supravegherea tehnica;
    b) retinerea, predarea si perchezitionarea corespondentei si a obiectelor;
    c) perchezitia;
    d) ridicarea de obiecte sau inscrisuri;
    e) monitorizarea tranzactiilor financiare si dezvaluirea datelor financiare.
    (2) Activitatile prevazute la alin. (1) lit. a)-c) si e) pot fi efectuate numai:
    a) in baza mandatului emis de judecatorul de drepturi si libertati de la instanta competenta sa judece cauza in prima instanta sau de la instanta de executare si cu respectarea procedurii prevazute la art. 139, respectiv art. 147;
    b) numai in baza mandatului emis de judecatorul de drepturi si libertati de la instanta competenta potrivit legii speciale, cu respectarea procedurii prevazute la art. 157-160, in cazurile prevazute la art. 521 alin. (2) lit. c).
    (3) Activitatile prevazute la alin. (1) lit. d) pot fi efectuate numai cu autorizarea procurorului care supravegheaza activitatea organelor de politie care efectueaza urmarirea persoanei date in urmarire.
     ART. 524
    Supravegherea tehnica in procedura darii in urmarire
    (1) Supravegherea tehnica poate fi dispusa pe o durata de cel mult 30 de zile, la cererea procurorului, de judecatorul de drepturi si libertati de la instanta competenta, daca acesta apreciaza ca identificarea, cautarea, localizarea si prinderea persoanelor date in urmarire nu pot fi facute prin alte mijloace ori ar fi mult intarziate.
    (2) Dispozitiile art. 139-143 se aplica in mod corespunzator.
    (3) Prelungirea mandatului de supraveghere tehnica in procedura darii in urmarire se face potrivit dispozitiilor art. 144, care se aplica in mod corespunzator.
     ART. 525
    Monitorizarea tranzactiilor financiare si dezvaluirea datelor financiare
    (1) Monitorizarea tranzactiilor financiare si dezvaluirea datelor financiare, in vederea identificarii, cautarii, localizarii si prinderii persoanelor date in urmarire, pot fi dispuse pe o durata de cel mult 30 de zile, la cererea procurorului, de judecatorul de drepturi si libertati de la instanta competenta.
    (2) Dispozitiile art. 139 se aplica in mod corespunzator.
    (3) Masura poate fi reinnoita, inainte sau dupa expirarea celei anterioare, in aceleasi conditii, pentru motive temeinic justificate, fiecare prelungire neputand depasi 30 de zile. Durata totala a monitorizarii, cu privire la aceeasi persoana, pentru prinderea unei persoane urmarite nu poate depasi 120 de zile in aceeasi cauza.
    (4) Procurorul solicita judecatorului de drepturi si libertati incetarea imediata a activitatii de supraveghere a conturilor bancare si a conturilor asimilate acestora, daca nu mai exista motivele care au justificat-o.
     ART. 526
    Revocarea urmaririi
    (1) Urmarirea se revoca in momentul prinderii persoanei urmarite sau atunci cand au disparut temeiurile care au justificat darea in urmarire.
    (2) Revocarea se dispune prin ordin de Inspectoratul General al Politiei Romane, care se transmite in copie, de indata:
    a) parchetului competent care supravegheaza activitatea de urmarire a persoanei date in urmarire;
    b) organelor competente sa elibereze pasaportul si organelor de frontiera.
    (3) Procurorul care supravegheaza activitatea de urmarire a persoanei date in urmarire solicita de indata judecatorului de drepturi si libertati incetarea activitatilor de supraveghere luate conform art. 524 si 525.

     CAP. V
    Procedura reabilitarii

     ART. 527
    Reabilitarea
    Reabilitarea are loc fie de drept, in cazurile prevazute la art. 150 sau 165 din Codul penal, fie la cerere, acordata de instanta de judecata, in conditiile prevazute in prezentul capitol.
     ART. 528
    Reabilitarea de drept
    (1) La implinirea termenului de 3 ani prevazut la art. 165 din Codul penal, daca persoana condamnata nu a mai savarsit o alta infractiune, autoritatea care tine evidenta cazierului judiciar va sterge din oficiu mentiunile privind pedeapsa aplicata condamnatului.
    (2) La implinirea termenului de 3 ani prevazut la art. 150 din Codul penal, organul care a autorizat infiintarea persoanei juridice si organul care a inregistrat persoana juridica va sterge din oficiu mentiunile privind pedeapsa aplicata persoanei juridice.
     ART. 529
    Reabilitarea judecatoreasca
    Competenta sa se pronunte asupra reabilitarii judecatoresti este fie instanta care a judecat in prima instanta cauza in care s-a pronuntat condamnarea pentru care se cere reabilitarea, fie instanta corespunzatoare in a carei circumscriptie domiciliaza condamnatul sau in care a avut ultimul domiciliu, daca la data introducerii cererii domiciliaza in strainatate.
     ART. 530
    Cererea de reabilitare
    (1) Cererea de reabilitare judecatoreasca se formuleaza de catre condamnat, iar dupa moartea acestuia, de sot sau de rudele apropiate. Sotul sau rudele apropiate pot continua procedura de reabilitare pornita anterior decesului.
    (2) Reabilitarea judecatoreasca se dispune in cazurile si conditiile prevazute la art. 166 si 168 din Codul penal.
    (3) In cerere trebuie sa se mentioneze:
    a) adresa condamnatului, iar cand cererea este facuta de alta persoana, adresa acesteia;
    b) condamnarea pentru care se cere reabilitarea si fapta pentru care a fost pronuntata acea condamnare;
    c) localitatile unde condamnatul a locuit si locurile de munca din tot intervalul de timp de la executarea pedepsei si pana la introducerea cererii, iar in cazul cand executarea pedepsei a fost prescrisa, de la data ramanerii definitive a hotararii si pana la introducerea cererii;
    d) temeiurile cererii;
    e) indicatii utile pentru identificarea dosarului si orice alte date pentru solutionarea cererii.
    (4) La cerere se anexeaza actele din care reiese ca sunt indeplinite conditiile reabilitarii.
     ART. 531
    Masurile premergatoare
    Dupa fixarea termenului de solutionare a cererii de reabilitare se dispune citarea persoanei care a solicitat reabilitarea si a persoanelor a caror ascultare instanta o considera necesara, se iau masuri pentru aducerea dosarului in care s-a pronuntat condamnarea si se solicita copia fisei cazierului judiciar al condamnatului.
     ART. 532
    Respingerea cererii pentru neindeplinirea conditiilor de forma si fond
    (1) Cererea de reabilitare se respinge pentru neindeplinirea conditiilor de forma si fond in urmatoarele cazuri:
    a) a fost introdusa inainte de termenul legal;
    b) lipseste mentiunea prevazuta la art. 530 alin. (3) lit. a) si petitionarul nu s-a prezentat la termenul de infatisare;
    c) lipseste vreuna dintre mentiunile prevazute la art. 530 alin. (3) lit. b)-e) si petitionarul nu a completat cererea la termenul de infatisare si nici la termenul ce i s-a acordat in vederea completarii.
    (2) In cazul prevazut la alin. (1) lit. a), cererea poate fi repetata dupa implinirea termenului legal, iar in cazurile prevazute la alin. (1) lit. b) si c), oricand.
    (3) In cazul prescriptiei executarii pedepsei, nu poate depune cerere de reabilitare persoana prevazuta la art. 530 alin. (1), daca lipsa executarii este imputabila persoanei condamnate.
     ART. 533
    Solutionarea cererii
    (1) La termenul fixat, in sedinta nepublica, instanta asculta persoanele citate prezente, concluziile procurorului si ale petitionarului si verifica daca sunt indeplinite conditiile cerute de lege pentru admiterea reabilitarii.
    (2) Daca inainte de solutionarea cererii de reabilitare fata de condamnat a fost pusa in miscare actiunea penala pentru alta infractiune, examinarea cererii se suspenda pana la solutionarea definitiva a acelei cauze.
     ART. 534
    Situatiile privind despagubirile civile
    (1) Cand condamnatul sau persoana care a facut cererea de reabilitare dovedeste ca nu i-a fost cu putinta sa achite despagubirile civile si cheltuielile judiciare, instanta, apreciind imprejurarile, poate dispune reabilitarea sau poate sa acorde un termen pentru achitarea in intregime sau in parte a sumei datorate.
    (2) Termenul prevazut la alin. (1) nu poate depasi 6 luni.
    (3) In caz de obligatie solidara, instanta fixeaza suma ce trebuie achitata, in vederea reabilitarii, de condamnat sau de urmasii sai.
    (4) Drepturile acordate partii civile prin hotararea de condamnare nu se modifica prin hotararea data asupra reabilitarii.
     ART. 535
    Contestatia
    Sentinta prin care instanta rezolva cererea de reabilitare este supusa contestatiei in termen de 10 zile de la comunicare, care se solutioneaza de instanta ierarhic superioara. Judecarea contestatiei la hotararea primei instante se face in sedinta nepublica, cu citarea petentului. Participarea procurorului este obligatorie. Decizia instantei prin care se solutioneaza contestatia este definitiva.
     ART. 536
    Anularea reabilitarii
    (1) In cazul prevazut la art. 171 din Codul penal, instanta prevazuta la art. 529 dispune anularea reabilitarii, din oficiu sau la cererea procurorului.
    (2) Dispozitiile art. 533 se aplica in mod corespunzator.
     ART. 537
    Mentiunile despre reabilitare
    Dupa ramanerea definitiva a hotararii de reabilitare sau de anulare a acesteia, instanta dispune sa se faca mentiune despre aceasta pe hotararea prin care s-a pronuntat condamnarea.

     CAP. VI
    Procedura repararii pagubei materiale sau a daunei morale in caz de eroare judiciara sau in caz de privare nelegala de libertate ori in alte cazuri

     ART. 538
    Dreptul la repararea pagubei in caz de eroare judiciara
    (1) Persoana care a fost condamnata definitiv, indiferent daca pedeapsa aplicata sau masura educativa privativa de libertate a fost sau nu pusa in executare, are dreptul la repararea de catre stat a pagubei suferite in cazul in care, in urma rejudecarii cauzei, dupa anularea sau desfiintarea hotararii de condamnare pentru un fapt nou sau recent descoperit care dovedeste ca s-a produs o eroare judiciara, s-a pronuntat o hotarare definitiva de achitare.
    (2) Dispozitiile alin. (1) se aplica si in cazul redeschiderii procesului penal cu privire la condamnatul judecat in lipsa, daca dupa rejudecare s-a pronuntat o hotarare definitiva de achitare.
    (3) Persoana prevazuta la alin. (1) si persoana prevazuta la alin. (2) nu vor fi indreptatite sa ceara repararea de catre stat a pagubei suferite daca, prin declaratii mincinoase ori in orice alt fel, au determinat condamnarea, in afara cazurilor in care au fost obligate sa procedeze astfel.
    (4) Nu este indreptatita la repararea pagubei nici persoana condamnata careia ii este imputabila in tot sau in parte nedescoperirea in timp util a faptului necunoscut sau recent descoperit.
     ART. 539
    Dreptul la repararea pagubei in cazul privarii nelegale de libertate
    (1) Are dreptul la repararea pagubei si persoana care, in cursul procesului penal, a fost privata nelegal de libertate.
    (2) Privarea nelegala de libertate trebuie sa fie stabilita, dupa caz, prin ordonanta a procurorului, prin incheierea definitiva a judecatorului de drepturi si libertati sau a judecatorului de camera preliminara, precum si prin incheierea definitiva sau hotararea definitiva a instantei de judecata investita cu judecarea cauzei.
     ART. 540
    Felul si intinderea reparatiei
    (1) La stabilirea intinderii reparatiei se tine seama de durata privarii nelegale de libertate, precum si de consecintele produse asupra persoanei, asupra familiei celui privat de libertate ori asupra celui aflat in situatia prevazuta la art. 538.
    (2) Reparatia consta in plata unei sume de bani sau in constituirea unei rente viagere ori in obligatia ca, pe cheltuiala statului, cel retinut sau arestat nelegal sa fie incredintat unui institut de asistenta sociala si medicala.
    (3) La alegerea felului reparatiei si la intinderea acesteia se va tine seama de situatia celui indreptatit la repararea pagubei si de natura daunei produse.
    (4) Persoanelor indreptatite la repararea pagubei, care inainte de privarea de libertate ori de incarcerare ca urmare a punerii in executare a unei pedepse ori masuri educative privative de libertate erau incadrate in munca, li se calculeaza, la vechimea in munca stabilita potrivit legii, si timpul cat au fost private de libertate.
    (5) Reparatia este in toate cazurile suportata de stat, prin Ministerul Finantelor Publice.
     ART. 541
    Actiunea pentru repararea pagubei
    (1) Actiunea pentru repararea pagubei poate fi pornita de persoana indreptatita, potrivit art. 538 si 539, iar dupa moartea acesteia poate fi continuata sau pornita de catre persoanele care se aflau in intretinerea sa la data decesului.
    (2) Actiunea poate fi introdusa in termen de 6 luni de la data ramanerii definitive a hotararii instantei de judecata, precum si a ordonantei sau incheierilor organelor judiciare, prin care s-a constatat eroarea judiciara, respectiv privarea nelegala de libertate.
    (3) Pentru obtinerea repararii pagubei, persoana indreptatita se poate adresa tribunalului in a carei circumscriptie domiciliaza, chemand in judecata civila statul, care este citat prin Ministerul Finantelor Publice.
    (4) Actiunea este scutita de taxa judiciara de timbru.
     ART. 542
    Actiunea in regres
    (1) In cazul in care repararea pagubei a fost acordata potrivit art. 541, precum si in situatia in care statul roman a fost condamnat de catre o instanta internationala pentru vreunul dintre cazurile prevazute la art. 538 si 539, actiunea in regres pentru recuperarea sumei achitate poate fi indreptata impotriva persoanei care, cu rea-credinta sau din culpa grava, a provocat situatia generatoare de daune sau impotriva institutiei la care aceasta este asigurata pentru despagubiri in caz de prejudicii provocate in exercitiul profesiunii.
    (2) Statul trebuie sa dovedeasca in cadrul actiunii in regres, prin ordonanta procurorului sau hotarare penala definitiva, ca cel asigurat in conditiile alin. (1) a produs cu rea-credinta sau din culpa grava profesionala eroarea judiciara sau privarea nelegala de libertate cauzatoare de prejudicii.

     CAP. VII
    Procedura in caz de disparitie a dosarelor judiciare si a inscrisurilor judiciare

     ART. 543
    Constatarea disparitiei dosarului sau inscrisului
    (1) In cazul disparitiei unui dosar judiciar sau a unui inscris care apartine unui astfel de dosar, organul de urmarire penala sau presedintele instantei la care se gasea dosarul ori inscrisul intocmeste un proces-verbal prin care constata disparitia si arata masurile care s-au luat pentru gasirea lui.
    (2) In baza procesului-verbal, se procedeaza potrivit dispozitiilor prevazute in prezentul capitol.
     ART. 544
    Obiectul procedurii speciale
    (1) Cand dosarul sau inscrisul disparut este reclamat de un interes justificat si nu poate fi refacut potrivit procedurii obisnuite, procurorul prin ordonanta ori instanta de judecata prin incheiere dispune, dupa caz, inlocuirea sau reconstituirea dosarului sau inscrisului cu privire la care s-a constatat disparitia.
    (2) Instanta se pronunta prin incheiere, fara citarea partilor, in afara de cazul cand instanta considera necesara chemarea acestora.
    (3) Incheierea nu este supusa niciunei cai de atac.
     ART. 545
    Competenta in cazul inlocuirii sau reconstituirii
    (1) Inlocuirea sau reconstituirea se efectueaza de organul de urmarire penala ori de instanta de judecata inaintea careia cauza se gaseste pendinte, iar in cauzele definitiv solutionate, de instanta la care dosarul se gaseste in conservare.
    (2) Cand constatarea disparitiei s-a facut de un organ de urmarire penala sau de o instanta de judecata, altele decat cele aratate la alin. (1), organul de urmarire penala ori instanta de judecata care a constatat disparitia trimite organului de urmarire penala sau instantei de judecata competente toate materialele necesare efectuarii inlocuirii ori reconstituirii inscrisului disparut.
    (3) In cazul disparitiei unui dosar judiciar in cursul procedurii de camera preliminara, inlocuirea sau reconstituirea se efectueaza de instanta in cadrul careia functioneaza camera preliminara.
     ART. 546
    Inlocuirea inscrisului
    (1) Inlocuirea inscrisului disparut are loc atunci cand exista copii oficiale de pe acel inscris. Organul de urmarire penala sau instanta de judecata ia masuri pentru obtinerea copiei.
    (2) Copia obtinuta tine locul inscrisului original pana la gasirea acestuia.
    (3) Persoanei sau autoritatii care a predat copia oficiala i se elibereaza o copie certificata de pe aceasta.
     ART. 547
    Reconstituirea inscrisului sau dosarului
    (1) Cand nu exista o copie oficiala de pe inscrisul disparut, se procedeaza la reconstituirea acestuia.
    (2) Reconstituirea unui dosar se face prin reconstituirea inscrisurilor pe care le continea.
    (3) In vederea reconstituirii pot fi folosite orice mijloace de proba prevazute de lege.
    (4) Rezultatul reconstituirii se constata, dupa caz, prin ordonanta procurorului sau prin hotararea instantei data cu citarea partilor, dupa ascultarea acestora si a procurorului.
    (5) Neprezentarea partilor legal citate nu impiedica judecarea cauzei.
    (6) Hotararea de reconstituire este supusa apelului.
    (7) Impotriva ordonantei procurorului privind rezultatul reconstituirii orice persoana care justifica un interes legitim poate face plangere, dispozitiile art. 336-339 aplicandu-se in mod corespunzator.

     CAP. VIII
    Procedura privind cooperarea judiciara internationala si punerea in aplicare a tratatelor internationale in materie penala

    SECTIUNEA 1
    Dispozitii generale

     ART. 548
    Dispozitii privind asistenta judiciara internationala
    (1) Cooperarea judiciara internationala va fi solicitata sau acordata in conformitate cu dispozitiile tratatelor internationale interesand cooperarea judiciara internationala in materie penala la care Romania este parte, precum si cu dispozitiile cuprinse in legea speciala si in prezentul capitol, daca in tratatele internationale nu se prevede altfel.
    (2) Actele membrilor straini detasati ai unei echipe comune de ancheta efectuate in baza si conform acordului incheiat si dispozitiilor conducatorului echipei au o valoare similara actelor efectuate de catre organele de urmarire penala romane.

    SECTIUNEA a 2-a
    Recunoasterea unor acte judiciare straine

     ART. 549
    Executarea dispozitiilor civile dintr-o hotarare judecatoreasca penala straina
    Executarea dispozitiilor civile dintr-o hotarare judecatoreasca penala straina se face potrivit regulilor prevazute pentru executarea hotararilor civile straine.

    TITLUL V
    Executarea hotararilor penale

     CAP. I
    Dispozitii generale

     ART. 550
    Hotararile executorii
    (1) Hotararile instantelor penale devin executorii la data cand au ramas definitive.
    (2) Hotararile nedefinitive sunt executorii atunci cand legea dispune aceasta.
     ART. 551
    Ramanerea definitiva a hotararii primei instante
    Hotararile primei instante raman definitive:
    1. la data pronuntarii, cand hotararea nu este supusa contestatiei sau apelului;
    2. la data expirarii termenului de apel sau de introducere a contestatiei:
    a) cand nu s-a declarat apel sau contestatie in termen;
    b) cand apelul sau, dupa caz, contestatia declarata a fost retrasa inauntrul termenului;
    3. la data retragerii apelului sau, dupa caz, a contestatiei, daca aceasta s-a produs dupa expirarea termenului de apel sau de introducere a contestatiei;
    4. la data pronuntarii hotararii prin care s-a respins apelul sau, dupa caz, contestatia.
     ART. 552
    Ramanerea definitiva a hotararii instantei de apel si a hotararii pronuntate in calea de atac a contestatiei
    (1) Hotararea instantei de apel ramane definitiva la data pronuntarii acesteia, atunci cand apelul a fost admis si procesul a luat sfarsit in fata instantei de apel.
    (2) Hotararea pronuntata in calea de atac a contestatiei ramane definitiva la data pronuntarii acesteia, atunci cand contestatia a fost admisa si procesul a luat sfarsit in fata instantei care o judeca.
     ART. 553
    Instanta de executare
    (1) Hotararea instantei penale, ramasa definitiva la prima instanta de judecata sau la instanta ierarhic superioara ori la instanta de apel, se pune in executare de catre prima instanta de judecata.
    (2) Hotararile pronuntate in prima instanta de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie se pun in executare, dupa caz, de Tribunalul Bucuresti sau de tribunalul militar.
    (3) Cand hotararea ramane definitiva in fata instantei de apel sau in fata instantei ierarhic superioare, aceasta trimite instantei de executare un extras din acea hotarare, cu datele necesare punerii in executare, in ziua pronuntarii hotararii de catre instanta de apel sau, dupa caz, de catre instanta ierarhic superioara.
    (4) Dispozitiile alin. (1)-(3) sunt aplicabile si in cazul hotararilor nedefinitive, dar executorii, cu exceptia celor privind masurile de siguranta, masurile asiguratorii si masurile preventive, care se pun in executare, dupa caz, de judecatorul de drepturi si libertati, judecatorul de camera preliminara sau de instanta care le-a dispus.
    (5) Cand hotararea instantei de apel a fost modificata prin hotararea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pronuntata in recurs in casatie, Inalta Curte de Casatie si Justitie procedeaza potrivit alin. (3).
     ART. 554
    Judecatorul delegat cu executarea
    (1) Instanta de executare deleaga unul sau mai multi dintre judecatorii sai pentru efectuarea punerii in executare.
    (2) Daca la punerea in executare a hotararii sau in cursul executarii se iveste vreo nelamurire sau impiedicare la executare, judecatorul delegat cu executarea poate sesiza instanta de executare, care va proceda potrivit dispozitiilor art. 595 si 596.

     CAP. II
    Punerea in executare a hotararilor

    SECTIUNEA 1
    Punerea in executare a pedepselor principale

     ART. 555
    Punerea in executare a pedepsei inchisorii sau a detentiunii pe viata si a pedepsei accesorii

    (1) Pedeapsa inchisorii si pedeapsa detentiunii pe viata se pun in executare prin emiterea mandatului de executare. Mandatul de executare se emite de judecatorul delegat cu executarea in ziua ramanerii definitive a hotararii la instanta de fond sau, dupa caz, in ziua primirii extrasului prevazut la art. 553 alin. (3), se intocmeste in 3 exemplare si cuprinde: denumirea instantei de executare, data emiterii, datele privitoare la persoana condamnatului, numarul si data hotararii care se executa si denumirea instantei care a pronuntat-o, pedeapsa pronuntata si textul de lege aplicat, pedeapsa accesorie aplicata, timpul retinerii si arestarii preventive ori al arestului la domiciliu sau al internarii medicale, care s-a dedus din durata pedepsei, mentiunea daca cel condamnat este recidivist, precum si, dupa caz, mentiunea prevazuta la art. 404 alin. (7), ordinul de arestare si de detinere, semnatura judecatorului delegat, precum si stampila instantei de executare.
    (2) In cazul in care cel condamnat se afla in stare de libertate, odata cu emiterea mandatului de executare a pedepsei inchisorii sau a pedepsei detentiunii pe viata, judecatorul delegat cu executarea emite si un ordin prin care interzice condamnatului sa paraseasca tara. Ordinul se intocmeste in 3 exemplare si cuprinde: denumirea instantei de executare, data emiterii, datele privitoare la persoana condamnatului, pedeapsa pronuntata impotriva acestuia, numarul si data hotararii de condamnare, denumirea instantei care a pronuntat-o, numarul mandatului de executare a pedepsei emis pe numele condamnatului, dispozitia de interzicere a parasirii tarii, semnatura judecatorului delegat, precum si stampila instantei de executare.
     ART. 556
    Trimiterea spre executare a mandatului
    (1) Pentru aducerea la indeplinire a mandatului de executare se trimit doua exemplare organului de politie, cand condamnatul este liber, sau, dupa caz, comandantului locului de detinere, cand condamnatul este arestat.
    (2) Pentru aducerea la indeplinire a ordinului de interzicere a parasirii tarii se trimite de indata cate un exemplar organului competent sa elibereze pasaportul si Inspectoratului General al Politiei de Frontiera.
    (3) In cazul in care cel condamnat se afla in stare de libertate, organele de executare prevazute la alin. (1) si (2) au obligatia de a lua masurile prevazute de lege in vederea punerii in executare a mandatului de executare a pedepsei si a ordinului de interzicere a parasirii tarii, in ziua primirii acestora.
     ART. 557
    Executarea mandatului de executare a pedepsei si a ordinului de interzicere a parasirii tarii
    (1) Pe baza mandatului de executare, organul de politie procedeaza la arestarea condamnatului. Celui arestat i se inmaneaza un exemplar al mandatului si este dus la locul de detinere cel mai apropiat, unde organul de politie preda celalalt exemplar al mandatului de executare.
    (2) In vederea punerii in executare a mandatului emis in executarea unei hotarari definitive de condamnare, organul de politie poate patrunde in domiciliul sau resedinta unei persoane fara invoirea acesteia, precum si in sediul unei persoane juridice fara invoirea reprezentantului legal al acesteia.
    (3) Dispozitiile art. 229 privind luarea masurilor de ocrotire sunt aplicabile in mod corespunzator, obligatia de incunostintare revenind organului de politie.
    (4) Daca persoana impotriva careia s-a emis mandatul nu este gasita, organul de politie constata aceasta printr-un proces-verbal si ia masuri pentru darea in urmarire, precum si pentru darea in consemn la punctele de trecere a frontierei. Un exemplar de pe procesul-verbal impreuna cu un exemplar al mandatului de executare se trimit instantei care a emis mandatul.
    (5) Daca persoana condamnata refuza sa se supuna mandatului sau incearca sa fuga, va fi constransa la aceasta.
    (6) Cand condamnatul se afla in stare de detinere, un exemplar al mandatului de executare i se inmaneaza de catre comandantul locului de detinere.
    (7) Comandantul locului de detinere consemneaza intr-un proces-verbal data de la care condamnatul a inceput executarea pedepsei.
    (8) O copie de pe procesul-verbal se trimite de indata instantei de executare.
    (9) Pe baza ordinului de interzicere a parasirii tarii, organele in drept refuza celui condamnat eliberarea pasaportului sau, dupa caz, procedeaza la ridicarea acestuia si iau masuri pentru darea condamnatului in consemn la punctele de trecere a frontierei.
     ART. 558
    Incunostintarea despre arestare in vederea executarii mandatului
    (1) Imediat dupa arestarea in vederea executarii mandatului, condamnatul are dreptul de a incunostinta personal sau de a solicita administratiei locului de detinere sa incunostinteze un membru al familiei sale ori o alta persoana desemnata de acesta despre arestare si despre locul unde este detinut.
    (2) Daca persoana condamnata nu este cetatean roman, aceasta are si dreptul de a incunostinta sau de a solicita incunostintarea misiunii diplomatice ori oficiului consular al statului al carui cetatean este sau, dupa caz, a unei organizatii internationale umanitare, daca nu doreste sa beneficieze de asistenta autoritatilor din tara sa de origine, ori a reprezentantei organizatiei internationale competente, daca este refugiat sau, din orice alt motiv, se afla sub protectia unei astfel de organizatii.
     ART. 559
    Punerea in executare a amenzii penale
    (1) Persoana condamnata la pedeapsa amenzii este obligata sa depuna recipisa de plata integrala a amenzii la instanta de executare, in termen de 3 luni de la ramanerea definitiva a hotararii.
    (2) Cand cel condamnat se afla in imposibilitate de a achita integral amenda in termenul prevazut la alin. (1), instanta de executare, la cererea condamnatului, poate dispune esalonarea platii amenzii pe o perioada de cel mult 2 ani, in rate lunare.
    (3) In caz de neindeplinire a obligatiei in termenul aratat la alin. (1), instanta de executare comunica un extras de pe acea parte din dispozitiv care priveste aplicarea amenzii organelor competente, in vederea executarii amenzii potrivit dispozitiilor legale privind executarea silita a creantelor fiscale si cu procedura prevazuta de aceste dispozitii.
     ART. 560
    Inlocuirea pedepsei amenzii cu prestarea unei munci neremunerate in folosul comunitatii
    (1) Instanta competenta sa dispuna inlocuirea obligatiei de plata a amenzii neexecutate cu obligatia de a presta o munca neremunerata in folosul comunitatii, potrivit art. 64 alin. (1) din Codul penal, este instanta de executare.
    (2) Sesizarea instantei se face din oficiu sau de catre organul care, potrivit legii, executa amenda ori de catre persoana condamnata.
    (3) Obligatia de a presta o munca neremunerata in folosul comunitatii se pune in executare prin trimiterea unei copii de pe hotarare serviciului de probatiune.
     ART. 561
    Inlocuirea muncii neremunerate in folosul comunitatii cu inchisoarea
    (1) Instanta competenta sa dispuna, potrivit art. 64 alin. (5) lit. a) din Codul penal, inlocuirea muncii in folosul comunitatii cu inchisoarea este instanta de executare, iar in cazul prevazut la art. 64 alin. (5) lit. b) din Codul penal, instanta care judeca in prima instanta infractiunea savarsita inainte de executarea integrala a muncii in folosul comunitatii.
    (2) Sesizarea instantei se face din oficiu sau de catre organul care, potrivit legii, executa amenda ori la sesizarea serviciului de probatiune.
    (3) Punerea in executare a hotararii se face potrivit art. 555-557.

    SECTIUNEA a 2-a
    Punerea in executare a pedepselor complementare

     ART. 562
    Interzicerea exercitiului unor drepturi
    Pedeapsa interzicerii exercitiului unor drepturi se pune in executare prin trimiterea de catre instanta de executare a unei copii de pe dispozitivul hotararii consiliului local in a carui circumscriptie isi are domiciliul condamnatul, precum si organului care supravegheaza exercitarea acestor drepturi.
     ART. 563
    Interzicerea strainului de a se afla pe teritoriul Romaniei
    (1) Cand prin hotararea de condamnare la pedeapsa inchisorii s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii dreptului strainului de a se afla pe teritoriul Romaniei, se face mentiune in mandatul de executare a pedepsei inchisorii ca la data liberarii condamnatul sa fie predat organului de politie, care va proceda la indepartarea sa de pe teritoriul Romaniei.
    (2) Daca pedeapsa complementara nu insoteste pedeapsa inchisorii, comunicarea se face organului de politie, imediat ce hotararea a ramas definitiva.
    (3) In vederea punerii in executare a pedepsei interzicerii strainului de a se afla pe teritoriul Romaniei, organul de politie poate patrunde in domiciliul sau resedinta unei persoane fara invoirea acesteia, precum si in sediul unei persoane juridice fara invoirea reprezentantului legal al acesteia.
    (4) Daca persoana fata de care s-a luat pedeapsa complementara a interzicerii de a se afla pe teritoriul Romaniei nu este gasita, organul de politie constata aceasta printr-un proces-verbal si ia masuri pentru darea in urmarire, precum si pentru darea in consemn la punctele de trecere a frontierei. Un exemplar al procesului-verbal se trimite instantei de executare.
     ART. 564
    Degradarea militara
    Pedeapsa degradarii militare se pune in executare prin trimiterea de catre instanta de executare a unei copii de pe hotarare comandantului unitatii militare din care a facut parte persoana condamnata.
     ART. 565
    Publicarea hotararii de condamnare
    Pedeapsa publicarii hotararii de condamnare se pune in executare prin trimiterea extrasului, in forma stabilita de instanta, unui cotidian local ce apare in circumscriptia instantei care a pronuntat hotararea de condamnare sau unui cotidian national, in vederea publicarii, pe cheltuiala persoanei condamnate.

    SECTIUNEA a 3-a
    Punerea in executare a masurilor de siguranta

     ART. 566
    Obligarea la tratament medical
    (1) Masura de siguranta a obligarii la tratament medical luata printr-o hotarare definitiva se pune in executare prin comunicarea copiei de pe dispozitiv si a copiei de pe raportul de expertiza medico-legala autoritatii de sanatate publica din judetul pe teritoriul caruia locuieste persoana fata de care s-a luat aceasta masura. Autoritatea de sanatate publica va comunica de indata persoanei fata de care s-a luat masura obligarii la tratament medical unitatea sanitara la care urmeaza sa efectueze tratamentul.
    (2) Instanta de executare comunica persoanei fata de care s-a luat masura obligarii la tratament medical ca este obligata sa se prezinte de indata la unitatea sanitara la care urmeaza sa i se efectueze tratamentul, atragandu-i-se atentia ca in caz de nerespectare a masurii luate se va dispune internarea medicala.
    (3) In cazul in care obligarea la tratament medical insoteste pedeapsa inchisorii ori a detentiunii pe viata sau priveste o persoana aflata in stare de detinere, comunicarea prevazuta la alin. (1) se face administratiei locului de detinere.
     ART. 567
    Obligatiile in legatura cu tratamentul medical
    (1) Unitatea sanitara la care faptuitorul a fost repartizat pentru efectuarea tratamentului medical este obligata sa comunice instantei:
    a) daca persoana obligata la tratament s-a prezentat pentru a urma tratamentul;
    b) daca persoana obligata la tratament se sustrage de la efectuarea tratamentului dupa prezentare;
    c) daca, din cauza inrautatirii starii de sanatate a persoanei fata de care s-a luat masura obligarii la tratament medical, este necesara internarea medicala;
    d) daca, datorita ameliorarii starii de sanatate a persoanei fata de care s-a luat masura de siguranta a obligarii la tratament medical, efectuarea tratamentului medical nu se mai impune.
    (2) In cazul cand unitatea sanitara nu se afla in circumscriptia instantei care a dispus executarea, comunicarea prevazuta la alin. (1) lit. b)-d) se face judecatoriei in a carei circumscriptie se afla unitatea sanitara.
    (3) Dispozitiile alin. (1) lit. b)-d) si ale alin. (2) se aplica in mod corespunzator si in cazul prevazut la art. 566 alin. (3).
     ART. 568
    Inlocuirea sau incetarea obligarii la tratament medical
    (1) Primind comunicarea, instanta de executare sau instanta prevazuta la art. 567 alin. (2) dispune internarea medicala, in situatiile prevazute la art. 567 alin. (1) lit. a) si b), iar in situatiile prevazute la art. 567 alin. (1) lit. c) si d) efectuarea unei expertize medico-legale cu privire la starea de sanatate a persoanei fata de care este luata masura de siguranta.
    (2) In cazurile prevazute la art. 567 alin. (1) lit. c) si d), persoana obligata la tratament medical are dreptul de a cere sa fie examinata si de un medic de specialitate desemnat de aceasta, ale carui concluzii sunt inaintate instantei prevazute la alin. (1).
    (3) Daca persoana obligata la tratament medical refuza sa se prezinte la examinare in vederea efectuarii expertizei, se vor aplica dispozitiile art. 184 alin. (4).
    (4) Dupa primirea raportului de expertiza medico-legala si a concluziilor medicului de specialitate prevazut la alin. (2), instanta, in sedinta publica, asculta concluziile procurorului, ale persoanei fata de care este luata masura de siguranta si ale avocatului acesteia, precum si ale expertului si medicului desemnat de aceasta, atunci cand considera necesar, si dispune fie incetarea masurii obligarii la tratament medical, fie internarea medicala.
    (5) Daca persoana fata de care s-a luat masura de siguranta nu are avocat, i se asigura un avocat din oficiu.
    (6) O copie de pe hotararea definitiva a instantei prevazute la art. 567 alin. (2) se comunica instantei de executare.
     ART. 569
    Internarea medicala
    (1) Masura de siguranta a internarii medicale luata printr-o hotarare definitiva se pune in executare prin comunicarea copiei de pe dispozitiv si a unei copii de pe raportul de expertiza medico-legala autoritatii de sanatate publica din judetul pe teritoriul caruia locuieste persoana fata de care s-a luat aceasta masura.
    (2) Judecatorul delegat cu executarea care functioneaza la instanta de executare comunica judecatoriei in a carei circumscriptie se afla unitatea sanitara la care s-a facut internarea data la care aceasta s-a efectuat, in vederea luarii in supraveghere.
    (3) Dupa primirea comunicarii, judecatorul delegat cu executarea de la judecatoria in a carei circumscriptie se afla unitatea sanitara verifica periodic, dar nu mai tarziu de 12 luni, daca internarea medicala mai este necesara. In acest scop, judecatorul delegat cu executarea dispune efectuarea unei expertize medico-legale cu privire la starea de sanatate a persoanei fata de care s-a luat masura internarii medicale si, dupa primirea acesteia, sesizeaza judecatoria in a carei circumscriptie se afla unitatea sanitara pentru a dispune asupra mentinerii, inlocuirii sau incetarii masurii.
     ART. 570
    Obligatiile in legatura cu internarea medicala

    (1) Autoritatea de sanatate publica este obligata sa asigure internarea, incunostintand despre aceasta instanta de executare.
    (2) In cazul in care persoana fata de care s-a luat masura internarii medicale refuza sa se supuna internarii, executarea acestei masuri se va face cu sprijinul organelor de politie. In vederea executarii masurii internarii medicale, organul de politie poate patrunde in domiciliul sau resedinta unei persoane fara invoirea acesteia, precum si in sediul unei persoane juridice fara invoirea reprezentantului legal al acesteia.
    (3) Daca persoana fata de care s-a luat masura internarii medicale nu este gasita, autoritatea de sanatate publica sesizeaza organele de politie pentru darea in urmarire, precum si pentru darea in consemn la punctele de trecere a frontierei. Un exemplar al sesizarii adresate organelor de politie se trimite instantei de executare.
    (4) Unitatea sanitara la care s-a facut internarea are obligatia, in cazul in care considera ca internarea nu mai este necesara, sa incunostinteze judecatoria in a carei circumscriptie se gaseste unitatea sanitara.
     ART. 571
    Mentinerea, inlocuirea sau incetarea masurii internarii medicale
    (1) Judecatoria, dupa primirea incunostintarii prevazute la art. 570 alin. (4), dispune efectuarea unei expertize medico-legale.
    (2) Instanta se pronunta asupra sesizarii prevazute la art. 569 alin. (3) sau a incunostintarii prevazute la art. 570 alin. (4), dupa ascultarea concluziilor procurorului, ale persoanei fata de care este luata masura internarii, atunci cand aducerea acesteia in fata instantei este posibila, ale avocatului sau, precum si ale expertului care a intocmit expertiza medico-legala, atunci cand considera necesar, si dispune, dupa caz, mentinerea internarii medicale, incetarea acesteia sau inlocuirea cu masura obligarii la tratament medical.
    (3) Incetarea sau inlocuirea masurii internarii poate fi ceruta si de persoana internata sau de procuror. In acest caz, judecatoria dispune efectuarea expertizei medico-legale. Dispozitiile art. 568 alin. (4) se aplica in mod corespunzator.
    (4) Daca persoana internata nu are avocat, i se asigura un avocat din oficiu.
    (5) O copie de pe hotararea definitiva prin care s-a dispus mentinerea, inlocuirea sau incetarea internarii medicale se comunica instantei de executare.
     ART. 572
    Masurile de siguranta provizorii
    (1) In cazul in care masura obligarii la tratament medical sau a internarii medicale a fost luata in mod provizoriu in cursul urmaririi penale sau al judecatii, punerea in executare se face de catre judecatorul de drepturi si libertati sau de instanta de judecata care a luat aceasta masura.
    (2) Dispozitiile prevazute la art. 566-571 se aplica in mod corespunzator.
     ART. 573
    Interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie ori o alta activitate
    (1) Masura de siguranta a interzicerii unei functii, profesii sau activitati se pune in executare prin comunicarea unei copii de pe dispozitiv organului in drept sa aduca la indeplinire aceste masuri si sa supravegheze respectarea lor.
    (2) Acest organ are indatorirea sa asigure executarea masurii luate si sa sesizeze organul de urmarire penala in caz de sustragere de la executarea masurii de siguranta.
    (3) Persoana cu privire la care s-a luat masura prevazuta la art. 111 alin. (1) din Codul penal poate cere instantei de executare revocarea masurii, in conditiile art. 111 alin. (2) din Codul penal.
    (4) Solutionarea cererii se face cu citarea persoanei fata de care este luata masura, dupa ascultarea concluziilor avocatului acesteia si ale procurorului.
     ART. 574
    Executarea confiscarii speciale
    Masura de siguranta a confiscarii speciale luata prin hotararea instantei de judecata se executa dupa cum urmeaza:
    a) daca lucrurile confiscate se afla in pastrarea organelor de politie sau a altor institutii, instanta de executare trimite o copie de pe dispozitivul hotararii organului la care se afla. Dupa primirea copiei de pe dispozitiv, lucrurile confiscate se predau organelor in drept a le prelua sau valorifica potrivit dispozitiilor legii;
    b) atunci cand confiscarea priveste sume de bani ce nu au fost consemnate la unitati bancare, instanta de executare trimite o copie de pe dispozitivul hotararii organelor fiscale, in vederea executarii confiscarii potrivit dispozitiilor privind creantele bugetare;
    c) cand s-a dispus distrugerea lucrurilor confiscate, aceasta se face in prezenta judecatorului delegat cu executarea, intocmindu-se proces-verbal care se depune la dosarul cauzei.

    SECTIUNEA a 4-a
    Punerea in executare a altor dispozitii

     ART. 575
    Avertismentul
    (1) Executarea avertismentului are loc de indata, in sedinta in care s-a pronuntat hotararea.
    (2) Daca avertismentul nu poate fi executat indata dupa pronuntare, punerea in executare a acestuia se face la ramanerea definitiva a hotararii, prin comunicarea unei copii de pe aceasta persoanei careia i se aplica.
     ART. 576
    Masurile si obligatiile impuse de instanta
    (1) Punerea in executare a masurilor si obligatiilor prevazute la art. 85 alin. (1) si (2) din Codul penal, a dispozitiilor art. 87, 93, 95, art. 101 alin. (1) si (2) si ale art. 103 din Codul penal se face prin trimiterea unei copii de pe hotarare serviciului de probatiune competent.
    (2) In cazul obligatiilor prevazute la art. 85 alin. (2) lit. g)-j) si la art. 101 alin. (2) lit. d)-g) din Codul penal, un extras de pe dispozitivul hotararii se trimite organului sau autoritatii competente sa verifice respectarea acestora.

    SECTIUNEA a 5-a
    Punerea in executare a amenzii judiciare si a cheltuielilor judiciare avansate de stat

     ART. 577
    Amenzile judiciare
    (1) Amenda judiciara se pune in executare de catre organul judiciar care a aplicat-o.
    (2) Punerea in executare se face prin trimiterea unui extras de pe acea parte din dispozitiv care priveste aplicarea amenzii judiciare organului care, potrivit legii, executa amenda penala.
    (3) Executarea amenzilor judiciare se face de organul aratat la alin. (2).
     ART. 578
    Cheltuielile judiciare avansate de stat
    (1) Dispozitia din hotararea penala sau din ordonanta procurorului privind obligarea la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat se pune in executare prin trimiterea unui extras de pe acea parte din dispozitiv care priveste aplicarea cheltuielilor judiciare organului care, potrivit legii, executa amenda penala.
    (2) In situatia in care persoana obligata la plata cheltuielilor judiciare catre stat nu depune recipisa de plata integrala a acestora la instanta de executare sau la unitatea de parchet, in termen de 3 luni de la ramanerea definitiva a hotararii sau a ordonantei procurorului, executarea cheltuielilor judiciare se face de organul aratat la alin. (1).

    SECTIUNEA a 6-a
    Punerea in executare a dispozitiilor civile din hotarare

     ART. 579
    Restituirea lucrurilor si valorificarea celor neridicate
    (1) Cand prin hotararea penala s-a dispus restituirea unor lucruri care se afla in pastrarea sau la dispozitia instantei de executare, restituirea se face de catre judecatorul delegat cu executarea, prin remiterea acelor lucruri persoanelor in drept. In acest scop, sunt incunostintate persoanele carora urmeaza sa li se restituie lucrurile.
    (2) Daca in termen de 6 luni de la primirea incunostintarii persoanele chemate nu se prezinta pentru a le primi, lucrurile trec in proprietatea statului. Judecatorul delegat cu executarea constata aceasta prin incheiere si dispune predarea lucrurilor organelor in drept a le prelua sau valorifica potrivit dispozitiilor legii.
    (3) Daca restituirea lucrurilor nu s-a putut efectua, deoarece nu se cunosc persoanele carora ar trebui sa le fie restituite si nimeni nu le-a reclamat in termen de 6 luni de la ramanerea definitiva a hotararii, sunt aplicabile in mod corespunzator dispozitiile alin. (2).
    (4) Cand restituirea lucrurilor a fost dispusa de catre procuror sau de catre organul de cercetare penala, acesta procedeaza potrivit prevederilor alin. (1)-(3).
    (5) Cand prin hotararea penala s-a dispus restituirea unor lucruri care se afla in pastrarea organelor de cercetare penala, restituirea se face de catre acestea, dupa primirea extrasului de pe hotararea penala prin care s-a dispus restituirea lucrurilor, procedand potrivit alin. (1).
    (6) Daca in termen de 6 luni de la primirea incunostintarii persoanele chemate nu se prezinta pentru a le primi, lucrurile trec in proprietatea statului. Organul de cercetare constata aceasta prin proces-verbal si procedeaza potrivit alin. (2). Dispozitiile alin. (3) se aplica in mod corespunzator.
     ART. 580
    Inscrisurile declarate false
    (1) Dispozitia hotararii penale care declara un inscris ca fiind fals in totul sau in parte se executa sau se pune in executare de catre judecatorul delegat cu executarea.
    (2) Cand inscrisul declarat fals a fost anulat in totalitatea lui, se face mentiune despre aceasta pe fiecare pagina, iar in caz de anulare partiala, numai pe paginile care contin falsul.
    (3) Inscrisul declarat fals ramane la dosarul cauzei.
    (4) In cazul in care este necesar ca despre inscrisul declarat fals sa se faca mentiune in scriptele unei institutii publice, i se trimite acesteia o copie de pe hotarare.
    (5) In situatia in care, din orice motive, inscrisul falsificat nu se afla, in original, la dosar, instanta va trimite o copie de pe hotarare institutiilor publice care detin o copie a acestuia sau care detin inregistrarea unor mentiuni cu privire la acesta.
    (6) Instanta poate dispune, cand constata existenta unui interes legitim, eliberarea unei copii, cu mentiunile aratate la alin. (2), de pe inscrisul sub semnatura privata falsificat. In aceleasi conditii, instanta poate dispune restituirea inscrisului oficial partial falsificat.
     ART. 581
    Despagubirile civile si cheltuielile judiciare
    Dispozitiile din hotararea penala privitoare la despagubirile civile si la cheltuielile judiciare cuvenite partilor se executa potrivit legii civile.

     CAP. III
    Alte dispozitii privind executarea

    SECTIUNEA 1
    Schimbari in executarea unor hotarari

     ART. 582
    Revocarea sau anularea amanarii aplicarii pedepsei
    (1) Asupra revocarii sau anularii amanarii aplicarii pedepsei prevazute la art. 88 ori 89 din Codul penal se pronunta, din oficiu sau la sesizarea procurorului, instanta care judeca ori a judecat in prima instanta infractiunea ce ar putea atrage revocarea sau anularea.
    (2) Daca pana la expirarea termenului prevazut la art. 86 alin. (4) lit. c) din Codul penal persoana cu privire la care s-a dispus amanarea aplicarii pedepsei nu a respectat obligatiile civile stabilite prin hotararea de condamnare, serviciul de probatiune competent sesizeaza instanta care a pronuntat in prima instanta amanarea, in vederea revocarii acesteia. Sesizarea poate fi facuta si de procuror sau de partea interesata, pana la expirarea termenului de supraveghere.
     ART. 583
    Revocarea sau anularea suspendarii executarii pedepsei
    (1) Asupra revocarii sau anularii suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere prevazute la art. 96 ori 97 din Codul penal se pronunta, din oficiu sau la sesizarea procurorului, instanta care judeca ori a judecat in prima instanta infractiunea ce ar putea atrage revocarea sau anularea.
    (2) Daca pana la expirarea termenului prevazut la art. 93 alin. (5) din Codul penal condamnatul nu a respectat obligatiile civile stabilite prin hotararea de condamnare, serviciul de probatiune competent sesizeaza instanta care a pronuntat in prima instanta suspendarea, in vederea revocarii acesteia. Sesizarea poate fi facuta si de procuror sau de partea interesata, pana la expirarea termenului de supraveghere.
     ART. 584
    Inlocuirea pedepsei detentiunii pe viata
    (1) Inlocuirea pedepsei detentiunii pe viata cu pedeapsa inchisorii se dispune, la cererea procurorului ori a persoanei condamnate, de catre instanta de executare, iar daca persoana condamnata se afla in stare de detinere, de catre instanta corespunzatoare in a carei circumscriptie se afla locul de detinere.
    (2) Hotararea de inlocuire, ramasa definitiva, se pune in executare potrivit dispozitiilor art. 555-557.
     ART. 585
    Alte modificari de pedepse
    (1) Pedeapsa pronuntata poate fi modificata, daca la punerea in executare a hotararii sau in cursul executarii pedepsei se constata, pe baza unei alte hotarari definitive, existenta vreuneia dintre urmatoarele situatii:
    a) concursul de infractiuni;
    b) recidiva;
    c) acte care intra in continutul aceleiasi infractiuni.
    (2) Instanta competenta sa dispuna asupra modificarii pedepsei este instanta de executare a ultimei hotarari sau, in cazul in care persoana condamnata se afla in stare de detinere, instanta corespunzatoare in a carei circumscriptie se afla locul de detinere.
    (3) Sesizarea instantei se face din oficiu, la cererea procurorului ori a celui condamnat.
    (4) La primirea cererii, presedintele completului de judecata dispune atasarea la dosar a inscrisurilor si luarea tuturor masurilor necesare solutionarii cauzei.
     ART. 586
    Inlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa inchisorii
    (1) Inlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa inchisorii, in cazul prevazut la art. 63 din Codul penal, se dispune de instanta de executare.
    (2) Sesizarea instantei se face din oficiu sau de catre organul care, potrivit legii, executa amenda.
    (3) Condamnatul este citat la judecarea sesizarii, iar daca nu are avocat instanta numeste unul din oficiu.
    (4) Condamnatul privat de libertate va fi adus la judecata.
    (5) Hotararea de inlocuire, ramasa definitiva, se pune in executare potrivit dispozitiilor art. 555-557. In situatia in care amenda a insotit pedeapsa inchisorii, se va emite un nou mandat de executare pentru pedeapsa rezultata potrivit art. 63 alin. (2) din Codul penal.
    (6) Daca persoana condamnata achita amenda pe parcursul solutionarii cauzei, sesizarea va fi respinsa ca neintemeiata.
     ART. 587
    Liberarea conditionata
    (1) Liberarea conditionata se dispune, la cererea sau la propunerea facuta potrivit dispozitiilor legii privind executarea pedepselor, de catre judecatoria in a carei circumscriptie se afla locul de detinere.
    (2) Cand instanta constata ca nu sunt indeplinite conditiile pentru acordarea liberarii conditionate, prin hotararea de respingere fixeaza termenul dupa expirarea caruia propunerea sau cererea va putea fi reinnoita. Termenul nu poate fi mai mare de un an si curge de la ramanerea definitiva a hotararii.
    (3) Hotararea judecatoriei poate fi atacata cu contestatie la tribunalul in a carei circumscriptie se afla locul de detinere, in termen de 3 zile de la comunicare. Contestatia formulata de procuror este suspensiva de executare.
    (4) O copie de pe hotararea ramasa definitiva se comunica serviciului de probatiune competent, precum si politiei de proximitate.
     ART. 588
    Anularea si revocarea liberarii conditionate
    (1) Asupra anularii liberarii conditionate prevazute la art. 105 alin. (1) din Codul penal se pronunta, din oficiu sau la sesizarea procurorului, instanta care judeca ori a judecat in prima instanta infractiunea care atrage anularea.
    (2) Instanta prevazuta la alin. (1) se pronunta si asupra revocarii liberarii conditionate, in situatia prevazuta la art. 104 alin. (2) din Codul penal.
    (3) Instanta prevazuta la art. 587 alin. (1) se pronunta si asupra revocarii liberarii conditionate, in situatia prevazuta la art. 104 alin. (1) din Codul penal, precum si in cazul cand instanta care l-a judecat pe condamnat pentru o alta infractiune nu s-a pronuntat in aceasta privinta.
    (4) Instanta in fata careia hotararea a ramas definitiva este obligata sa comunice locului de detinere o copie de pe dispozitivul prin care s-a dispus revocarea liberarii conditionate.

    SECTIUNEA a 2-a
    Amanarea executarii pedepsei inchisorii sau a detentiunii pe viata

     ART. 589
    Cazurile de amanare
    (1) Executarea pedepsei inchisorii sau a detentiunii pe viata poate fi amanata in urmatoarele cazuri:
    a) cand se constata pe baza unei expertize medico-legale ca persoana condamnata sufera de o boala ce nu poate fi tratata in reteaua sanitara a Administratiei Nationale a Penitenciarelor si face imposibila executarea imediata a pedepsei, iar instanta constata, pe baza probelor, ca specificul bolii nu permite tratarea acesteia cu asigurarea pazei permanente in reteaua sanitara a Ministerului Sanatatii si apreciaza ca amanarea executarii si lasarea in libertate nu prezinta un pericol pentru ordinea publica. In aceasta situatie, executarea pedepsei se amana pentru o durata determinata;
    b) cand o condamnata este gravida sau are un copil mai mic de un an. In aceste cazuri, executarea pedepsei se amana pana la incetarea cauzei care a determinat amanarea.
    (2) In cazul prevazut la alin. (1) lit. a), amanarea executarii pedepsei nu poate fi dispusa daca cel condamnat si-a provocat singur starea de boala, prin refuzul tratamentului medical, al interventiei chirurgicale, prin actiuni de autoagresiune sau prin alte actiuni vatamatoare, sau in situatia in care se sustrage efectuarii expertizei medico-legale.
    (3) Cererea de amanare a executarii pedepsei inchisorii sau a detentiunii pe viata poate fi facuta de procuror si de condamnat.
    (4) Cererea poate fi retrasa de persoana care a formulat-o.
    (5) Hotararile prin care se dispune amanarea executarii pedepsei sunt executorii de la data pronuntarii.
    (6) In cazul in care in timpul amanarii executarii pedepsei pe numele condamnatului este emis un alt mandat de executare a pedepsei inchisorii, acesta nu poate fi executat pana la expirarea termenului de amanare stabilit de instanta sau, dupa caz, pana la incetarea cauzei care a determinat amanarea.
    (7) Hotararea prin care instanta se pronunta asupra cererii de amanare a executarii pedepsei poate fi atacata cu contestatie la instanta ierarhic superioara, in termen de 3 zile de la comunicare.
     ART. 590
    Obligatiile condamnatului in cazul amanarii executarii
    (1) Pe durata amanarii executarii pedepsei, condamnatul trebuie sa respecte urmatoarele obligatii:
    a) sa nu depaseasca limita teritoriala fixata decat in conditiile stabilite de instanta;
    b) sa ia legatura, in termenul stabilit de instanta, cu organul de politie desemnat de aceasta in cuprinsul hotararii de amanare a executarii pedepsei inchisorii pentru a fi luat in evidenta si a stabili mijlocul de comunicare permanenta cu organul de supraveghere, precum si sa se prezinte la instanta ori de cate ori este chemat;
    c) sa nu isi schimbe locuinta fara informarea prealabila a instantei care a dispus amanarea;
    d) sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nicio categorie de arme;
    e) pentru cazul prevazut la art. 589 alin. (1) lit. a), sa se prezinte de indata la unitatea sanitara la care urmeaza sa faca tratamentul, iar pentru cazul prevazut la art. 589 alin. (1) lit. b), sa ingrijeasca copilul mai mic de un an.
    (2) Pe durata amanarii executarii pedepsei, instanta poate impune condamnatului sa respecte una sau mai multe dintre urmatoarele obligatii:
    a) sa nu se afle in anumite locuri sau la anumite manifestari sportive, culturale ori la alte adunari publice, stabilite de instanta;
    b) sa nu comunice cu persoana vatamata sau cu membri de familie ai acesteia, cu persoanele cu care a comis infractiunea sau cu alte persoane, stabilite de instanta, ori sa nu se apropie de acestea;
    c) sa nu conduca niciun vehicul sau anumite vehicule stabilite.
    (3) Obligatiile prevazute la alin. (2) pot fi impuse in masura in care au fost aplicate in continutul pedepsei complementare a interzicerii exercitarii unor drepturi.
     ART. 591
    Instanta competenta
    (1) Instanta competenta sa se pronunte asupra acordarii amanarii executarii pedepsei este instanta de executare.
    (2) In cazul prevazut la art. 589 alin. (1) lit. a), cererea de amanare a executarii pedepsei se depune la judecatorul delegat cu executarea, insotita de inscrisuri medicale. Judecatorul delegat cu executarea verifica competenta instantei si dispune, dupa caz, prin incheiere, declinarea competentei de solutionare a cauzei sau efectuarea expertizei medico-legale. Dupa primirea raportului de expertiza medicolegala cauza se solutioneaza de instanta de executare, potrivit dispozitiilor prezentului capitol.
    (3) Instanta de executare comunica hotararea prin care s-a dispus amanarea executarii pedepsei, in ziua pronuntarii, organului de politie desemnat in cuprinsul hotararii de amanare a executarii pedepsei inchisorii pentru a lua in evidenta persoana, jandarmeriei, politiei de proximitate, organelor competente sa elibereze pasaportul, organelor de frontiera, precum si altor institutii, in vederea asigurarii respectarii obligatiilor impuse. Organele in drept refuza eliberarea pasaportului sau, dupa caz, ridica provizoriu pasaportul pe durata amanarii.
    (4) In caz de incalcare cu rea-credinta a obligatiilor stabilite potrivit art. 590, instanta de executare revoca amanarea si dispune punerea in executare a pedepsei privative de libertate. Organul de politie desemnat de instanta in cuprinsul hotararii cu supravegherea celui fata de care s-a dispus amanarea executarii pedepsei verifica periodic respectarea obligatiilor de catre condamnat si intocmeste lunar un raport in acest sens catre instanta de executare.
    (5) In cazul in care constata incalcari ale obligatiilor stabilite potrivit art. 590, organul de politie sesizeaza, de indata, instanta de executare.
    (6) Instanta de executare tine evidenta amanarilor acordate si, la expirarea termenului, ia masuri pentru emiterea mandatului de executare, iar daca mandatul a fost emis, ia masuri pentru aducerea lui la indeplinire. Daca nu s-a stabilit un termen de amanare, judecatorul delegat cu executarea al instantei de executare este obligat sa sesizeze instanta de executare in vederea verificarii subzistentei temeiurilor amanarii, iar cand se constata ca acestea au incetat, sa ia masuri pentru emiterea mandatului de executare ori pentru aducerea lui la indeplinire.

    SECTIUNEA a 3-a
    Intreruperea executarii pedepsei inchisorii sau a detentiunii pe viata

     ART. 592
    Cazurile de intrerupere
    (1) Executarea pedepsei inchisorii sau a detentiunii pe viata poate fi intrerupta in cazurile si in conditiile prevazute la art. 589, la cererea persoanelor aratate la alin. (3) al aceluiasi articol, iar in cazul prevazut la art. 589 alin. (1) lit. a), si de catre administratia penitenciarului.
    (2) Dispozitiile art. 590 si art. 591 alin. (2)-(5) se aplica in mod corespunzator.
    (3) Contestatia formulata de procuror este suspensiva de executare.
     ART. 593
    Instanta competenta
    (1) Instanta competenta sa dispuna asupra intreruperii executarii pedepsei este instanta in a carei circumscriptie se afla locul de detinere, corespunzatoare in grad instantei de executare.
    (2) Cererea de prelungire a intreruperii anterior acordate se solutioneaza de instanta care a dispus intreruperea executarii pedepsei.
    (3) Hotararea prin care instanta se pronunta asupra cererii de intrerupere a executarii pedepsei poate fi atacata cu contestatie la instanta ierarhic superioara, in termen de 3 zile de la comunicare.
     ART. 594
    Evidenta intreruperii executarii pedepsei
    (1) Instanta care a dispus intreruperea executarii pedepsei comunica de indata aceasta masura instantei de executare, locului de detinere si organului de politie.
    (2) Instanta de executare si administratia locului de detinere tin evidenta intreruperilor acordate. Daca la expirarea termenului de intrerupere persoana condamnata la pedeapsa inchisorii nu se prezinta la locul de detinere, administratia trimite de indata o copie de pe mandatul de executare organului de politie, in vederea executarii. Pe copia mandatului de executare se mentioneaza si cat a mai ramas de executat din durata pedepsei.
    (3) Administratia locului de detinere comunica instantei de executare data la care a reinceput executarea pedepsei.
    (4) Timpul cat executarea a fost intrerupta nu se socoteste in executarea pedepsei.
    (5) Pedeapsa accesorie se executa si pe durata intreruperii executarii pedepsei inchisorii sau a detentiunii pe viata.

    SECTIUNEA a 4-a
    Inlaturarea sau modificarea pedepsei

     ART. 595
    Intervenirea unei legi penale noi
    (1) Cand dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare sau a hotararii prin care s-a aplicat o masura educativa intervine o lege ce nu mai prevede ca infractiune fapta pentru care s-a pronuntat condamnarea ori o lege care prevede o pedeapsa sau o masura educativa mai usoara decat cea care se executa ori urmeaza a se executa, instanta ia masuri pentru aducerea la indeplinire, dupa caz, a dispozitiilor art. 4 si 6 din Codul penal.
    (2) Aplicarea dispozitiilor alin. (1) se face din oficiu sau la cererea procurorului ori a persoanei condamnate de catre instanta de executare, iar daca persoana condamnata se afla in executarea pedepsei sau a unei masuri educative, de catre instanta corespunzatoare in grad in a carei circumscriptie se afla locul de detinere sau, dupa caz, centrul educativ ori centrul de detentie.
     ART. 596
    Amnistia si gratierea
    (1) Aplicarea amnistiei si a gratierii, atunci cand intervin dupa ramanerea definitiva a hotararii, se face de catre judecatorul delegat cu executarea de la instanta de executare, iar daca cel condamnat se afla in executarea pedepsei, de catre judecatorul delegat cu executarea de la instanta corespunzatoare in a carei circumscriptie se afla locul de detinere.
    (2) Judecatorul se pronunta prin incheiere executorie, data in camera de consiliu, cu participarea procurorului.
    (3) Impotriva incheierii pronuntate potrivit alin. (2) se poate declara contestatie de catre procuror, in termen de 3 zile de la pronuntare. Contestatia este suspensiva de executare.

     CAP. IV
    Dispozitii comune

     ART. 597
    Procedura la instanta de executare
    (1) Cand rezolvarea situatiilor reglementate in prezentul titlu este data in competenta instantei de executare, presedintele completului de judecata dispune citarea partilor interesate si, in cazurile prevazute la art. 90, ia masuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu. La judecarea cazurilor de intrerupere a executarii pedepsei inchisorii sau a detentiunii pe viata se citeaza si administratia penitenciarului in care executa pedeapsa condamnatul.
    (2) Condamnatul aflat in stare de detentie sau internat intr-un centru educativ este adus la judecata.
    (3) Participarea procurorului este obligatorie.
    (4) Dupa ascultarea concluziilor procurorului si a partilor, instanta se pronunta prin sentinta.
    (5) Dispozitiile cuprinse in titlul III al partii speciale privind judecata care nu sunt contrare dispozitiilor prezentului capitol se aplica in mod corespunzator.
    (6) Dispozitiile alin. (1)-(5) se aplica si in cazul in care rezolvarea uneia dintre situatiile reglementate in prezentul titlu este data in competenta instantei in a carei circumscriptie se afla locul de detinere. In acest caz, solutia se comunica instantei de executare.
    (7) Hotararile pronuntate in prima instanta in materia executarii potrivit prezentului titlu pot fi atacate cu contestatie la instanta ierarhic superioara, in termen de 3 zile de la comunicare.
    (8) Judecarea contestatiei la hotararea primei instante se face in sedinta publica, cu citarea persoanei condamnate. Condamnatul aflat in stare de detentie sau internat intr-un centru educativ este adus la judecata. Participarea procurorului este obligatorie. Decizia instantei prin care se solutioneaza contestatia este definitiva. Prevederile alin. (5) se aplica in mod corespunzator.
     ART. 598
    Contestatia la executare
    (1) Contestatia impotriva executarii hotararii penale se poate face in urmatoarele cazuri:
    a) cand s-a pus in executare o hotarare care nu era definitiva;
    b) cand executarea este indreptata impotriva altei persoane decat cea prevazuta in hotararea de condamnare;
    c) cand se iveste vreo nelamurire cu privire la hotararea care se executa sau vreo impiedicare la executare;
    d) cand se invoca amnistia, prescriptia, gratierea sau orice alta cauza de stingere ori de micsorare a pedepsei.
    (2) In cazurile prevazute la alin. (1) lit. a), b) si d), contestatia se face, dupa caz, la instanta prevazuta la art. 597 alin. (1) sau (6), iar in cazul prevazut la alin. (1) lit. c), la instanta care a pronuntat hotararea ce se executa. In cazul in care nelamurirea priveste o dispozitie dintr-o hotarare pronuntata in apel sau in recurs in casatie, competenta revine, dupa caz, instantei de apel sau Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
     ART. 599
    Rezolvarea contestatiei la executare
    (1) Procedura de rezolvare a contestatiei la executare este cea prevazuta la art. 597.
    (2) In cazul aratat la art. 598 alin. (1) lit. d), daca din hotararea pusa in executare nu rezulta datele si situatiile de existenta carora depinde solutionarea contestatiei, constatarea acestora se face de catre instanta competenta sa judece contestatia.
    (3) Cererea poate fi retrasa de condamnat sau de procuror, cand este formulata de acesta.
    (4) Dupa pronuntarea solutiei definitive ca urmare a admiterii contestatiei la executare, se face o noua punere in executare conform procedurii prevazute de prezentul titlu.
     ART. 600
    Contestatia privind executarea dispozitiilor civile
    (1) Contestatia privind executarea dispozitiilor civile ale hotararii se face, in cazurile prevazute la art. 598 alin. (1) lit. a) si b), la instanta de executare prevazuta la art. 597, iar in cazul prevazut la art. 598 alin. (1) lit. c), la instanta care a pronuntat hotararea ce se executa. Dispozitiile art. 598 alin. (2) teza a II-a se aplica in mod corespunzator.
    (2) Dispozitiile art. 597 alin. (1)-(5) se aplica in mod corespunzator.
    (3) Contestatia impotriva actelor de executare se solutioneaza de catre instanta civila potrivit legii civile.
     ART. 601
    Contestatia privitoare la amenzile judiciare
    (1) Contestatia impotriva executarii amenzilor judiciare se solutioneaza de catre instanta care le-a pus in executare.
    (2) Dispozitiile art. 597 alin. (1)-(5) se aplica in mod corespunzator.

    TITLUL VI
    Dispozitii finale

     ART. 602
    Termenii explicati in Codul penal
    Termenii sau expresiile al caror inteles este anume explicat in Codul penal au acelasi inteles si in Codul de procedura penala.
     ART. 603
    Intrarea in vigoare
    (1) Prezentul cod intra in vigoare la data care va fi stabilita prin legea de punere in aplicare a acestuia.
    (2) In termen de 12 luni de la data publicarii prezentului cod in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Guvernul va supune Parlamentului spre adoptare proiectul de lege pentru punerea in aplicare a Codului de procedura penala.

    Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.

                        PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
                             ROBERTA ALMA ANASTASE

                             PRESEDINTELE SENATULUI
                               MIRCEA-DAN GEOANĂ

    Bucuresti, 1 iulie 2010.
    Nr. 135.
                                      ----






Adauga acest articol in site-ul tau

Newsletter AvocatulRoman.ro
Ramai la curent cu toate solutiile propuse de specialisti.
Aboneaza-te ACUM la Newsletter AvocatulRoman.ro si primesti cadou Raportul special "Cele mai solicitate contracte de comodat, locatiune, vanzare-cumparare"!

  Da, doresc sa ma abonez si sa primesc informatii despre produsele, serviciile, evenimentele etc. oferite de Rentrop & Straton. Termeni si conditii de utilizare a site-ului Nota de informare



Articole similare


     » Codul Civil - Titlu Preliminar 
     de Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 26-Aug-2011
     » Legislatie » Alte categorii » Legislatie

     » Executivul a aprobat un proiect de lege privind confiscarea extinsa 
     de Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 11-Iul-2011
     » Legislatie » Alte categorii » Legislatie

     » Codul Civil - Cartea V - despre obligatii 
     de Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 16-Iun-2011
     » Legislatie » Alte categorii » Legislatie

     » Codul Civil - Cartea VI - Despre prescriptia extinctiva, decaderea si calculul termenelor 
     de Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 16-Iun-2011
     » Legislatie » Alte categorii » Legislatie

     » Codul Civil - Cartea VII - Dispozitii de drept international privat 
     de Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 16-Iun-2011
     » Legislatie » Alte categorii » Legislatie