Codul Civil - Cartea III - Despre bunuri

Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 15-Iun-2011



CARTEA a III-a
    Despre bunuri

    TITLUL I
    Bunurile si drepturile reale in general

    CAP. I
    Despre bunuri in general

    SECTIUNEA 1
    Despre distinctia bunurilor

    ART. 535
    Notiunea
    Sunt bunuri lucrurile, corporale sau necorporale, care constituie obiectul unui drept patrimonial.
    ART. 536
    Bunurile mobile si imobile
    Bunurile sunt mobile sau imobile.
    ART. 537
    Bunurile imobile
    Sunt imobile terenurile, izvoarele si cursurile de apa, plantatiile prinse in radacini, constructiile si orice alte lucrari fixate in pamant cu caracter permanent, platformele si alte instalatii de exploatare a resurselor submarine situate pe platoul continental, precum si tot ceea ce, in mod natural sau artificial, este incorporat in acestea cu caracter permanent.
    ART. 538
    Bunurile care raman sau devin imobile
    (1) Raman bunuri imobile materialele separate in mod provizoriu de un imobil, pentru a fi din nou intrebuintate, atat timp cat sunt pastrate in aceeasi forma, precum si partile integrante ale unui imobil care sunt temporar detasate de acesta, daca sunt destinate spre a fi reintegrate.
    (2) Materialele aduse pentru a fi intrebuintate in locul celor vechi devin bunuri imobile din momentul in care au dobandit aceasta destinatie.
    ART. 539
    Bunurile mobile
    (1) Bunurile pe care legea nu le considera imobile sunt bunuri mobile. (2) Sunt bunuri mobile si undele electromagnetice sau asimilate acestora, precum si energia de orice fel produse, captate si transmise, in conditiile legii, de orice persoana si puse in serviciul sau, indiferent de natura mobiliara sau imobiliara a sursei acestora.
    ART. 540
    Bunurile mobile prin anticipatie
    (1) Bogatiile de orice natura ale solului si subsolului, fructele neculese inca, plantatiile si constructiile incorporate in sol devin mobile prin anticipatie, atunci cand, prin vointa partilor, sunt privite in natura lor individuala in vederea detasarii lor.
    (2) Pentru opozabilitate fata de terti, este necesara notarea in cartea funciara.
    ART. 541
    Universalitatea de fapt
    (1) Constituie o universalitate de fapt ansamblul bunurilor care apartin aceleiasi persoane si au o destinatie comuna stabilita prin vointa acesteia sau prin lege.
    (2) Bunurile care alcatuiesc universalitatea de fapt pot, impreuna sau separat, sa faca obiectul unor acte sau raporturi juridice distincte.
    ART. 542
    Regulile aplicabile drepturilor purtand asupra bunurilor
    (1) Daca nu se prevede altfel, sunt supuse regulilor referitoare la bunurile imobile si drepturile reale asupra acestora.
    (2) Celelalte drepturi patrimoniale sunt supuse, in limitele prevazute de lege, regulilor referitoare la bunurile mobile.
    ART. 543
    Bunurile fungibile si bunurile nefungibile
    (1) Bunurile sunt fungibile sau nefungibile.
    (2) Sunt fungibile bunurile determinabile dupa numar, masura sau greutate, astfel incat pot fi inlocuite unele prin altele in executarea unei obligatii.
    (3) Prin act juridic, un bun fungibil prin natura sa poate fi considerat ca nefungibil.
    ART. 544
    Bunurile consumptibile si bunurile neconsumptibile
    (1) Bunurile sunt consumptibile sau neconsumptibile.
    (2) Sunt consumptibile bunurile mobile a caror intrebuintare obisnuita implica instrainarea sau consumarea substantei.
    (3) Un bun consumptibil prin natura sa poate deveni neconsumptibil daca, prin act juridic, i se schimba intrebuintarea.
    ART. 545
    Bunurile divizibile si bunurile indivizibile
    (1) Bunurile sunt divizibile sau indivizibile.
    (2) Bunurile care nu pot fi impartite in natura fara a li se schimba destinatia sunt bunuri indivizibile.
    (3) Prin act juridic, un bun divizibil prin natura lui poate fi considerat indivizibil.
    ART. 546
    Bunurile principale si bunurile accesorii
    (1) Bunul care a fost destinat, in mod stabil si exclusiv, intrebuintarii economice a altui bun este accesoriu atat timp cat satisface aceasta utilizare.
    (2) Destinatia comuna poate sa fie stabilita numai de proprietarul ambelor bunuri.
    (3) Daca nu se prevede altfel, bunul accesoriu urmeaza situatia juridica a bunului principal, inclusiv in caz de instrainare sau de grevare a bunului principal.
    (4) Incetarea calitatii de bun accesoriu nu poate fi insa opusa unui tert care a dobandit anterior drepturi privitoare la bunul principal.
    (5) Separarea temporara a unui bun accesoriu de bunul principal nu ii inlatura aceasta calitate.
    (6) Drepturile unui tert privitoare la un bun nu pot fi incalcate prin transformarea acestuia in bun accesoriu.

    SECTIUNEA a 2-a
    Produsele bunurilor

    ART. 547
    Produsele bunurilor
    Produsele bunurilor sunt fructele si productele.
    ART. 548
    Fructele
    (1) Fructele reprezinta acele produse care deriva din folosirea unui bun, fara a diminua substanta acestuia. Fructele sunt: naturale, industriale si civile. Fructele civile se numesc si venituri.
    (2) Fructele naturale sunt produsele directe si periodice ale unui bun, obtinute fara interventia omului, cum ar fi acelea pe care pamantul le produce de la sine, productia si sporul animalelor.
    (3) Fructele industriale sunt produsele directe si periodice ale unui bun, obtinute ca rezultat al interventiei omului, cum ar fi recoltele de orice fel.
    (4) Fructele civile sunt veniturile rezultate din folosirea bunului de catre o alta persoana in virtutea unui act juridic, precum chiriile, arenzile, dobanzile, venitul rentelor si dividendele.
    ART. 549
    Productele
    Productele sunt produsele obtinute dintr-un bun cu consumarea sau diminuarea substantei acestuia, precum copacii unei paduri, piatra dintr-o cariera si altele asemenea.
    ART. 550
    Dobandirea fructelor si a productelor
    (1) Fructele si productele se cuvin proprietarului, daca prin lege nu se dispune altfel.
    (2) Dreptul de proprietate asupra fructelor naturale si industriale se dobandeste la data separarii de bunul care le-a produs.
    (3) Dreptul de proprietate asupra fructelor civile se dobandeste zi cu zi.
    (4) Cel care, fara acordul proprietarului, avanseaza cheltuielile necesare pentru producerea si perceperea fructelor sau productelor poate cere restituirea cheltuielilor.
    (5) In acest caz, produsele sau contravaloarea acestora pot fi retinute pana la restituirea cheltuielilor. Cu toate acestea, proprietarul poate cere obligarea posesorului la predarea produselor ori a contravalorii acestora daca furnizeaza o garantie indestulatoare.

    CAP. II
    Drepturile reale in general

    ART. 551
    Drepturile reale
    Sunt drepturi reale:
    1. dreptul de proprietate;
    2. dreptul de superficie;
    3. dreptul de uzufruct;
    4. dreptul de uz;
    5. dreptul de abitatie;
    6. dreptul de servitute;
    7. dreptul de administrare;
    8. dreptul de concesiune;
    9. dreptul de folosinta;
    10. drepturile reale de garantie;
    11. alte drepturi carora legea le recunoaste acest caracter.
    ART. 552
    Formele de proprietate
    Proprietatea este publica sau privata.
    ART. 553
    Proprietatea privata
    (1) Sunt obiect al proprietatii private toate bunurile de uz sau de interes privat apartinand persoanelor fizice, persoanelor juridice de drept privat sau de drept public, inclusiv bunurile care alcatuiesc domeniul privat al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale.
    (2) Mostenirile vacante se constata prin certificat de vacanta succesorala si intra in domeniul privat al comunei, orasului sau municipiului, dupa caz, fara inscriere in cartea funciara. Imobilele cu privire la care s-a renuntat la dreptul de proprietate conform art. 562 alin. (2) se dobandesc, fara inscriere in cartea funciara, de comuna, oras sau municipiu, dupa caz, si intra in domeniul privat al acestora prin hotararea consiliului local.
    (3) Mostenirile vacante si imobilele mentionate la alin. (2), aflate in strainatate, se cuvin statului roman.
    (4) Bunurile obiect al proprietatii private, indiferent de titular, sunt si raman in circuitul civil, daca prin lege nu se dispune altfel. Ele pot fi instrainate, pot face obiectul unei urmariri silite si pot fi dobandite prin orice mod prevazut de lege.
    ART. 554
    Proprietatea publica
    (1) Bunurile statului si ale unitatilor administrativ-teritoriale care, prin natura lor sau prin declaratia legii, sunt de uz sau de interes public formeaza obiectul proprietatii publice, insa numai daca au fost legal dobandite de catre acestea.
    (2) Daca prin lege nu se prevede altfel, dispozitiile aplicabile dreptului de proprietate privata se aplica si dreptului de proprietate publica, insa numai in masura in care sunt compatibile cu acesta din urma.

    TITLUL II
    Proprietatea privata

    CAP. I
    Dispozitii generale

    SECTIUNEA 1
    Continutul, intinderea si stingerea dreptului de proprietate privata

    ART. 555
    Continutul dreptului de proprietate privata
    (1) Proprietatea privata este dreptul titularului de a poseda, folosi si dispune de un bun in mod exclusiv, absolut si perpetuu, in limitele stabilite de lege.
    (2) In conditiile legii, dreptul de proprietate privata este susceptibil de modalitati si dezmembraminte, dupa caz.
    ART. 556
    Limitele exercitarii dreptului de proprietate privata
    (1) Dreptul de proprietate poate fi exercitat in limitele materiale ale obiectului sau. Acestea sunt limitele corporale ale bunului care formeaza obiectul dreptului de proprietate, cu ingradirile stabilite prin lege.
    (2) Prin lege poate fi limitata exercitarea atributelor dreptului de proprietate.
    (3) Aceasta limitare se poate face si prin conventie, cu exceptiile prevazute de lege.
    ART. 557
    Dobandirea dreptului de proprietate
    (1) Dreptul de proprietate se poate dobandi, in conditiile legii, prin conventie, testament, mostenire legala, accesiune, uzucapiune, ca efect al posesiei de buna-credinta in cazul bunurilor mobile si al fructelor, prin ocupatiune, traditiune, precum si prin hotarare judecatoreasca, atunci cand ea este translativa de proprietate prin ea insasi.
    (2) In cazurile prevazute de lege, proprietatea se poate dobandi prin efectul unui act administrativ.
    (3) Prin lege se pot reglementa si alte moduri de dobandire a dreptului de proprietate.
    (4) Cu exceptia cazurilor anume prevazute de lege, in cazul bunurilor imobile dreptul de proprietate se dobandeste prin inscriere in cartea funciara, cu respectarea dispozitiilor prevazute la art. 888.
    ART. 558
    Riscul pieirii bunului
    Proprietarul suporta riscul pieirii bunului, daca acesta n-a fost asumat de o alta persoana sau daca prin lege nu se dispune altfel.
    ART. 559
    Intinderea dreptului de proprietate asupra terenurilor
    (1) Proprietatea terenului se intinde si asupra subsolului si a spatiului de deasupra terenului, cu respectarea limitelor legale.
    (2) Proprietarul poate face, deasupra si in subsolul terenului, toate constructiile, plantatiile si lucrarile pe care le gaseste de cuviinta, in afara de exceptiile stabilite de lege, si poate trage din ele toate foloasele pe care acestea le-ar produce. El este tinut sa respecte, in conditiile si in limitele determinate de lege, drepturile tertilor asupra resurselor minerale ale subsolului, izvoarelor si apelor subterane, lucrarilor si instalatiilor subterane si altora asemenea.
    (3) Apele de suprafata si albiile acestora apartin proprietarului terenului pe care se formeaza sau curg, in conditiile prevazute de lege. Proprietarul unui teren are, de asemenea, dreptul de a apropria si de a utiliza, in conditiile legii, apa izvoarelor si a lacurilor aflate pe terenul respectiv, apa freatica, precum si apele pluviale.
    ART. 560
    Obligatia de granituire
    Proprietarii terenurilor invecinate sunt obligati sa contribuie la granituire prin reconstituirea hotarului si fixarea semnelor corespunzatoare, suportand, in mod egal, cheltuielile ocazionate de aceasta.
    ART. 561
    Dreptul de ingradire
    Orice proprietar poate sa isi ingradeasca proprietatea, suportand, in conditiile legii, cheltuielile ocazionate.
    ART. 562
    Stingerea dreptului de proprietate
    (1) Dreptul de proprietate privata se stinge prin pieirea bunului, dar nu se stinge prin neuz. El poate fi insa dobandit de altul prin uzucapiune sau intr-un alt mod, in cazurile si conditiile anume determinate de lege.
    (2) Proprietarul poate abandona bunul sau mobil sau poate renunta, prin declaratie autentica, la dreptul de proprietate asupra bunului imobil, inscris in cartea funciara. Dreptul se stinge in momentul parasirii bunului mobil, iar daca bunul este imobil, prin inscrierea in cartea funciara, in conditiile legii, a declaratiei de renuntare.
    (3) Exproprierea se poate face numai pentru o cauza de utilitate publica stabilita potrivit legii, cu justa si prealabila despagubire, fixata de comun acord intre proprietar si expropriator. In caz de divergenta asupra cuantumului despagubirilor, acesta se stabileste pe cale judecatoreasca.
    (4) Nu pot fi supuse confiscarii decat bunurile destinate sau folosite pentru savarsirea unei infractiuni ori contraventii sau cele rezultate din acestea.

    SECTIUNEA a 2-a
    Apararea dreptului de proprietate privata

    ART. 563
    Actiunea in revendicare
    (1) Proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o alta persoana care il detine fara drept. El are, de asemenea, dreptul la despagubiri, daca este cazul.
    (2) Dreptul la actiunea in revendicare este imprescriptibil, cu exceptia cazurilor in care prin lege se dispune altfel.
    (3) Dreptul de proprietate dobandit cu buna-credinta, in conditiile legii, este pe deplin recunoscut.
    (4) Hotararea judecatoreasca prin care s-a admis actiunea in revendicare introdusa impotriva posesorului este opozabila si celui care detine bunul pentru posesor, putand fi executata direct impotriva acestuia. Hotararea judecatoreasca prin care s-a admis actiunea in revendicare impotriva celui care detine lucrul pentru posesor nu este opozabila posesorului, daca acesta nu a fost introdus in cauza.
    ART. 564
    Actiunea negatorie
    (1) Proprietarul poate intenta actiunea negatorie contra oricarei persoane care pretinde ca este titularul vreunui drept real, altul decat cel de proprietate, asupra bunului sau.
    (2) Dreptul la actiunea negatorie este imprescriptibil.
    ART. 565
    Proba dreptului de proprietate asupra imobilelor inscrise in cartea funciara
    In cazul imobilelor inscrise in cartea funciara, dovada dreptului de proprietate se face cu extrasul de carte funciara.
    ART. 566
    Efectele admiterii actiunii in revendicare
    (1) Paratul va fi obligat la restituirea bunului sau la despagubiri daca bunul a pierit din culpa sa ori a fost instrainat. In aceleasi conditii, paratul va fi obligat la restituirea productelor sau a contravalorii acestora. In toate cazurile, despagubirile vor fi evaluate in raport cu momentul restituirii.
    (2) Posesorul de rea-credinta sau detentorul precar va fi obligat, la cerere, si la restituirea fructelor produse de bun pana la inapoierea acestuia catre proprietar.
    (3) Proprietarul poate fi obligat, la cerere, sa restituie posesorului cheltuielile necesare pe care acesta le-a facut.
    (4) Cheltuielile utile se restituie, la cerere, in limita sporului de valoare, daca prin lege nu se prevede altfel.
    (5) De asemenea, proprietarul va putea fi obligat, la cerere, la restituirea cheltuielilor necesare pentru producerea si culegerea fructelor sau a productelor.
    (6) Paratul are un drept de retentie asupra produselor pana la restituirea cheltuielilor facute pentru producerea si culegerea acestora, cu exceptia cazului in care proprietarul furnizeaza paratului o garantie indestulatoare.
    (7) Dreptul de retentie nu poate fi exercitat in niciun caz asupra bunului frugifer sau cand intrarea in stapanirea materiala a bunului s-a facut prin violenta ori frauda sau cand produsele sunt bunuri perisabile ori sunt supuse, ca urmare a trecerii unei perioade scurte de timp, unei scaderi semnificative a valorii lor.
    (8) Proprietarul nu este dator sa acopere cheltuielile voluptuare. Posesorul are dreptul de a-si insusi lucrarile efectuate cu aceste cheltuieli numai daca prin aceasta bunul nu se deterioreaza.

    CAP. II
    Accesiunea

    SECTIUNEA 1
    Dispozitii generale

    ART. 567
    Dobandirea dreptului de proprietate prin accesiune
    Prin accesiune, proprietarul unui bun devine proprietarul a tot ce se alipeste cu bunul ori se incorporeaza in acesta, daca legea nu prevede altfel.
    ART. 568
    Formele accesiunii
    Accesiunea este naturala, cand unirea sau incorporarea este urmarea unui eveniment natural, ori artificiala, cand rezulta din fapta proprietarului ori a unei alte persoane.

    SECTIUNEA a 2-a
    Accesiunea imobiliara naturala

    ART. 569
    Aluviunile
    Adaugirile de teren la malurile apelor curgatoare revin proprietarului fondului riveran, numai daca ele se formeaza treptat.
    ART. 570
    Terenul lasat de apele curgatoare
    Proprietarul fondului riveran dobandeste, de asemenea, terenul lasat de apele curgatoare care s-au retras treptat de la tarmul respectiv.
    ART. 571
    Terenul lasat de apele statatoare
    (1) Proprietarul terenului inconjurat de helesteie, iazuri, canale si alte asemenea ape statatoare nu devine proprietarul terenurilor aparute prin scaderea temporara a acestor ape sub inaltimea de scurgere.
    (2) Tot astfel, proprietarul acestor ape nu dobandeste niciun drept asupra terenului acoperit ca urmare a unor revarsari sporadice.
    ART. 572
    Avulsiunea
    Proprietarul terenului de la care o apa curgatoare a smuls brusc o portiune de mal din teren, alipind-o la terenul altui proprietar riveran, nu pierde dreptul de proprietate asupra partii desprinse daca o revendica in termen de un an de la data faptului.
    ART. 573
    Albiile raurilor, insulele si prundisurile
    (1) Albiile raurilor apartin proprietarilor riverani, cu exceptia acelora care, potrivit legii, fac obiectul proprietatii publice.
    (2) Insulele si prundurile care nu sunt in legatura cu terenurile avand malul la nivelul mediu al apei revin proprietarului albiei.
    (3) Daca insula apartine proprietarilor riverani si trece peste jumatatea apei, fiecare dintre ei are dreptul de proprietate asupra partii de insula ce se intinde spre el pornind de la jumatatea apei.
    ART. 574
    Dreptul de proprietate asupra insulelor nou-formate
    In cazul in care o apa curgatoare, formandu-si un brat nou, inconjoara terenul unui proprietar riveran, el ramane proprietar asupra insulei astfel create.
    ART. 575
    Albiile parasite de apele curgatoare
    Albia parasita de o apa curgatoare care si-a format un nou curs va avea regimul juridic stabilit in legea speciala.
    ART. 576
    Accesiunea naturala asupra animalelor
    (1) Animalele domestice ratacite pe terenul altuia ii revin acestuia din urma daca proprietarul nu le revendica in termen de 30 de zile de la data declaratiei facute la primarie de catre proprietarul terenului.
    (2) Porumbeii, iepurii, pestii si alte asemenea animale care trec pe fondul altui proprietar apartin acestuia cat timp raman pe fond, cu exceptia cazului in care trecerea a fost provocata prin frauda sau prin artificii.
    (3) Roiul de albine trecut pe terenul altuia revine proprietarului acestuia numai daca proprietarul roiului nu il urmareste sau inceteaza sa il urmareasca timp de doua zile.

    SECTIUNEA a 3-a
    Accesiunea imobiliara artificiala

    § 1. Dispozitii comune

    ART. 577
    Dobandirea lucrarii de catre proprietarul imobilului
    (1) Constructiile, plantatiile si orice alte lucrari efectuate asupra unui imobil, denumite in continuare lucrari, revin proprietarului acelui imobil daca prin lege sau act juridic nu se prevede altfel.
    (2) Dreptul de proprietate asupra lucrarii se naste in favoarea proprietarului imobilului din momentul inceperii lucrarii, pe masura realizarii ei, daca prin lege sau act juridic nu se prevede altfel.
    ART. 578
    Categoriile de lucrari
    (1) Lucrarile pot fi autonome sau adaugate, cu caracter durabil sau provizoriu.
    (2) Lucrarile autonome sunt constructiile, plantatiile si orice alte lucrari cu caracter de sine statator realizate asupra unui imobil.
    (3) Lucrarile adaugate nu au caracter de sine statator. Ele pot fi:
    a) necesare, atunci cand in lipsa acestora imobilul ar pieri sau s-ar deteriora;
    b) utile, atunci cand sporesc valoarea economica a imobilului;
    c) voluptuare, atunci cand sunt facute pentru simpla placere a celui care le-a realizat, fara a spori valoarea economica a imobilului.
    ART. 579
    Prezumtiile in favoarea proprietarului imobilului
    (1) Orice lucrare este prezumata a fi facuta de proprietarul imobilului, cu cheltuiala sa si ca este a lui, pana la proba contrara.
    (2) Proba contrara se poate face cand s-a constituit un drept de superficie, cand proprietarul imobilului nu si-a intabulat dreptul de proprietate asupra lucrarii noi sau in alte cazuri prevazute de lege.

    § 2. Realizarea lucrarii cu materialele altuia

    ART. 580
    Regimul juridic
    (1) In cazul in care a realizat lucrarea cu materialele altuia, proprietarul imobilului devine proprietarul lucrarii, neputand fi obligat la desfiintarea acesteia si nici la restituirea materialelor intrebuintate.
    (2) Proprietarul materialelor are numai dreptul la contravaloarea materialelor, precum si la repararea, in conditiile legii, a oricaror alte prejudicii cauzate.

    § 3. Realizarea unei lucrari autonome cu caracter durabil asupra imobilului altuia

    ART. 581
    Lucrarile autonome cu caracter durabil efectuate cu buna-credinta
    In cazul in care autorul lucrarii autonome cu caracter durabil asupra imobilului altuia este de buna-credinta, proprietarul imobilului are dreptul:
    a) sa ceara instantei sa dispuna inscrierea sa in cartea funciara ca proprietar al lucrarii, platind, la alegerea sa, autorului lucrarii fie valoarea materialelor si a manoperei, fie sporul de valoare adus imobilului prin efectuarea lucrarii; sau
    b) sa ceara obligarea autorului lucrarii sa cumpere imobilul la valoarea de circulatie pe care acesta ar fi avut-o daca lucrarea nu s-ar fi efectuat.
    ART. 582
    Lucrarile autonome cu caracter durabil efectuate cu rea-credinta
    (1) In cazul in care autorul lucrarii autonome cu caracter durabil asupra imobilului altuia este de rea-credinta, proprietarul imobilului are dreptul:
    a) sa ceara instantei sa dispuna inscrierea sa in cartea funciara ca proprietar al lucrarii, cu plata, la alegerea sa, catre autorul lucrarii, a jumatate din valoarea materialelor si a manoperei ori din sporul de valoare adus imobilului; sau
    b) sa ceara obligarea autorului lucrarii la desfiintarea acesteia; sau
    c) sa ceara obligarea autorului lucrarii sa cumpere imobilul la valoarea de circulatie pe care acesta ar fi avut-o daca lucrarea nu s-ar fi efectuat.
    (2) Desfiintarea lucrarii se face, cu respectarea dispozitiilor legale in materie, pe cheltuiala autorului acesteia, care este tinut totodata sa repare orice prejudicii cauzate, inclusiv pentru lipsa de folosinta.

    § 4. Realizarea unei lucrari adaugate cu caracter durabil asupra imobilului altuia

    ART. 583
    Lucrarile adaugate necesare
    (1) Proprietarul imobilului dobandeste dreptul de proprietate asupra lucrarii adaugate necesare din momentul efectuarii acesteia, platind autorului cheltuielile rezonabile facute de acesta, chiar daca imobilul nu mai exista.
    (2) In cazul in care lucrarea a fost efectuata cu rea-credinta, din suma datorata de proprietarul imobilului se va putea deduce valoarea fructelor imobilului diminuata cu costurile necesare obtinerii acestora.

    ART. 584
    Lucrarile adaugate utile
    (1) In cazul in care autorul lucrarii utile este de buna-credinta, proprietarul imobilului devine proprietarul lucrarii din momentul efectuarii acesteia, cu plata, la alegerea sa:
    a) a valorii materialelor si a manoperei; sau
    b) a sporului de valoare adus imobilului.
    (2) In cazul in care autorul lucrarii utile este de rea-credinta, proprietarul imobilului are dreptul:
    a) sa devina proprietarul lucrarii, in functie de regimul acesteia, cu sau fara inscriere in cartea funciara, dupa caz, platind, la alegerea sa, autorului lucrarii fie jumatate din valoarea materialelor si a manoperei, fie jumatate din sporul de valoare adus imobilului; sau
    b) sa ceara obligarea autorului lucrarii la desfiintarea acesteia, cu repunerea imobilului in situatia anterioara si plata de daune-interese.
    (3) In ambele cazuri, cand valoarea lucrarii este considerabila, proprietarul imobilului poate cere obligarea autorului sa il cumpere la valoarea de circulatie pe care imobilul ar fi avut-o daca lucrarea nu s-ar fi efectuat.
    ART. 585
    Lucrarile adaugate voluptuare
    (1) In cazul lucrarii voluptuare, proprietarul imobilului are dreptul:
    a) sa devina proprietarul lucrarii, fara inscriere in cartea funciara si fara nicio obligatie catre autorul lucrarii;
    b) sa ceara obligarea autorului de rea-credinta al lucrarii la desfiintarea acesteia, cu readucerea imobilului in situatia anterioara si plata de daune-interese.
    (2) Autorul de buna-credinta al lucrarii poate sa o ridice inainte de restituirea imobilului catre proprietar, cu conditia de a readuce imobilul in situatia anterioara.

    § 5. Intelesul unor termeni

    ART. 586
    Buna-credinta a autorului lucrarii
    (1) Autorul lucrarii este de buna-credinta daca se intemeiaza fie pe cuprinsul cartii funciare in care, la data realizarii lucrarii, era inscris ca proprietar al imobilului, fie pe un mod de dobandire nesupus inscrierii in cartea funciara, daca, in ambele cazuri, nu rezulta din cartea funciara si nu a cunoscut pe nicio alta cale viciul titlului sau.
    (2) Cu toate acestea, nu poate invoca buna-credinta cel care construieste in lipsa sau cu nerespectarea autorizatiilor cerute de lege.
    (3) Dispozitiile alin. (1) si (2) sunt aplicabile si autorului lucrarii care se intemeiaza pe un drept de superficie sau pe orice alt drept care, potrivit legii, ii permite, realizand o lucrare asupra imobilului altuia, sa devina proprietarul acesteia.

    § 6. Dispozitii speciale

    ART. 587
    Lucrarile realizate partial asupra imobilului autorului
    (1) In cazul lucrarii cu caracter durabil realizate cu buna-credinta partial asupra imobilului autorului si partial pe terenul proprietarului vecin, acesta din urma poate cere inscrierea intr-o noua carte funciara a unui drept de coproprietate al vecinilor asupra imobilului rezultat, incluzand terenul aferent, in raport cu valoarea contributiei fiecaruia.
    (2) Daca lucrarea a fost realizata cu rea-credinta, proprietarul terenului vecin poate opta intre a cere ridicarea lucrarii de pe teren, cu obligarea autorului acesteia la plata de daune-interese, daca este cazul, si a cere inscrierea in cartea funciara a unui drept de coproprietate al vecinilor. La stabilirea cotelor-parti se va tine seama de valoarea terenului proprietarului vecin si de jumatate din valoarea contributiei autorului lucrarii.
    (3) In caz de neintelegere intre parti, instanta de judecata va stabili valoarea contributiei fiecareia la imobilul rezultat, respectiv a cotelor-parti din dreptul de proprietate.
    ART. 588
    Lucrarile provizorii
    Cand lucrarea are caracter provizoriu, in absenta unei intelegeri contrare, autorul ei va fi obligat sa o desfiinteze, cu respectarea dispozitiilor legale in materie, si, daca este de rea-credinta, sa plateasca despagubiri pentru prejudiciile cauzate, inclusiv pentru lipsa de folosinta.
    ART. 589
    Inscrierea dreptului de proprietate in cartea funciara
    Ori de cate ori dobandirea dreptului de proprietate, exclusiva sau pe cote-parti, este conditionata, potrivit reglementarilor din aceasta sectiune, de inscrierea in cartea funciara, inscrierea se face in temeiul conventiei partilor, incheiata in forma autentica, sau, dupa caz, al hotararii judecatoresti.
    ART. 590
    Dreptul autorului lucrarii la ridicarea materialelor
    (1) Pana la data incheierii conventiei sau a introducerii actiunii de catre cel indreptatit la inscrierea in cartea funciara, autorul lucrarii isi poate ridica materialele.
    (2) Daca lucrarea a fost efectuata cu rea-credinta, autorul acesteia va putea fi obligat, daca este cazul, la plata de daune-interese.
    ART. 591
    Regulile privind exercitarea dreptului autorului lucrarii la indemnizatie
    (1) Prescriptia dreptului la actiune al autorului lucrarii privind plata indemnizatiei nu curge cat timp el este lasat de proprietar sa detina imobilul.
    (2) Autorul lucrarii de buna-credinta are, in conditiile art. 2.382, un drept de ipoteca legala asupra imobilului pana la plata indemnizatiei.
    ART. 592
    Regulile privind obligarea autorului lucrarii la cumpararea imobilului
    (1) Ori de cate ori proprietarul opteaza pentru obligarea autorului lucrarii la cumpararea imobilului, in absenta intelegerii partilor, proprietarul poate cere instantei judecatoresti stabilirea pretului si pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de contract de vanzare-cumparare.
    (2) Proprietarul initial al imobilului are un drept de ipoteca legala asupra acestuia pentru plata pretului de catre autorul lucrarii.
    ART. 593
    Pasivitatea proprietarului pe durata realizarii lucrarii
    Autorul de rea-credinta al lucrarii nu poate sa opuna proprietarului terenului pasivitatea pe care ar fi vadit-o pe durata realizarii lucrarii.
    ART. 594
    Autorul lucrarii care foloseste materialele altuia
    Daca nu sunt indeplinite conditiile legale pentru dobandirea bunurilor mobile prin posesia de buna-credinta, cel care realizeaza o lucrare asupra imobilului altuia folosind materialele unui tert este obligat la plata contravalorii materialelor, precum si la repararea, in conditiile legii, a oricaror alte prejudicii cauzate.
    ART. 595
    Stabilirea indemnizatiei sau a despagubirii
    Ori de cate ori, in aplicarea unei dispozitii din prezenta sectiune, instanta este investita sa stabileasca intinderea indemnizatiei sau a despagubirii, ea va tine seama de valoarea de circulatie a bunului calculata la data hotararii judecatoresti.
    ART. 596
    Cazurile speciale de accesiune
    (1) Titularul dreptului de superficie ori al altui drept real asupra imobilului altuia care ii permite sa dobandeasca proprietatea asupra lucrarii realizate asupra acelui imobil va avea, in caz de accesiune, in mod corespunzator, drepturile si obligatiile reglementate pentru proprietarul imobilului, daca nu s-a prevazut altfel in momentul constituirii dreptului real.
    (2) Dispozitiile art. 582 si art. 587 alin. (2) se aplica, in mod corespunzator, si lucrarilor autonome cu caracter durabil efectuate de titularul unui drept real asupra imobilului altuia care nu ii permite sa dobandeasca proprietatea asupra lucrarii realizate asupra acelui imobil.
    (3) Pentru lucrarile adaugate efectuate de titularul unui drept real asupra imobilului altuia care nu ii permite sa dobandeasca proprietatea lucrarii realizate asupra acelui imobil se aplica, in mod corespunzator, dispozitiile art. 716, in lipsa unei prevederi contrare.
    ART. 597
    Lucrarile efectuate de un detentor precar
    (1) Lucrarile facute de un detentor precar sunt supuse, in mod corespunzator, regulilor aplicabile posesorului de rea-credinta.
    (2) Detentorul precar nu poate fi insa obligat sa cumpere imobilul.

    SECTIUNEA a 4-a
    Accesiunea mobiliara

    ART. 598
    Accesiunea mobiliara
    (1) Bunul mobil produs cu materialele altuia apartine celui care l-a confectionat sau, dupa caz, proprietarului materialelor, in functie de raportul dintre manopera si valoarea materialelor, determinat la data confectionarii bunului.
    (2) Proprietarul bunului datoreaza despagubiri egale cu valoarea manoperei sau, dupa caz, cu valoarea materialelor.
    ART. 599
    Raportul dintre valoarea manoperei si valoarea materialelor
    In toate cazurile in care valoarea materialelor este egala cu manopera sau exista o diferenta nesemnificativa, proprietatea asupra bunului este comuna si se exercita in conditiile sectiunii a 2-a a cap. V din prezentul titlu.
    ART. 600
    Unirea a doua bunuri mobile
    In cazul in care se unesc doua bunuri mobile avand proprietari diferiti, fiecare poate pretinde separarea bunurilor daca prin aceasta celalalt proprietar nu ar suferi un prejudiciu mai mare de o zecime din valoarea bunului sau.
    ART. 601
    Regulile aplicabile in cazul imposibilitatii de separare a bunurilor unite
    Daca nu se poate obtine separarea bunurilor mobile unite sunt aplicabile, in mod corespunzator, dispozitiile art. 598 si 599.

    CAP. III
    Limitele juridice ale dreptului de proprietate privata

    SECTIUNEA 1
    Limite legale

    § 1. Dispozitii comune

    ART. 602
    Interesul public si interesul privat
    (1) Legea poate limita exercitarea dreptului de proprietate fie in interes public, fie in interes privat.
    (2) Limitele legale in interes privat pot fi modificate ori desfiintate temporar prin acordul partilor. Pentru opozabilitate fata de terti este necesara indeplinirea formalitatilor de publicitate prevazute de lege.
    ART. 603
    Regulile privind protectia mediului si buna vecinatate
    Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati, precum si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.

    § 2. Folosirea apelor

    ART. 604
    Regulile privind curgerea fireasca a apelor
    (1) Proprietarul fondului inferior nu poate impiedica in niciun fel curgerea fireasca a apelor provenite de pe fondul superior.
    (2) Daca aceasta curgere cauzeaza prejudicii fondului inferior, proprietarul acestuia poate cere autorizarea justitiei spre a face pe fondul sau lucrarile necesare schimbarii directiei apelor, suportand toate cheltuielile ocazionate.
    (3) La randul sau, proprietarul fondului superior este obligat sa nu efectueze nicio lucrare de natura sa agraveze situatia fondului inferior.
    ART. 605
    Regulile privind curgerea provocata a apelor
    (1) Proprietarul fondului inferior nu poate impiedica nici curgerea provocata de proprietarul fondului superior sau de alte persoane, asa cum este cazul apelor care tasnesc pe acest din urma fond datorita unor lucrari subterane intreprinse de proprietarul acestuia, al apelor provenite din secarea terenurilor mlastinoase, al apelor folosite intr-un scop casnic, agricol sau industrial, insa numai daca aceasta curgere preceda varsarea intr-un curs de apa sau intr-un sant.
    (2) In acest caz, proprietarul fondului superior este obligat sa aleaga calea si mijloacele de scurgere de natura sa aduca prejudicii minime fondului inferior, ramanand dator la plata unei despagubiri juste si prealabile catre proprietarul acestui din urma fond.
    (3) Dispozitiile prezentului articol nu se aplica atunci cand pe fondul inferior se afla o constructie, impreuna cu gradina si curtea aferenta, sau un cimitir.
    ART. 606
    Cheltuielile referitoare la irigatii
    (1) Proprietarul care vrea sa foloseasca pentru irigarea terenului sau apele naturale si artificiale de care poate dispune in mod efectiv are dreptul ca, pe cheltuiala sa exclusiva, sa faca pe terenul riveranului opus lucrarile necesare pentru captarea apei.
    (2) Dispozitiile art. 605 alin. (2) si (3) se aplica in mod corespunzator.
    ART. 607
    Obligatia proprietarului caruia ii prisoseste apa
    (1) Proprietarul caruia ii prisoseste apa pentru necesitatile curente este obligat ca, in schimbul unei juste si prealabile compensatii, sa ofere acest surplus pentru proprietarul care nu si-ar putea procura apa necesara pentru fondul sau decat cu o cheltuiala excesiva.
    (2) Proprietarul nu poate fi scutit de obligatia prevazuta la alin. (1) pretinzand ca ar putea acorda surplusului de apa o alta destinatie decat satisfacerea necesitatilor curente. El poate insa cere despagubiri suplimentare proprietarului aflat in nevoie, cu conditia de a dovedi existenta reala a destinatiei pretinse.
    ART. 608
    Intrebuintarea izvoarelor
    (1) Proprietarul poate acorda orice intrebuintare izvorului ce ar exista pe fondul sau, sub rezerva de a nu aduce atingere drepturilor dobandite de proprietarul fondului inferior.
    (2) Proprietarul fondului pe care se afla izvorul nu poate sa ii schimbe cursul daca prin aceasta schimbare ar lipsi locuitorii unei localitati de apa necesara pentru satisfacerea nevoilor curente.
    ART. 609
    Despagubirile datorate proprietarului fondului pe care se afla izvorul
    (1) Proprietarul fondului pe care se afla izvorul poate cere repararea prejudiciilor cauzate de persoana care, prin lucrarile efectuate, a secat, a micsorat ori a alterat apele sale.
    (2) Daca starea de fapt o permite, proprietarul fondului poate pretinde restabilirea situatiei anterioare atunci cand apa era indispensabila pentru exploatarea fondului sau.
    (3) In cazul in care izvorul se intinde pe doua fonduri invecinate, dispozitiile alin. (1) si (2) se aplica in mod corespunzator, tinand seama de intinderea izvorului pe fiecare fond.
    ART. 610
    Regulile speciale privind folosirea apelor
    Dispozitiile prezentului paragraf se completeaza cu reglementarile speciale in materia regimului apelor.

    § 3. Picatura stresinii

    ART. 611
    Picatura stresinii
    Proprietarul este obligat sa isi faca streasina casei sale astfel incat apele provenind de la ploi sa nu se scurga pe fondul proprietarului vecin.

    § 4. Distanta si lucrarile intermediare cerute pentru anumite constructii, lucrari si plantatii

    ART. 612
    Distanta minima in constructii
    Orice constructii, lucrari sau plantatii se pot face de catre proprietarul fondului numai cu respectarea unei distante minime de 60 de cm fata de linia de hotar, daca nu se prevede altfel prin lege sau prin regulamentul de urbanism, astfel incat sa nu se aduca atingere drepturilor proprietarului vecin. Orice derogare de la distanta minima se poate face prin acordul partilor exprimat printr-un inscris autentic.
    ART. 613
    Distanta minima pentru arbori
    (1) In lipsa unor dispozitii cuprinse in lege, regulamentul de urbanism sau a obiceiului locului, arborii trebuie saditi la o distanta de cel putin 2 metri de linia de hotar, cu exceptia acelora mai mici de 2 metri, a plantatiilor si a gardurilor vii.
    (2) In caz de nerespectare a distantei, proprietarul vecin este indreptatit sa ceara scoaterea ori, dupa caz, taierea, la inaltimea cuvenita, a arborilor, plantatiilor ori a gardurilor vii, pe cheltuiala proprietarului fondului pe care acestea sunt ridicate.
    (3) Proprietarul fondului peste care se intind radacinile sau ramurile arborilor apartinand proprietarului vecin are dreptul de a le taia, precum si dreptul de a pastra fructele cazute in mod natural pe fondul sau.

    § 5. Vederea asupra proprietatii vecinului

    ART. 614
    Fereastra sau deschiderea in zidul comun
    Nu este permis sa se faca fereastra sau deschidere in zidul comun decat cu acordul proprietarilor.
    ART. 615
    Distanta minima pentru fereastra de vedere
    (1) Este obligatorie pastrarea unei distante de cel putin 2 metri intre fondul, ingradit sau neingradit, apartinand proprietarului vecin si fereastra pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucrari ce ar fi orientate catre acest fond.
    (2) Fereastra pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucrari neparalele cu linia de hotar spre fondul invecinat sunt interzise la o distanta mai mica de un metru.
    (3) Distanta se calculeaza de la punctul cel mai apropiat de linia de hotar, existent pe fata zidului in care s-a deschis vederea sau, dupa caz, pe linia exterioara a balconului, pana la linia de hotar. Distanta, si in cazul lucrarilor neparalele, se masoara tot perpendicular, de la punctul cel mai apropiat al lucrarii de linia de hotar si pana la aceasta linie.
    ART. 616
    Fereastra de lumina
    Dispozitiile art. 615 nu exclud dreptul proprietarului de a-si deschide, fara limita de distanta, ferestre de lumina daca sunt astfel construite incat sa impiedice vederea spre fondul invecinat.

    § 6. Dreptul de trecere

    ART. 617
    Dreptul de trecere
    (1) Proprietarul fondului care este lipsit de acces la calea publica are dreptul sa i se permita trecerea pe fondul vecinului sau pentru exploatarea fondului propriu.
    (2) Trecerea trebuie sa se faca in conditii de natura sa aduca o minima stanjenire exercitarii dreptului de proprietate asupra fondului ce are acces la calea publica; in cazul in care mai multe fonduri vecine au acces la calea publica, trecerea se va face pe fondul caruia i s-ar aduce cele mai putine prejudicii.
    (3) Dreptul de trecere este imprescriptibil. El se stinge in momentul in care fondul dominant dobandeste un alt acces la calea publica.
    ART. 618
    Exercitarea dreptului de trecere in situatii speciale
    (1) Daca lipsa accesului provine din vanzare, schimb, partaj sau dintr-un alt act juridic, trecerea nu va putea fi ceruta decat celor care au dobandit partea de teren pe care se facea anterior trecerea.
    (2) Cand lipsa accesului este imputabila proprietarului care pretinde trecerea, aceasta poate fi stabilita numai cu consimtamantul proprietarului fondului care are acces la calea publica si cu plata dublului despagubirii.
    ART. 619
    Intinderea si modul de stabilire a dreptului de trecere
    Intinderea si modul de exercitare a dreptului de trecere sunt determinate prin intelegerea partilor, prin hotarare judecatoreasca sau printr-o folosinta continua pe timp de 10 ani.
    ART. 620
    Prescriptia actiunii in despagubire si restituirea despagubirii incasate
    (1) Termenul de prescriptie pentru dreptul la actiunea in despagubire pe care o are proprietarul fondului aservit impotriva proprietarului fondului dominant incepe sa curga din momentul stabilirii dreptului de trecere.
    (2) In cazul in care inceteaza dreptul de trecere, proprietarul fondului aservit este dator sa restituie despagubirea incasata, cu deducerea pagubei suferite in raport cu durata efectiva a dreptului de trecere.

    § 7. Alte limite legale

    ART. 621
    Dreptul de trecere pentru utilitati
    (1) Proprietarul este obligat sa permita trecerea prin fondul sau a retelelor edilitare ce deservesc fonduri invecinate sau din aceeasi zona, de natura conductelor de apa, gaz sau altele asemenea, a canalelor si a cablurilor electrice, subterane ori aeriene, dupa caz, precum si a oricaror alte instalatii sau materiale cu acelasi scop.
    (2) Aceasta obligatie subzista numai pentru situatia in care trecerea prin alta parte ar fi imposibila, periculoasa sau foarte costisitoare.
    (3) In toate cazurile, proprietarul are dreptul la plata unei despagubiri juste. Daca este vorba despre utilitati noi, despagubirea trebuie sa fie si prealabila.
    (4) Cladirile, curtile si gradinile acestora sunt exceptate de la acest drept de trecere, daca ea are ca obiect conducte si canale subterane, in cazul in care acestea sunt utilitati noi.
    ART. 622
    Dreptul de trecere pentru efectuarea unor lucrari
    (1) De asemenea, proprietarul este obligat sa permita folosirea fondului sau pentru efectuarea unor lucrari necesare fondului invecinat, precum si accesul vecinului pe terenul sau pentru taierea crengilor si culegerea fructelor, in schimbul unei despagubiri, daca este cazul.
    (2) Dispozitiile art. 621 alin. (2) sunt aplicabile.
    ART. 623
    Dreptul de trecere pentru reintrarea in posesie
    (1) Proprietarul unui fond nu poate impiedica accesul altuia pentru a redobandi posesia unui bun al sau, ajuns intamplator pe fondul respectiv, daca a fost instiintat in prealabil.
    (2) In toate cazurile, proprietarul fondului are dreptul la o justa despagubire pentru prejudiciile ocazionate de reintrarea in posesie, precum si pentru cele pe care bunul le-a cauzat fondului.
    ART. 624
    Starea de necesitate
    (1) In cazul in care o persoana a folosit sau a distrus un bun al altuia pentru a se apara pe sine ori pe altul de un pericol iminent, proprietarul bunului are dreptul sa ceara o despagubire echitabila numai de la cel care a fost salvat.
    (2) Nu poate pretinde nicio despagubire proprietarul care a provocat sau a favorizat aparitia pericolului.
    ART. 625
    Regulile speciale
    Ingradirile cuprinse in prezenta sectiune se completeaza cu dispozitiile legilor speciale privind regimul juridic al anumitor bunuri, cum ar fi terenurile si constructiile de orice fel, padurile, bunurile din patrimoniul national-cultural, bunurile sacre ale cultelor religioase, precum si altele asemenea.

    SECTIUNEA a 2-a
    Limite conventionale

    ART. 626
    Limitarea dreptului de proprietate prin acte juridice
    Proprietarul poate sa consimta la limitarea dreptului sau prin acte juridice, daca nu incalca ordinea publica si bunele moravuri.
    ART. 627
    Clauza de inalienabilitate. Conditii. Domeniu de aplicare
    (1) Prin conventie sau testament se poate interzice instrainarea unui bun, insa numai pentru o durata de cel mult 49 de ani si daca exista un interes serios si legitim. Termenul incepe sa curga de la data dobandirii bunului.
    (2) Dobanditorul poate fi autorizat de catre instanta sa dispuna de bun daca interesul care a justificat clauza de inalienabilitate a bunului a disparut sau daca un interes superior o impune.
    (3) Nulitatea clauzei de inalienabilitate stipulate intr-un contract atrage nulitatea intregului contract daca a fost determinanta la incheierea acestuia. In contractele cu titlu oneros, caracterul determinant se prezuma, pana la proba contrara.
    (4) Clauza de inalienabilitate este subinteleasa in conventiile din care se naste obligatia de a transmite in viitor proprietatea catre o persoana determinata sau determinabila.
    (5) Transmiterea bunului pe cale de succesiune nu poate fi oprita prin stipularea inalienabilitatii.
    ART. 628
    Conditiile de opozabilitate
    (1) Clauza de inalienabilitate nu poate fi invocata impotriva dobanditorilor bunului sau a creditorilor proprietarului care s-a obligat sa nu instraineze decat daca este valabila si indeplineste conditiile de opozabilitate.
    (2) Pentru opozabilitate, clauza de inalienabilitate trebuie sa fie supusa formalitatilor de publicitate prevazute de lege, daca este cazul.
    (3) In cazul bunurilor mobile, sunt aplicabile, in mod corespunzator, regulile prevazute pentru dobandirea proprietatii prin posesia de buna-credinta.
    (4) In cazul in care clauza de inalienabilitate a fost prevazuta intr-un contract cu titlu gratuit, ea este opozabila si creditorilor anteriori ai dobanditorului.
    (5) Neindeplinirea conditiilor de opozabilitate nu il lipseste pe beneficiarul clauzei de inalienabilitate de dreptul de a pretinde daune-interese proprietarului care nu se conformeaza acestei obligatii.
    ART. 629
    Sanctiunile pentru nerespectarea clauzei de inalienabilitate
    (1) Instrainatorul poate sa ceara rezolutiunea contractului in cazul incalcarii clauzei de inalienabilitate de catre dobanditor.
    (2) Atat instrainatorul, cat si tertul, daca inalienabilitatea s-a stipulat in favoarea acestuia, pot sa ceara anularea actului de instrainare subsecvent incheiat cu nerespectarea clauzei.
    (3) Nu pot fi supuse urmaririi bunurile pentru care s-a stipulat inalienabilitatea, cat timp clauza produce efecte, daca prin lege nu se prevede altfel.

    SECTIUNEA a 3-a
    Limite judiciare

    ART. 630
    Depasirea inconvenientelor normale ale vecinatatii
    (1) Daca proprietarul cauzeaza, prin exercitarea dreptului sau, inconveniente mai mari decat cele normale in relatiile de vecinatate, instanta de judecata poate, din considerente de echitate, sa il oblige la despagubiri in folosul celui vatamat, precum si la restabilirea situatiei anterioare atunci cand acest lucru este posibil.
    (2) In cazul in care prejudiciul cauzat ar fi minor in raport cu necesitatea sau utilitatea desfasurarii activitatii prejudiciabile de catre proprietar, instanta va putea incuviinta desfasurarea acelei activitati. Cel prejudiciat va avea insa dreptul la despagubiri.
    (3) Daca prejudiciul este iminent sau foarte probabil, instanta poate sa incuviinteze, pe cale de ordonanta presedintiala, masurile necesare pentru prevenirea pagubei.

    CAP. IV
    Proprietatea comuna

    SECTIUNEA 1
    Dispozitii generale

    ART. 631
    Notiunea
    Dispozitiile prezentului capitol se aplica ori de cate ori, in temeiul unui act juridic sau al altui mod de dobandire prevazut de lege, dreptul de proprietate privata are 2 sau mai multi titulari.
    ART. 632
    Formele proprietatii comune
    (1) Formele proprietatii comune sunt urmatoarele:
    a) proprietatea pe cote-parti (coproprietatea);
    b) proprietatea in devalmasie (devalmasia).
    (2) Coproprietatea poate fi obisnuita sau fortata.
    (3) Coproprietatea fortata nu poate inceta prin partaj judiciar.
    ART. 633
    Prezumtia de coproprietate
    Daca bunul este stapanit in comun, coproprietatea se prezuma, pana la proba contrara.

    SECTIUNEA a 2-a
    Coproprietatea obisnuita

    ART. 634
    Intinderea cotelor-parti
    (1) Fiecare coproprietar este titularul exclusiv al unei cote-parti din dreptul de proprietate si poate dispune in mod liber de aceasta in lipsa de stipulatie contrara.
    (2) Cotele-parti sunt prezumate a fi egale, pana la proba contrara. Daca bunul a fost dobandit prin act juridic, proba contrara nu se va putea face decat prin inscrisuri.
    ART. 635
    Repartizarea beneficiilor si a sarcinilor intre coproprietari
    Coproprietarii vor imparti beneficiile si vor suporta sarcinile coproprietatii, proportional cu cota lor parte din drept.
    ART. 636
    Exercitarea in comun a dreptului de folosinta
    (1) Fiecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul comun in masura in care nu schimba destinatia si nu aduce atingere drepturilor celorlalti coproprietari.
    (2) Cel care, impotriva vointei celorlalti proprietari, exercita in mod exclusiv folosinta bunului comun poate fi obligat la despagubiri.
    ART. 637
    Fructele bunului comun
    Fructele produse de bunul comun se cuvin tuturor coproprietarilor, proportional cu cota lor parte din drept.
    ART. 638
    Dreptul la restituirea cheltuielilor
    (1) Coproprietarul care a suportat singur cheltuielile producerii sau culegerii fructelor are dreptul la restituirea acestor cheltuieli de catre coproprietari, in proportie cu cotele lor parti.
    (2) Fructele naturale sau fructele industriale ale bunului comun insusite de un coproprietar fac parte din masa partajabila cat timp ele nu au fost consumate ori instrainate sau nu au pierit si pot fi identificate distinct. In caz contrar, coproprietarul interesat are dreptul la despagubiri, cu exceptia cazului in care fructele au pierit in mod fortuit. Dreptul la actiunea in despagubiri este supus prescriptiei, potrivit dreptului comun.
    (3) Dreptul de a reclama fructele civile ale bunului comun insusite de un coproprietar este supus prescriptiei, potrivit dreptului comun.
    ART. 639
    Modul de folosire a bunului comun
    Modul de folosire a bunului comun se stabileste prin acordul coproprietarilor, iar in caz de neintelegere, prin hotarare judecatoreasca.
    ART. 640
    Actele de conservare
    Fiecare coproprietar poate sa faca acte de conservare cu privire la bunul comun fara acordul celorlalti coproprietari.
    ART. 641
    Actele de administrare si de dispozitie
    (1) Actele de administrare, precum incheierea sau denuntarea unor contracte de locatiune, cesiunile de venituri imobiliare si altele asemenea, cu privire la bunul comun pot fi facute numai cu acordul coproprietarilor ce detin majoritatea cotelor-parti.
    (2) Actele de administrare care limiteaza in mod substantial posibilitatea unui coproprietar de a folosi bunul comun in raport cu cota sa parte ori care impun acestuia o sarcina excesiva prin raportare la cota sa parte sau la cheltuielile suportate de catre ceilalti coproprietari nu vor putea fi efectuate decat cu acordul acestuia.
    (3) Coproprietarul sau coproprietarii interesati pot cere instantei sa suplineasca acordul coproprietarului aflat in imposibilitate de a-si exprima vointa sau care se opune in mod abuziv la efectuarea unui act de administrare indispensabil mentinerii utilitatii sau valorii bunului.
    (4) Orice acte juridice de dispozitie cu privire la bunul comun, actele de folosinta cu titlu gratuit, cesiunile de venituri imobiliare si locatiunile incheiate pe termen mai mare de 3 ani, precum si actele care urmaresc exclusiv infrumusetarea bunului nu se pot incheia decat cu acordul tuturor coproprietarilor. Orice act juridic cu titlu gratuit va fi considerat act de dispozitie.
    ART. 642
    Sanctiunile
    (1) Actele juridice facute cu nerespectarea regulilor prevazute la
   art. 641 sunt inopozabile coproprietarului care nu a consimtit, expres ori tacit, la incheierea actului.
    (2) Coproprietarului vatamat i se recunoaste dreptul ca, inainte de partaj, sa exercite actiunile posesorii impotriva tertului care ar fi intrat in posesia bunului comun in urma incheierii actului. In acest caz, restituirea posesiei bunului se va face in folosul tuturor coproprietarilor, cu daune-interese, daca este cazul, in sarcina celor care au participat la incheierea actului.
    ART. 643
    Actiunile in justitie
    (1) Fiecare coproprietar poate sta singur in justitie, indiferent de calitatea procesuala, in orice actiune privitoare la coproprietate, inclusiv in cazul actiunii in revendicare.
    (2) Hotararile judecatoresti pronuntate in folosul coproprietatii profita tuturor coproprietarilor. Hotararile judecatoresti potrivnice unui coproprietar nu sunt opozabile celorlalti coproprietari.
    (3) Cand actiunea nu este introdusa de toti coproprietarii, paratul poate cere instantei de judecata introducerea in cauza a celorlalti coproprietari in calitate de reclamanti, in termenul si conditiile prevazute in Codul de procedura civila pentru chemarea in judecata a altor persoane.
    ART. 644
    Contractele de administrare a coproprietatii
    (1) Se poate deroga de la dispozitiile art. 635, 636, 641 si art. 642 alin. (1) printr-un contract de administrare a coproprietatii incheiat cu acordul tuturor coproprietarilor.
    (2) In cazul in care oricare dintre coproprietari denunta contractul de administrare, acesta isi inceteaza existenta, ramanand aplicabile regulile din prezenta sectiune.
    (3) In cazul in care, printre bunurile aflate in coproprietate, se afla si bunuri imobile, contractele de administrare a coproprietatii si declaratiile de denuntare a acestora vor fi notate in cartea funciara, la cererea oricaruia dintre coproprietari.
    ART. 645
    Regulile aplicabile in cazul cotitularilor altor drepturi reale
    Dispozitiile prezentei sectiuni se aplica in mod corespunzator si in cazul exercitarii impreuna, de catre doua sau mai multe persoane, a unui alt drept real principal.

    SECTIUNEA a 3-a
    Coproprietatea fortata

    § 1. Dispozitii comune

    ART. 646
    Cazurile de coproprietate fortata
    Se afla in coproprietate fortata:
    1. bunurile prevazute la art. 649, 660, 687 si 1.141;
    2. bunurile comune necesare sau utile pentru folosirea a doua imobile vecine, situate pe linia de hotar intre acestea, cum ar fi potecile, fantanile, drumurile si izvoarele;
    3. bunurile comune afectate utilizarii a doua sau a mai multor fonduri, cum ar fi o centrala termica sau alte instalatii care deservesc doua sau mai multe cladiri, un drum comun intr-un cartier de locuinte sau alte asemenea bunuri;
    4. orice alt bun comun prevazut de lege.
    ART. 647
    Regimul juridic general
    (1) Fiecare coproprietar poate exercita folosinta bunului comun, cu conditia sa respecte destinatia acestuia si sa permita exercitarea folosintei de catre ceilalti coproprietari.
    (2) Cand bunul comun are caracter accesoriu in raport cu un bun principal, fiecare coproprietar poate sa dispuna cu privire la cota sa parte din dreptul de proprietate asupra bunului comun numai odata cu exercitarea dreptului de dispozitie asupra bunului principal.
    (3) Cheltuielile pentru intretinerea si conservarea bunului comun se suporta in mod proportional cu cota-parte din drept a fiecarui coproprietar. Cand bunul comun are caracter accesoriu, in absenta unei conventii contrare, cota-parte din drept a fiecarui coproprietar se stabileste in functie de intinderea bunului principal.

    § 2. Coproprietatea asupra partilor comune din cladirile cu mai multe etaje sau apartamente

    I. Partile comune

    ART. 648
    Notiunea
    (1) Daca intr-o cladire sau intr-un ansamblu rezidential exista spatii cu destinatie de locuinta sau cu alta destinatie avand proprietari diferiti, partile din cladire care, fiind destinate intrebuintarii spatiilor respective, nu pot fi folosite decat in comun sunt obiectul unui drept de coproprietate fortata.
    (2) Partile comune sunt bunuri accesorii in raport cu spatiile locative, care constituie bunurile principale in sensul art. 546.
    ART. 649
    Partile comune
    (1) Sunt considerate parti comune, in masura in care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel:
    a) terenul pe care se afla cladirea, compus atat din suprafata construita, cat si din cea neconstruita necesara, potrivit naturii sau destinatiei constructiei, pentru a asigura exploatarea normala a acesteia; pentru eventuala suprafata excedentara proprietarii sunt titularii unei coproprietati obisnuite;
    b) fundatia, curtea interioara, structura, structura de rezistenta, peretii perimetrali si despartitori dintre proprietati si/sau spatiile comune, acoperisul, terasele, scarile si casa scarilor, holurile, pivnitele si subsolurile necompartimentate, rezervoarele de apa, centralele termice proprii si ascensoarele;
    c) instalatiile de apa si canalizare, electrice, de telecomunicatii, de incalzire si de gaze de la bransament/racord pana la punctul de distributie catre partile aflate in proprietate exclusiva, canalele pluviale, paratrasnetele, antenele colective, precum si alte asemenea parti;
    d) alte bunuri care, potrivit legii sau vointei partilor, sunt in folosinta comuna.
    (2) Cosurile de fum si de aerisire, precum si spatiile pentru spalatorii si uscatorii sunt considerate parti comune exclusiv pentru coproprietarii care utilizeaza aceste utilitati in conformitate cu proiectul cladirii.
    ART. 650
    Atribuirea in folosinta exclusiva a partilor comune
    (1) Partile comune pot fi atribuite coproprietarilor in folosinta exclusiva numai daca prin aceasta nu sunt lezate drepturile celorlalti coproprietari.
    (2) Decizia de atribuire in folosinta exclusiva trebuie adoptata cu o majoritate de doua treimi din numarul coproprietarilor si al cotelor-parti. In cladirile unde sunt constituite asociatii de proprietari, decizia se adopta de catre adunarea generala, cu aceeasi majoritate.
    ART. 651
    Actele juridice privind cotele-parti
    Cota-parte din dreptul de proprietate asupra partilor comune are caracter accesoriu in raport cu dreptul de proprietate asupra spatiului din cladire care constituie bunul principal; instrainarea sau ipotecarea cotei-parti nu se va putea face decat odata cu dreptul asupra spatiului care constituie bunul principal.
    ART. 652
    Stabilirea cotelor-parti
    In lipsa unei stipulatii contrare existente in titlurile de proprietate, coteleparti se stabilesc prin raportarea suprafetei utile a fiecarui spatiu locativ la totalul suprafetei utile a spatiilor locative din cladire.

    II. Drepturile si obligatiile coproprietarilor

    ART. 653
    Exercitarea dreptului de folosinta
    Fiecare coproprietar poate folosi, in conditiile acordului de asociere, atat spatiul care constituie bunul principal, cat si partile comune, fara a aduce atingere drepturilor celorlalti proprietari si fara a schimba destinatia cladirii. In lipsa acordului de asociere, dispozitiile art. 647 raman aplicabile.
    ART. 654
    Cheltuielile legate de intretinerea, repararea si exploatarea partilor comune
    (1) In lipsa unor prevederi legale sau intelegeri contrare, fiecare coproprietar suporta cheltuielile legate de intretinerea, repararea si exploatarea partilor comune, in proportie cu cota sa parte.
    (2) Cu toate acestea, cheltuielile legate de partile comune folosite exclusiv de catre unii dintre coproprietari cad in sarcina acestora din urma.
    ART. 655
    Obligatia de conservare a cladirii
    Proprietarul este obligat sa asigure intretinerea spatiului care constituie bunul principal, astfel incat cladirea sa se pastreze in stare buna.
    ART. 656
    Obligatia de a permite accesul in spatiile care constituie bunurile principale
    (1) Coproprietarii sunt obligati sa permita accesul in spatiile care constituie bunuri principale pentru efectuarea lucrarilor necesare conservarii cladirii si intretinerii partilor comune.
    (2) In aceasta situatie, pentru prejudiciile cauzate, ei vor fi despagubiti de catre asociatia de proprietari sau, dupa caz, de catre proprietarul in interesul caruia au fost efectuate lucrarile.
    ART. 657
    Regulile aplicabile in cazul distrugerii cladirii
    (1) In cazul in care cladirea a fost distrusa in intregime ori intr-o proportie mai mare de jumatate din valoarea ei, orice coproprietar poate, in lipsa unei intelegeri contrare, sa solicite vanzarea la licitatie publica a terenului si a materialelor de constructie care au rezultat.
    (2) In caz de distrugere a unei parti mai mici decat cea prevazuta la alin. (1), coproprietarii vor contribui la refacerea partilor comune, proportional cu cotele-parti. Daca unul sau mai multi coproprietari refuza sau nu pot sa participe la refacere, ei sunt obligati sa cedeze celorlalti coproprietari cotele lor parti din dreptul de proprietate. Pretul se stabileste de parti ori, in caz de neintelegere, de catre instanta judecatoreasca.
    ART. 658
    Incetarea destinatiei folosintei comune
    (1) Incetarea destinatiei de folosinta comuna pentru partile comune din cladirile cu mai multe etaje sau apartamente se poate hotari motivat cu o majoritate de doua treimi din numarul coproprietarilor.
    (2) In acest caz, devin aplicabile dispozitiile privitoare la coproprietatea obisnuita si temporara. Cu toate acestea, instrainarea sau ipotecarea se poate realiza daca exista o majoritate de doua treimi din numarul coproprietarilor.
    (3) In cazurile prevazute la alin. (1) si (2), coproprietarii care nu au votat ori, dupa caz, s-au opus la instrainare sau ipotecare au dreptul la o despagubire justa stabilita pe cale conventionala ori, in caz de neintelegere, pe cale judecatoreasca.
    (4) Constatarea incetarii destinatiei de folosinta comuna pentru aceste parti se face prin hotarare a adunarii generale a asociatiei de proprietari adoptata cu o majoritate de doua treimi din numarul coproprietarilor.

    III. Asociatia de proprietari

    ART. 659
    Constituirea asociatiilor de proprietari
    In cazul cladirilor cu mai multe etaje ori apartamente sau in cazul ansamblurilor rezidentiale formate din locuinte individuale, amplasate izolat, insiruit sau cuplat, in care exista proprietati comune si proprietati individuale, se constituie asociatia de proprietari, care se organizeaza si functioneaza in conditiile legii.

    § 3. Coproprietatea asupra despartiturilor comune

    ART. 660
    Prezumtia de coproprietate asupra despartiturilor comune
    (1) Zidul, santul, precum si orice alta despartitura intre doua fonduri sunt prezumate a fi in proprietatea comuna a vecinilor, daca nu rezulta contrariul din titlul de proprietate, dintr-un semn de necomunitate ori daca proprietatea comuna nu a devenit proprietate exclusiva prin uzucapiune, in conditiile legii.
    (2) Dispozitiile art. 651 sunt aplicabile in mod corespunzator.
    ART. 661
    Semnele de necomunitate
    (1) Exista semn de necomunitate a zidului atunci cand culmea acestuia este dreapta si perpendiculara spre un fond si inclinata spre celalalt fond. Zidul este prezumat a fi in proprietatea exclusiva a proprietarului fondului catre care este inclinata coama zidului.
    (2) Exista semn de necomunitate a santului atunci cand pamantul este aruncat ori inaltat exclusiv pe o parte a santului. Santul este prezumat a fi in proprietatea exclusiva a proprietarului fondului pe care este aruncat pamantul.
    (3) Vor fi considerate semne de necomunitate orice alte semne care fac sa se prezume ca zidul a fost construit exclusiv de unul dintre proprietari.
    ART. 662
    Obligatia de construire a despartiturilor comune
    (1) Oricare dintre vecini ii poate obliga pe proprietarii fondurilor invecinate sa contribuie la construirea unei despartituri comune.
    (2) In lipsa unor dispozitii legale, a regulamentului de urbanism sau a obiceiului locului, inaltimea zidului comun va fi stabilita de parti, dar fara a depasi 2 metri, socotindu-se si coama zidului.
    ART. 663
    Cheltuielile de intretinere si reparare a despartiturilor comune
    (1) Coproprietarii sunt tinuti sa suporte cheltuielile ocazionate de intretinerea si repararea despartiturii comune, proportional cu dreptul fiecaruia.
    (2) Cu toate acestea, fiecare coproprietar poate sa nu participe la cheltuielile de intretinere si reparare, renuntand la dreptul sau de proprietate asupra despartiturii comune, dispozitiile in materie de carte funciara fiind aplicabile. Coproprietarul nu va putea fi aparat de a participa la cheltuieli, in cazul in care are o constructie sprijinita de zidul comun ori in cazul in care trage un alt folos din exploatarea despartiturii comune.
    ART. 664
    Constructiile si instalatiile aflate in legatura cu zidul comun
    (1) Oricare dintre coproprietari are dreptul sa sprijine constructii ori sa instaleze grinzi in zidul comun cu obligatia de a lasa 6 centimetri spre celalalt coproprietar si fara a afecta dreptul acestuia de a sprijini constructiile sale ori de a instala propriile grinzi in zidul comun.
    (2) Un coproprietar va avea dreptul de a scurta grinzile puse de vecinul sau pana in jumatatea zidului, in cazul in care ar dori sa instaleze el insusi grinzi ori sa construiasca un cos de fum in acelasi loc.
    ART. 665
    Inaltarea zidului comun
    (1) Oricare dintre coproprietari poate sa inalte zidul, cu indatorirea de a suporta singur cheltuielile de inaltare peste limita zidului comun, precum si cheltuielile de reparare a partii comune a zidului ca urmare a inaltarii acestuia.
    (2) In cazul in care zidul nu poate rezista inaltarii, proprietarul care doreste sa faca aceasta inaltare este dator sa reconstruiasca zidul in intregime luand din fondul sau suprafata pentru a asigura grosimea necesara zidului nou ridicat.
    (3) Vecinul care nu a contribuit la inaltare poate dobandi coproprietatea, platind jumatate din valoarea actualizata a materialelor si manoperei folosite, precum si, daca este cazul, jumatate din valoarea terenului intrebuintat pentru ingrosarea zidului.
    ART. 666
    Dobandirea coproprietatii asupra despartiturilor
    Vecinul care nu a contribuit la realizarea despartiturii comune poate dobandi un drept de coproprietate asupra despartiturii, platind jumatate din valoarea actualizata a materialelor si manoperei folosite si, dupa caz, jumatate din valoarea terenului pe care despartitura a fost construita. Dispozitiile in materie de carte funciara raman aplicabile.

    SECTIUNEA a 4-a
    Proprietatea comuna in devalmasie

    ART. 667
    Proprietatea comuna in devalmasie
    Exista proprietate in devalmasie atunci cand, prin efectul legii sau in temeiul unui act juridic, dreptul de proprietate apartine concomitent mai multor persoane fara ca vreuna dintre acestea sa fie titularul unei cote-parti determinate din dreptul de proprietate asupra bunului sau bunurilor comune.
    ART. 668
    Regulile aplicabile proprietatii devalmase
    (1) Daca se naste prin efectul legii, proprietatea in devalmasie este supusa dispozitiilor acelei legi care se completeaza, in mod corespunzator, cu cele privind regimul comunitatii legale.
    (2) In cazul in care izvorul proprietatii in devalmasie este un act juridic, dispozitiile privitoare la regimul comunitatii legale se aplica in mod corespunzator.

    SECTIUNEA a 5-a
    Partajul

    ART. 669
    Imprescriptibilitatea actiunii de partaj
    Incetarea coproprietatii prin partaj poate fi ceruta oricand, afara de cazul in care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic ori hotarare judecatoreasca.
    ART. 670
    Felurile partajului
    Partajul poate fi facut prin buna invoiala sau prin hotarare judecatoreasca, in conditiile legii.
    ART. 671
    Imparteala partilor comune ale cladirilor
    (1) Partajul este inadmisibil in cazurile prevazute de sectiunile a 3-a si a 4-a din prezentul capitol, precum si in alte cazuri prevazute de lege.
    (2) Cu toate acestea, partajul poate fi cerut in cazul partilor comune din cladirile cu mai multe etaje sau apartamente atunci cand aceste parti inceteaza de a mai fi destinate folosintei comune.
    (3) In cazul proprietatii periodice si in celelalte cazuri de coproprietate fortata, partajul este posibil numai prin buna invoiala.
    ART. 672
    Conventiile privitoare la suspendarea partajului
    Conventiile privind suspendarea partajului nu pot fi incheiate pentru o perioada mai mare de 5 ani. In cazul imobilelor, conventiile trebuie incheiate in forma autentica si supuse formalitatilor de publicitate prevazute de lege.
    ART. 673
    Suspendarea pronuntarii partajului prin hotarare judecatoreasca
    Instanta sesizata cu cererea de partaj poate suspenda pronuntarea partajului, pentru cel mult un an, pentru a nu se aduce prejudicii grave intereselor celorlalti coproprietari. Daca pericolul acestor prejudicii este inlaturat inainte de implinirea termenului, instanta, la cererea partii interesate, va reveni asupra masurii.
    ART. 674
    Conditiile speciale privind capacitatea de exercitiu
    Daca un coproprietar este lipsit de capacitate de exercitiu ori are capacitate de exercitiu restransa, partajul va putea fi facut prin buna invoiala numai cu autorizarea instantei de tutela, precum si, daca este cazul, a ocrotitorului legal.
    ART. 675
    Inadmisibilitatea partajului in cazul uzucapiunii
    Partajul poate fi cerut chiar atunci cand unul dintre coproprietari a folosit exclusiv bunul, afara de cazul cand acesta l-a uzucapat, in conditiile legii.
    ART. 676
    Regulile privitoare la modul de impartire
    (1) Partajul bunurilor comune se va face in natura, proportional cu cotaparte a fiecarui coproprietar.
    (2) Daca bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil in natura, partajul se va face in unul dintre urmatoarele moduri:
    a) atribuirea intregului bun, in schimbul unei sulte, in favoarea unuia ori a mai multor coproprietari, la cererea acestora;
    b) vanzarea bunului in modul stabilit de coproprietari ori, in caz de neintelegere, la licitatie publica, in conditiile legii, si distribuirea pretului catre coproprietari proportional cu cota-parte a fiecaruia dintre ei.
    ART. 677
    Datoriile nascute in legatura cu bunul comun
    (1) Oricare dintre coproprietari poate cere stingerea datoriilor nascute in legatura cu coproprietatea si care sunt scadente ori devin scadente in cursul anului in care are loc partajul.
    (2) Suma necesara pentru stingerea acestor obligatii va fi preluata, in lipsa unei stipulatii contrare, din pretul vanzarii bunului comun cu ocazia partajului si va fi suportata de catre coproprietari proportional cu cota-parte a fiecaruia.
    ART. 678
    Executarea silita privitoare la bunul comun
    (1) Creditorii unui coproprietar pot urmari silit cota lui parte din dreptul asupra bunului comun sau pot cere instantei imparteala bunului, caz in care urmarirea se va face asupra partii de bun sau, dupa caz, asupra sumei de bani cuvenite debitorului.
    (2) In cazul vanzarii silite a unei cote-parti din dreptul de proprietate asupra unui bun, executorul judecatoresc ii va notifica pe ceilalti coproprietari cu cel putin doua saptamani inainte de data stabilita pentru vanzare, instiintandu-i despre ziua, ora si locul licitatiei. La pret egal, coproprietarii vor fi preferati la adjudecarea cotei-parti.
    (3) Creditorii care au un drept de garantie asupra bunului comun ori cei a caror creanta s-a nascut in legatura cu conservarea sau administrarea acestuia au dreptul sa urmareasca silit bunul, in mainile oricui s-ar gasi, atat inainte, cat si dupa partaj.
    (4) Conventiile de suspendare a impartelii pot fi opuse creditorilor numai daca, inainte de nasterea creantelor, au dobandit data certa in cazul bunurilor mobile sau au fost autentificate in cazul bunurilor imobile si s-au indeplinit formalitatile de publicitate prevazute de lege, daca este cazul.
    ART. 679
    Drepturile creditorilor personali ai coproprietarului
    (1) Creditorii personali ai unui coproprietar vor putea, de asemenea, sa intervina, pe cheltuiala lor, in partajul cerut de coproprietari ori de un alt creditor. Ei nu pot insa sa atace un partaj efectuat, afara numai daca acesta s-a facut in lipsa lor si fara sa se tina seama de opozitia pe care au facut-o, precum si in cazurile cand partajul a fost simulat ori s-a facut astfel incat creditorii nu au putut sa intervina in proces.
    (2) Dispozitiile alin. (1) sunt aplicabile si in cazul creditorilor care au un drept de garantie asupra bunului comun ori al celor a caror creanta s-a nascut in legatura cu conservarea sau administrarea acestuia.
    ART. 680
    Efectele juridice ale partajului
    (1) Fiecare coproprietar devine proprietarul exclusiv al bunurilor sau, dupa caz, al sumelor de bani ce i-au fost atribuite numai cu incepere de la data stabilita in actul de partaj, dar nu mai devreme de data incheierii actului, in cazul impartelii voluntare, sau, dupa caz, de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti.
    (2) In cazul imobilelor, efectele juridice ale partajului se produc numai daca actul de partaj incheiat in forma autentica sau hotararea judecatoreasca ramasa definitiva, dupa caz, au fost inscrise in cartea funciara.
    ART. 681
    Opozabilitatea unor acte juridice
    Actele incheiate, in conditiile legii, de un coproprietar cu privire la bunul comun raman valabile si sunt opozabile celui caruia i-a fost atribuit bunul in urma partajului.
    ART. 682
    Stramutarea garantiilor
    Garantiile constituite de un coproprietar asupra cotei sale parti se stramuta de drept asupra bunului atribuit acestuia sau, dupa caz, a sumelor de bani care i-au fost atribuite prin partaj.
    ART. 683
    Garantia pentru evictiune si vicii ascunse
    (1) Coproprietarii isi datoreaza, in limita cotelor-parti, garantie pentru evictiune si vicii ascunse, dispozitiile legale privitoare la obligatia de garantie a vanzatorului aplicandu-se in mod corespunzator.
    (2) Fiecare este obligat sa il despagubeasca pe coproprietarul prejudiciat prin efectul evictiunii sau al viciului ascuns. Daca unul dintre coproprietari este insolvabil, partea datorata de acesta se va suporta, proportional, de catre ceilalti coproprietari, inclusiv de coproprietarul prejudiciat.
    (3) Coproprietarii nu datoreaza garantie daca prejudiciul este urmarea faptei savarsite de un alt coproprietar sau daca au fost scutiti prin actul de partaj.
    ART. 684
    Desfiintarea partajului
    (1) Partajul prin buna invoiala poate fi desfiintat pentru aceleasi cauze ca si contractele.
    (2) Partajul facut fara participarea tuturor coproprietarilor este lovit de nulitate absoluta.
    (3) Partajul este insa valabil chiar daca nu cuprinde toate bunurile comune; pentru bunurile omise se poate face oricand un partaj suplimentar.
    ART. 685
    Instrainarea bunurilor atribuite
    Nu poate invoca nulitatea relativa a partajului prin buna invoiala coproprietarul care, cunoscand cauza de nulitate, instraineaza in tot sau in parte bunurile atribuite.
    ART. 686
    Regulile aplicabile bunurilor aflate in coproprietate si in devalmasie
    Prevederile prezentei sectiuni sunt aplicabile bunurilor aflate in coproprietate, indiferent de izvorul sau, precum si celor aflate in devalmasie.

    CAP. V
    Proprietatea periodica

    ART. 687
    Proprietatea periodica
    Dispozitiile prezentului capitol se aplica, in absenta unei reglementari speciale, ori de cate ori mai multe persoane exercita succesiv si repetitiv atributul folosintei specific dreptului de proprietate asupra unui bun mobil sau imobil, in intervale de timp determinate, egale sau inegale.
    ART. 688
    Temeiul proprietatii periodice
    Proprietatea periodica se naste in temeiul unui act juridic, dispozitiile in materie de carte funciara aplicandu-se in mod corespunzator.
    ART. 689
    Valabilitatea actelor incheiate de coproprietar
    (1) In privinta intervalului de timp ce ii revine, orice coproprietar poate incheia, in conditiile legii, acte precum inchirierea, vanzarea, ipotecarea si altele asemenea.
    (2) Actele de administrare sau de dispozitie privind cota-parte din dreptul de proprietate aferenta unui alt interval de timp sunt inopozabile titularului cotei-parti respective. Dispozitiile art. 642 alin. (2) si art. 643 se aplica in mod corespunzator.
    (3) In raporturile cu tertii cocontractanti de buna-credinta, actele de administrare sau de dispozitie mentionate la alin. (2) sunt lovite de nulitate relativa.
    ART. 690
    Drepturile si obligatiile coproprietarilor
    (1) Fiecare coproprietar este obligat sa faca toate actele de conservare, in asa fel incat sa nu impiedice ori sa ingreuneze exercitarea drepturilor celorlalti coproprietari. Pentru reparatiile mari, coproprietarul care avanseaza cheltuielile necesare are dreptul la despagubiri in raport cu valoarea drepturilor celorlalti coproprietari.
    (2) Actele prin care se consuma in tot sau in parte substanta bunului pot fi facute numai cu acordul celorlalti coproprietari.
    (3) La incetarea intervalului, coproprietarul este dator sa predea bunul coproprietarului indreptatit sa il foloseasca in urmatorul interval.
    (4) Coproprietarii pot incheia un contract de administrare, dispozitiile art. 644 alin. (2) aplicandu-se in mod corespunzator.
    ART. 691
    Obligatia de despagubire si excluderea
    (1) Nerespectarea obligatiilor prevazute in prezentul capitol atrage plata de despagubiri.
    (2) In cazul in care unul dintre coproprietari tulbura in mod grav exercitarea proprietatii periodice, acesta va putea fi exclus, prin hotarare judecatoreasca, la cererea coproprietarului vatamat.
    (3) Excluderea va putea fi dispusa numai daca unul dintre ceilalti coproprietari sau un tert cumpara cota-parte a celui exclus.
    (4) In acest scop, se va pronunta, mai intai, o incheiere de admitere in principiu a cererii de excludere, prin care se va stabili ca sunt indeplinite conditiile excluderii, incheiere care va putea fi atacata cu recurs pe cale separata.
    (5) Dupa ramanerea definitiva a incheierii de admitere in principiu, in absenta intelegerii partilor, se va stabili pretul vanzarii silite pe baza de expertiza. Dupa consemnarea pretului la banca stabilita de instanta, se va pronunta hotararea care va tine loc de contract de vanzare-cumparare.
    (6) Dupa ramanerea definitiva a acestei hotarari, dobanditorul isi va putea inscrie dreptul in cartea funciara, iar transmitatorul va putea sa ridice suma consemnata la banca stabilita de instanta.
    ART. 692
    Incetarea proprietatii periodice
    Proprietatea periodica inceteaza prin radiere din cartea funciara in temeiul dobandirii de catre o singura persoana a tuturor cotelor-parti din dreptul de proprietate periodica, precum si in alte cazuri prevazute de lege.

    TITLUL III
    Dezmembramintele dreptului de proprietate privata

    CAP. I
    Superficia

    ART. 693
    Notiunea
    (1) Superficia este dreptul de a avea sau de a edifica o constructie pe terenul altuia, deasupra ori in subsolul acelui teren, asupra caruia superficiarul dobandeste un drept de folosinta.
    (2) Dreptul de superficie se dobandeste in temeiul unui act juridic, precum si prin uzucapiune sau prin alt mod prevazut de lege. Dispozitiile in materie de carte funciara raman aplicabile.
    (3) Superficia se poate inscrie si in temeiul unui act juridic prin care proprietarul intregului fond a transmis exclusiv constructia ori a transmis terenul si constructia, in mod separat, catre doua persoane, chiar daca nu s-a stipulat expres constituirea superficiei.
    (4) In situatia in care s-a construit pe terenul altuia, superficia se poate inscrie pe baza renuntarii proprietarului terenului la dreptul de a invoca accesiunea, in favoarea constructorului. De asemenea, ea se poate inscrie in favoarea unui tert pe baza cesiunii dreptului de a invoca accesiunea.
    ART. 694
    Durata dreptului de superficie
    Dreptul de superficie se poate constitui pe o durata de cel mult 99 de ani. La implinirea termenului, dreptul de superficie poate fi reinnoit.
    ART. 695
    Intinderea si exercitarea dreptului de superficie
    (1) Dreptul de superficie se exercita in limitele si in conditiile actului constitutiv. In lipsa unei stipulatii contrare, exercitarea dreptului de superficie este delimitata de suprafata de teren pe care urmeaza sa se construiasca si de cea necesara exploatarii constructiei sau, dupa caz, de suprafata de teren aferenta si de cea necesara exploatarii constructiei edificate.
    (2) In cazul prevazut la art. 693 alin. (3), in absenta unei stipulatii contrare, titularul dreptului de superficie nu poate modifica structura constructiei. El o poate insa demola, dar cu obligatia de a o reconstrui in forma initiala.
    (3) In cazul in care superficiarul modifica structura constructiei, proprietarul terenului poate sa ceara, in termen de 3 ani, incetarea dreptului de superficie sau repunerea in situatia anterioara. In al doilea caz, curgerea termenului de prescriptie de 3 ani este suspendata pana la expirarea duratei superficiei.
    (4) Titularul poate dispune in mod liber de dreptul sau. Cat timp constructia exista, dreptul de folosinta asupra terenului se poate instraina ori ipoteca numai odata cu dreptul de proprietate asupra constructiei.
    ART. 696
    Actiunea confesorie de superficie
    (1) Actiunea confesorie de superficie poate fi intentata impotriva oricarei persoane care impiedica exercitarea dreptului, chiar si a proprietarului terenului.
    (2) Dreptul la actiune este imprescriptibil.
    ART. 697
    Evaluarea prestatiei superficiarului
    (1) In cazul in care superficia s-a constituit cu titlu oneros, daca partile nu au prevazut alte modalitati de plata a prestatiei de catre superficiar, titularul dreptului de superficie datoreaza, sub forma de rate lunare, o suma egala cu chiria stabilita pe piata libera, tinand seama de natura terenului, de destinatia constructiei in cazul in care aceasta exista, de zona in care se afla terenul, precum si de orice alte criterii de determinare a contravalorii folosintei.
    (2) In caz de neintelegere intre parti, suma datorata proprietarului terenului va fi stabilita pe cale judecatoreasca.
    ART. 698
    Cazurile de incetare a superficiei
    Dreptul de superficie se stinge prin radierea din cartea funciara, pentru una dintre urmatoarele cauze:
    a) la expirarea termenului;
    b) prin consolidare, daca terenul si constructia devin proprietatea aceleiasi persoane;
    c) prin pieirea constructiei, daca exista stipulatie expresa in acest sens;
    d) in alte cazuri prevazute de lege.
    ART. 699
    Efectele incetarii superficiei prin expirarea termenului
    (1) In cazul prevazut la art. 698 lit. a), in absenta unei stipulatii contrare, proprietarul terenului dobandeste dreptul de proprietate asupra constructiei edificate de superficiar prin accesiune, cu obligatia de a plati valoarea de circulatie a acesteia de la data expirarii termenului.
    (2) Cand constructia nu exista in momentul constituirii dreptului de superficie, iar valoarea acesteia este egala sau mai mare decat aceea a terenului, proprietarul terenului poate cere obligarea constructorului sa cumpere terenul la valoarea de circulatie pe care acesta ar fi avut-o daca nu ar fi existat constructia. Constructorul poate refuza sa cumpere terenul daca ridica, pe cheltuiala sa, constructia cladita pe teren si repune terenul in situatia anterioara.
    (3) In absenta unei intelegeri contrare incheiate cu proprietarul terenului, dezmembramintele consimtite de superficiar se sting in momentul incetarii dreptului de superficie. Ipotecile care greveaza dreptul de superficie se stramuta de drept asupra sumei primite de la proprietarul terenului in cazul prevazut la alin. (1), se extind de drept asupra terenului in cazul prevazut la alin. (2) teza I sau se stramuta de drept asupra materialelor, in cazul prevazut la alin. (2) teza a II-a.
    (4) Ipotecile constituite cu privire la teren pe durata existentei superficiei nu se extind cu privire la intregul imobil in momentul incetarii dreptului de superficie in cazul prevazut la alin. (1). Ele se stramuta de drept asupra sumei de bani primite de proprietarul terenului in cazul prevazut la alin. (2) teza I sau se extind de drept cu privire la intregul teren in cazul prevazut la alin. (2) teza a II-a.
    ART. 700
    Efectele incetarii superficiei prin consolidare
    (1) In cazul in care dreptul de superficie s-a stins prin consolidare, in absenta unei stipulatii contrare, dezmembramintele consimtite de superficiar se mentin pe durata pentru care au fost constituite, dar nu mai tarziu de implinirea termenului initial al superficiei.
    (2) Ipotecile nascute pe durata existentei superficiei se mentin fiecare in functie de obiectul asupra carora s-au constituit.
    ART. 701
    Efectele incetarii superficiei prin pieirea constructiei
    (1) In cazul stingerii dreptului de superficie prin pieirea constructiei, drepturile reale care greveaza dreptul de superficie se sting, daca legea nu prevede altfel.
    (2) Ipotecile nascute cu privire la nuda proprietate asupra terenului pe durata existentei dreptului de superficie se mentin asupra dreptului de proprietate reintregit.
    ART. 702
    Alte dispozitii aplicabile
    Dispozitiile prezentului capitol sunt aplicabile si in cazul plantatiilor, precum si al altor lucrari autonome cu caracter durabil.

    CAP. II
    Uzufructul

    SECTIUNEA 1
    Dispozitii generale

    ART. 703
    Notiunea
    Uzufructul este dreptul de a folosi bunul altei persoane si de a culege fructele acestuia, intocmai ca proprietarul, insa cu indatorirea de a-i conserva substanta.
    ART. 704
    Constituirea uzufructului
    (1) Uzufructul se poate constitui prin act juridic, uzucapiune sau alte moduri prevazute de lege, dispozitiile in materie de carte funciara fiind aplicabile.
    (2) Uzufructul se poate constitui numai in favoarea unei persoane existente.
    ART. 705
    Actiunea confesorie de uzufruct
    Dispozitiile art. 696 alin. (1) se aplica uzufructului in mod corespunzator.
    ART. 706
    Obiectul uzufructului
    Pot fi date in uzufruct orice bunuri mobile sau imobile, corporale ori necorporale, inclusiv o masa patrimoniala, o universalitate de fapt ori o cota-parte din acestea.
    ART. 707
    Accesoriile bunurilor ce formeaza obiectul uzufructului
    Uzufructul poarta asupra tuturor accesoriilor bunului dat in uzufruct, precum si asupra a tot ce se uneste sau se incorporeaza in acesta.
    ART. 708
    Durata uzufructului
    (1) Uzufructul in favoarea unei persoane fizice este cel mult viager.
    (2) Uzufructul constituit in favoarea unei persoane juridice poate avea durata de cel mult 30 de ani. Atunci cand este constituit cu depasirea acestui termen, uzufructul se reduce de drept la 30 de ani.
    (3) Daca nu s-a prevazut durata uzufructului, se prezuma ca este viager sau, dupa caz, ca este constituit pe o durata de 30 de ani.
    (4) Uzufructul constituit pana la data la care o alta persoana va ajunge la o anumita varsta dureaza pana la acea data, chiar daca acea persoana ar muri inainte de implinirea varstei stabilite.

    SECTIUNEA a 2-a
    Drepturile si obligatiile uzufructuarului si ale nudului proprietar

    § 1. Drepturile uzufructuarului si ale nudului proprietar

    ART. 709
    Drepturile uzufructuarului
    In lipsa de stipulatie contrara, uzufructuarul are folosinta exclusiva a bunului, inclusiv dreptul de a culege fructele acestuia.
    ART. 710
    Fructele naturale si industriale
    Fructele naturale si industriale percepute dupa constituirea uzufructului apartin uzufructuarului, iar cele percepute dupa stingerea uzufructului revin nudului proprietar, fara a putea pretinde unul altuia despagubiri pentru cheltuielile ocazionate de producerea lor.
    ART. 711
    Fructele civile
    Fructele civile se cuvin uzufructuarului proportional cu durata uzufructului, dreptul de a le pretinde dobandindu-se zi cu zi.
    ART. 712
    Cvasiuzufructul
    Daca uzufructul cuprinde, printre altele, si bunuri consumptibile, cum ar fi bani, grane, bauturi, uzufructuarul are dreptul de a dispune de ele, insa cu obligatia de a restitui bunuri de aceeasi cantitate, calitate si valoare sau, la alegerea proprietarului, contravaloarea lor la data stingerii uzufructului.
    ART. 713
    Uzufructul asupra bunurilor neconsumptibile
    (1) Daca uzufructul poarta asupra unor bunuri care, fara a fi consumptibile, se uzeaza ca urmare a utilizarii lor, uzufructuarul are dreptul de a le folosi ca un bun proprietar si potrivit destinatiei lor.
    (2) In acest caz, el nu va fi obligat sa le restituie decat in starea in care se vor afla la data stingerii uzufructului.
    (3) Uzufructuarul poate sa dispuna, ca un bun proprietar, de bunurile care, fara a fi consumptibile, se deterioreaza rapid prin utilizare. In acest caz, la sfarsitul uzufructului, uzufructuarul va restitui valoarea pe care ar fi avut-o bunul la aceasta din urma data.
    ART. 714
    Cesiunea uzufructului
    (1) In absenta unei prevederi contrare, uzufructuarul poate ceda dreptul sau unei alte persoane fara acordul nudului proprietar, dispozitiile in materie de carte funciara fiind aplicabile.
    (2) Uzufructuarul ramane dator exclusiv fata de nudul proprietar numai pentru obligatiile nascute inainte de cesiune. Pana la notificarea cesiunii, uzufructuarul si cesionarul raspund solidar pentru indeplinirea tuturor obligatiilor fata de nudul proprietar.
    (3) Dupa notificarea cesiunii, cesionarul este dator fata de nudul proprietar pentru toate obligatiile nascute dupa notificarea cesiunii. In acest caz, uzufructuarului i se aplica, in mod corespunzator, dispozitiile legale din materia fideiusiunii.
    (4) Dupa cesiune, dreptul de uzufruct continua, dupa caz, pana la implinirea termenului initial sau pana la decesul uzufructuarului initial.
    ART. 715
    Contractele de locatiune
    (1) Uzufructuarul are dreptul de a inchiria sau, dupa caz, de a arenda bunul primit in uzufruct.
    (2) Locatiunile de imobile incheiate de uzufructuar, inscrise in cartea funciara, sunt opozabile proprietarului sau mostenitorilor acestuia, dupa stingerea uzufructului prin decesul sau, dupa caz, incetarea existentei juridice a uzufructuarului, pana la implinirea termenului lor, dar nu mai mult de 3 ani de la incetarea uzufructului.
    (3) Reinnoirile de inchirieri de imobile sau de arendari facute de uzufructuar si inscrise in cartea funciara inainte de expirarea contractelor initiale sunt opozabile proprietarului si mostenitorilor sai pe o perioada de cel mult 6 luni ori, dupa caz, de un an, daca la data stingerii uzufructului nu au fost puse in executare. In niciun caz, locatiunile nu pot dura mai mult de 3 ani de la data stingerii uzufructului.
    (4) In cazul in care uzufructul s-a stins prin expirarea termenului, locatiunile inceteaza, in toate cazurile, odata cu stingerea uzufructului.
    ART. 716
    Lucrarile si imbunatatirile
    (1) La incetarea uzufructului, uzufructuarul nu poate pretinde vreo despagubire pentru lucrarile adaugate unui bun imobil, cu exceptia celor necesare, sau pentru imbunatatirile aduse unui bun mobil, chiar atunci cand prin acestea s-a sporit valoarea bunului.
    (2) Daca lucrarile sau imbunatatirile au fost facute fara incuviintarea proprietarului, acesta poate cere obligarea uzufructuarului la ridicarea lor si la readucerea bunului in starea in care i-a fost incredintat.
    (3) Uzufructuarul va putea cere o indemnizatie echitabila pentru lucrarile necesare adaugate. De asemenea, el va putea cere o indemnizatie echitabila si pentru celelalte lucrari adaugate sau pentru imbunatatirile facute cu incuviintarea proprietarului, daca prin acestea s-a sporit valoarea bunului.
    (4) In cazul lucrarilor autonome facute de uzufructuar asupra unui bun imobil, vor fi aplicabile, in mod corespunzator, in lipsa de stipulatie sau dispozitie legala contrara, dispozitiile din materia accesiunii imobiliare artificiale.
    ART. 717
    Exploatarea padurilor tinere
    (1) Daca uzufructul cuprinde paduri tinere destinate de proprietarul lor unor taieri periodice, uzufructuarul este dator sa pastreze ordinea si catimea taierii, potrivit regulilor stabilite de proprietar in conformitate cu dispozitiile legale, fara ca uzufructuarul sa poata pretinde vreo despagubire pentru partile lasate netaiate in timpul uzufructului.
    (2) Arborii care se scot din pepiniere fara degradarea acestora nu fac parte din uzufruct decat cu obligatia uzufructuarului de a se conforma dispozitiilor legale in ce priveste inlocuirea lor.
    ART. 718
    Exploatarea padurilor inalte
    (1) Uzufructuarul poate, conformandu-se dispozitiilor legale si folosintei obisnuite a proprietarului, sa exploateze partile de paduri inalte care au fost destinate taierii regulate, fie ca aceste taieri se fac periodic pe o intindere de pamant determinata, fie ca se fac numai pentru un numar de arbori alesi pe toata suprafata fondului.
    (2) In celelalte cazuri, uzufructuarul nu poate taia arborii inalti; va putea insa intrebuinta, pentru a face reparatiile la care este obligat, arbori cazuti accidental; in acest scop poate chiar sa taie arborii trebuinciosi, cu indatorirea insa de a constata, in prezenta nudului proprietar, aceasta trebuinta.
    ART. 719
    Alte drepturi ale uzufructuarului asupra padurilor ce fac obiectul uzufructului
    Uzufructuarul poate lua din paduri araci pentru vii; poate, de asemenea, lua produsele anuale sau periodice ale arborilor, cu respectarea folosintei obisnuite a proprietarului, in limitele dispozitiilor legale.
    ART. 720
    Dreptul asupra pomilor fructiferi
    Pomii fructiferi ce se usuca si cei cazuti accidental se cuvin uzufructuarului cu indatorirea de a-i inlocui cu altii.
    ART. 721
    Dreptul asupra carierelor de piatra si de nisip aflate in exploatare
    In conditiile legii, uzufructuarul se foloseste intocmai ca nudul proprietar de carierele de piatra si de nisip ce sunt in exploatare la constituirea dreptului de uzufruct.
    ART. 722
    Situatia carierelor de piatra si de nisip nedeschise si a comorilor
    Uzufructuarul nu are niciun drept asupra carierelor nedeschise inca si nici asupra comorii ce s-ar putea descoperi in timpul uzufructului.

    § 2. Obligatiile uzufructuarului si ale nudului proprietar

    ART. 723
    Inventarierea bunurilor
    (1) Uzufructuarul preia bunurile in starea in care se afla la data constituirii uzufructului; acesta nu va putea intra insa in posesia lor decat dupa inventarierea bunurilor mobile si constatarea starii in care se afla imobilele, cu exceptia cazului in care uzufructul unui bun mobil este dobandit prin uzucapiune.
    (2) Inventarul se intocmeste numai in prezenta nudului proprietar ori dupa notificarea acestuia.
    ART. 724
    Respectarea destinatiei bunurilor
    In exercitarea dreptului sau, uzufructuarul este tinut sa respecte destinatia data bunurilor de nudul proprietar, cu exceptia cazului in care se asigura o crestere a valorii bunului sau cel putin nu se prejudiciaza in niciun fel interesele proprietarului.
    ART. 725
    Raspunderea uzufructuarului pentru prejudicii
    Uzufructuarul este obligat sa il despagubeasca pe nudul proprietar pentru orice prejudiciu cauzat prin folosirea necorespunzatoare a bunurilor date in uzufruct.
    ART. 726
    Constituirea garantiei pentru indeplinirea obligatiilor uzufructuarului
    (1) In lipsa unei stipulatii contrare, uzufructuarul este obligat sa depuna o garantie pentru indeplinirea obligatiilor sale.
    (2) Sunt scutiti sa depuna garantie vanzatorul si donatorul care si-au rezervat dreptul de uzufruct.
    (3) In cazul in care uzufructuarul este scutit de garantie, instanta poate dispune depunerea unei garantii sau luarea unei masuri conservatorii atunci cand uzufructuarul, prin fapta sa ori prin starea de insolvabilitate in care se afla, pune in pericol drepturile nudului proprietar.
    ART. 727
    Numirea administratorului
    (1) Daca uzufructuarul nu poate oferi o garantie, instanta, la cererea nudului proprietar, va numi un administrator al imobilelor si va dispune ca fructele civile incasate si sumele ce reprezinta contravaloarea fructelor naturale si industriale percepute sa fie depuse la o banca aleasa de parti. In acest caz, uzufructuarul va incasa numai dobanzile aferente.
    (2) Nudul proprietar poate cere vanzarea bunurilor ce se uzeaza prin folosinta si depunerea sumelor la o banca aleasa de parti. Dobanzile produse in cursul uzufructului revin uzufructuarului.
    (3) Cu toate acestea, uzufructuarul va putea cere sa ii fie lasate o parte din bunurile mobile necesare folosintei sale sau familiei sale, cu obligatia de a le restitui la stingerea uzufructului.
    ART. 728
    Intarzierea in depunerea garantiei
    Intarzierea in depunerea garantiei nu afecteaza dreptul uzufructuarului de a percepe fructele care i se cuvin de la data constituirii uzufructului.
    ART. 729
    Modul de suportare a reparatiilor de catre uzufructuar si nudul proprietar
    (1) Uzufructuarul este obligat sa efectueze reparatiile de intretinere a bunului.
    (2) Reparatiile mari sunt in sarcina nudului proprietar.
    (3) Sunt reparatii mari acelea ce au ca obiect o parte importanta din bun si care implica o cheltuiala exceptionala, cum ar fi cele referitoare la consolidarea ori reabilitarea constructiilor privind structura de rezistenta, zidurile interioare si/sau exterioare, acoperisul, instalatiile electrice, termice ori sanitare aferente acestora, la inlocuirea sau repararea motorului ori caroseriei unui automobil sau a unui sistem electronic in ansamblul sau.
    (4) Reparatiile mari sunt in sarcina uzufructuarului atunci cand sunt determinate de neefectuarea reparatiilor de intretinere.

    ART. 730
    Efectuarea reparatiilor mari
    (1) Uzufructuarul este obligat sa il instiinteze pe nudul proprietar despre necesitatea reparatiilor mari.
    (2) Atunci cand nudul proprietar nu efectueaza la timp reparatiile mari, uzufructuarul le poate face pe cheltuiala sa, nudul proprietar fiind obligat sa restituie contravaloarea lor pana la sfarsitul anului in curs, actualizata la data platii.
    ART. 731
    Distrugerile datorate vechimii ori cazului fortuit
    Uzufructuarul si nudul proprietar nu sunt obligati sa reconstruiasca ceea ce s-a distrus datorita vechimii ori dintr-un caz fortuit.
    ART. 732
    Uzufructul cu titlu particular
    Uzufructuarul cu titlu particular nu este obligat la plata datoriilor pentru care fondul este ipotecat, iar daca le va plati, are actiune contra nudului proprietar.
    ART. 733
    Suportarea sarcinilor si a cheltuielilor in caz de litigiu
    (1) Uzufructuarul suporta toate sarcinile si cheltuielile ocazionate de litigiile privind folosinta bunului, culegerea fructelor ori incasarea veniturilor.
    (2) Daca bunul este asigurat, pe durata uzufructului primele de asigurare sunt platite de uzufructuar.
    ART. 734
    Instiintarea nudului proprietar
    Uzufructuarul este obligat sa aduca de indata la cunostinta nudului proprietar orice uzurpare a fondului si orice contestare a dreptului de proprietate, sub sanctiunea obligarii la plata de daune-interese.
    ART. 735
    Suportarea sarcinilor si a cheltuielilor proprietatii
    (1) Cheltuielile si sarcinile proprietatii revin nudului proprietar.
    (2) Atunci cand sarcinile si cheltuielile proprietarului au fost suportate de uzufructuar, nudul proprietar este obligat la rambursarea acestora, iar cand uzufructul este cu titlu oneros, nudul proprietar datoreaza acestuia si dobanda legala.
    ART. 736
    Obligatiile in caz de pieire a turmei
    (1) Daca turma data in uzufruct a pierit in intregime din cauze neimputabile uzufructuarului, acesta va restitui numai pieile ori valoarea acestora.
    (2) Daca turma nu a pierit in intregime, uzufructuarul este obligat sa inlocuiasca animalele pierite cu cele de prasila.

    § 3. Dispozitii speciale

    ART. 737
    Opozabilitatea uzufructului asupra creantelor
    Uzufructul asupra unei creante este opozabil tertilor in aceleasi conditii ca si cesiunea de creanta si cu indeplinirea formalitatilor de publicitate prevazute de lege.
    ART. 738
    Drepturile si obligatiile in cazul uzufructului asupra creantelor
    (1) Uzufructuarul are dreptul sa incaseze capitalul si sa perceapa dobanzile creantei si sa indeplineasca toate actele necesare pentru conservarea ori incasarea dobanzilor. Titularul dreptului de creanta poate face toate actele de dispozitie care nu aduc atingere drepturilor uzufructuarului.
    (2) Dupa plata creantei, uzufructul continua asupra capitalului, cu obligatia uzufructuarului de a-l restitui creditorului la stingerea uzufructului.
    (3) Uzufructuarul suporta toate cheltuielile si sarcinile referitoare la dobanzi.
    ART. 739
    Uzufructul rentei viagere
    Uzufructuarul rentei viagere are dreptul de a percepe, pe durata uzufructului sau, veniturile dobandite zi cu zi. Acesta va fi obligat numai la restituirea veniturilor incasate cu anticipatie.
    ART. 740
    Dreptul de a spori capitalul
    (1) Dreptul de a spori capitalul care face obiectul uzufructului, cum ar fi cel de a dobandi valori mobiliare, apartine nudului proprietar, iar uzufructuarul are numai dreptul de a exercita uzufructul asupra bunurilor astfel dobandite.
    (2) Daca nudul proprietar cedeaza dreptul sau, bunul dobandit in urma instrainarii este predat uzufructuarului, care va da socoteala la sfarsitul uzufructului.
    ART. 741
    Dreptul de vot
    (1) Dreptul de vot aferent unei actiuni sau altei valori mobiliare, unei parti indivize, unei cote-parti din dreptul de proprietate sau oricarui alt bun apartine uzufructuarului.
    (2) Cu toate acestea, apartine nudului proprietar votul care are ca efect modificarea substantei bunului principal, cum ar fi capitalul social sau bunul detinut in coproprietate, ori schimbarea destinatiei acestui bun sau incetarea societatii, reorganizarea ori incetarea persoanei juridice sau, dupa caz, a unei intreprinderi.
    (3) Repartizarea exercitarii dreptului de vot in alte conditii decat cele prevazute la alin. (1) si (2) nu este opozabila tertilor, afara de cazul in care acestia au cunoscut-o in mod expres.
    ART. 742
    Dreptul la dividende
    Dividendele a caror distribuire a fost aprobata, in conditiile legii, de adunarea generala in timpul uzufructului se cuvin uzufructuarului de la data stabilita prin hotararea adunarii generale.
    ART. 743
    Obligatia nudului proprietar de a restitui sumele avansate de uzufructuar
    (1) Daca uzufructuarul universal ori cu titlu universal plateste datoriile aferente masei patrimoniale sau partii din masa patrimoniala date in uzufruct, nudul proprietar trebuie sa restituie sumele avansate, la stingerea uzufructului, fara nicio dobanda.
    (2) In cazul in care uzufructuarul nu plateste datoriile prevazute la alin. (1), nudul proprietar poate, la alegere, sa le plateasca el insusi sau sa vanda o parte suficienta din bunurile date in uzufruct. Daca insa nudul proprietar plateste aceste datorii, uzufructuarul datoreaza dobanzi pe toata durata uzufructului.
    (3) Cu toate acestea, cel care mosteneste un uzufruct avand ca obiect o masa patrimoniala sau o fractiune dintr-o masa patrimoniala este obligat sa achite, in proportie cu obiectul uzufructului si fara niciun drept de restituire, legatele cu titlu particular avand ca obiect obligatii de intretinere sau, dupa caz, rente viagere.
    ART. 744
    Dreptul creditorilor asupra bunurilor uzufructului
    Daca plata datoriilor nu se va face in modul prevazut la art. 743, creditorii pot sa urmareasca bunurile date in uzufruct.
    ART. 745
    Uzufructul fondului de comert
    In lipsa de stipulatie contrara, uzufructuarul unui fond de comert nu poate sa dispuna de bunurile ce il compun. In situatia in care dispune de aceste bunuri are obligatia de a le inlocui cu altele similare si de valoare egala.

    SECTIUNEA a 3-a
    Stingerea uzufructului

    ART. 746
    Cazurile de stingere a uzufructului
    (1) Uzufructul se stinge pe cale principala prin:
    a) moartea uzufructuarului ori, dupa caz, incetarea personalitatii juridice;
    b) ajungerea la termen;
    c) consolidare, atunci cand calitatea de uzufructuar si de nud proprietar se intrunesc in aceeasi persoana;
    d) renuntarea la uzufruct;
    e) neuzul timp de 10 ani sau, dupa caz, timp de 2 ani in cazul uzufructului unei creante.
    (2) Uzufructul se stinge prin decesul ori, dupa caz, incetarea existentei juridice a uzufructuarului chiar daca termenul nu s-a implinit.
    (3) In cazul imobilelor sunt aplicabile dispozitiile in materie de carte funciara.
    ART. 747
    Stingerea uzufructului in caz de abuz de folosinta
    (1) Uzufructul poate inceta la cererea nudului proprietar atunci cand uzufructuarul abuzeaza de folosinta bunului, aduce stricaciuni acestuia ori il lasa sa se degradeze.
    (2) Creditorii uzufructuarului pot interveni in proces pentru conservarea drepturilor lor; ei se pot angaja sa repare stricaciunile si pot oferi garantii pentru viitor.
    (3) Instanta poate dispune, dupa imprejurari, fie stingerea uzufructului, fie preluarea folosintei bunului de catre nudul proprietar, cu obligatia acestuia de a plati uzufructuarului o renta pe durata uzufructului. Cand bunul este imobil, pentru garantarea rentei, instanta poate dispune inscrierea unei ipoteci in cartea funciara.
    ART. 748
    Stingerea uzufructului in caz de pieire a bunului
    (1) Uzufructul se stinge in cazul in care bunul a fost distrus in intregime dintr-un caz fortuit. Cand bunul a fost distrus in parte, uzufructul continua asupra partii ramase.
    (2) In toate cazurile, uzufructul va continua asupra despagubirii platite de tert sau, dupa caz, asupra indemnizatiei de asigurare, daca aceasta nu este folosita pentru repararea bunului. Dispozitiile art. 712 se aplica in mod corespunzator.

    CAP. III
    Uzul si abitatia

    ART. 749
    Dreptul de uz
    Uzul este dreptul unei persoane de a folosi lucrul altuia si de a-i culege fructele naturale si industriale numai pentru nevoile proprii si ale familiei sale.
    ART. 750
    Dreptul de abitatie
    Titularul dreptului de abitatie are dreptul de a locui in locuinta nudului proprietar impreuna cu sotul si copiii sai, chiar daca nu a fost casatorit sau nu avea copii la data la care s-a constituit abitatia, precum si cu parintii ori alte persoane aflate in intretinere.
    ART. 751
    Constituirea uzului si a abitatiei
    Uzul si abitatia se constituie in temeiul unui act juridic sau prin alte moduri prevazute de lege.
    ART. 752
    Limitele dreptului de uz si abitatie
    Dreptul de uz ori de abitatie nu poate fi cedat, iar bunul ce face obiectul acestor drepturi nu poate fi inchiriat sau, dupa caz, arendat.
    ART. 753
    Obligatia uzuarului si a titularului dreptului de abitatie
    (1) Daca titularul dreptului de uz sau de abitatie este indreptatit sa perceapa toate fructele naturale si industriale produse de bun ori, dupa caz, sa ocupe intreaga locuinta, este dator sa plateasca toate cheltuielile de cultura si reparatiile de intretinere intocmai ca si uzufructuarul.
    (2) Daca titularul dreptului de uz sau de abitatie nu este indreptatit sa perceapa decat o parte din fructe ori sa ocupe decat o parte din locuinta, va suporta cheltuielile de cultura sau de intretinere in proportie cu partea de care se foloseste.
    ART. 754
    Alte dispozitii aplicabile
    Dispozitiile prezentului capitol se completeaza, in mod corespunzator, cu cele privitoare la uzufruct.

    CAP. IV
    Servitutile

    SECTIUNEA 1
    Dispozitii generale

    ART. 755
    Notiunea
    (1) Servitutea este sarcina care greveaza un imobil, pentru uzul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar.
    (2) Utilitatea rezulta din destinatia economica a fondului dominant sau consta intr-o sporire a confortului acestuia.
    ART. 756
    Constituirea servitutii
    Servitutea se poate constitui in temeiul unui act juridic ori prin uzucapiune, dispozitiile in materie de carte funciara ramanand aplicabile.
    ART. 757
    Actiunea confesorie de servitute
    Dispozitiile art. 696 alin. (1) se aplica in mod corespunzator.
    ART. 758
    Constituirea servitutii in vederea utilitatii viitoare
    Servitutea se poate constitui in vederea unei utilitati viitoare a fondului dominant.
    ART. 759
    Obligatiile in sarcina proprietarului fondului aservit
    (1) Prin actul de constituire se pot impune in sarcina proprietarului fondului aservit anumite obligatii pentru asigurarea uzului si utilitatii fondului dominant.
    (2) In acest caz, sub conditia notarii in cartea funciara, obligatia se transmite dobanditorilor subsecventi ai fondului aservit.
    ART. 760
    Servitutile aparente si neaparente
    (1) Servitutile sunt aparente sau neaparente.
    (2) Servitutile aparente sunt acelea a caror existenta este atestata de un semn vizibil de servitute, cum ar fi o usa, o fereastra, un apeduct.
    (3) Servitutile neaparente sunt acelea a caror existenta nu este atestata de vreun semn vizibil de servitute, cum ar fi servitutea de a nu construi ori de a nu construi peste o anumita inaltime.
    ART. 761
    Servitutile continue si necontinue
    (1) Servitutile sunt continue sau necontinue.
    (2) Servitutile continue sunt acelea al caror exercitiu este sau poate fi continuu fara a fi necesar faptul actual al omului, cum ar fi servitutea de vedere ori servitutea de a nu construi.
    (3) Servitutile necontinue sunt acelea pentru a caror existenta este necesar faptul actual al omului, cum ar fi servitutea de trecere cu piciorul ori cu mijloace de transport.
    ART. 762
    Servitutile pozitive si negative
    (1) Servitutile sunt pozitive sau negative.
    (2) Servitutile pozitive sunt acelea prin care proprietarul fondului dominant exercita o parte din prerogativele dreptului de proprietate asupra fondului aservit, cum ar fi servitutea de trecere.
    (3) Servitutile negative sunt acelea prin care proprietarul fondului aservit este obligat sa se abtina de la exercitarea unora dintre prerogativele dreptului sau de proprietate, cum ar fi servitutea de a nu construi.
    ART. 763
    Dobandirea servitutii prin uzucapiune
    Numai servitutile pozitive se pot dobandi prin uzucapiune tabulara, in conditiile legii.
    ART. 764
    Alte dispozitii aplicabile
    Modul de exercitiu al servitutii se dobandeste in aceleasi conditii ca si dreptul de servitute.

    SECTIUNEA a 2-a
    Drepturile si obligatiile proprietarilor

    ART. 765
    Regulile privind exercitarea si conservarea servitutii
    (1) In lipsa vreunei prevederi contrare, proprietarul fondului dominant poate lua toate masurile si poate face, pe cheltuiala sa, toate lucrarile pentru a exercita si conserva servitutea.
    (2) Cheltuielile legate de conservarea acestor lucrari revin celor 2 proprietari, proportional cu avantajele pe care le obtin, in masura in care lucrarile efectuate pentru exercitiul servitutii sunt necesare si profita inclusiv fondului aservit.
    ART. 766
    Exonerarea de raspundere
    In toate cazurile in care cheltuielile lucrarilor necesare pentru exercitarea si conservarea servitutilor revin proprietarului fondului aservit, acesta se va putea exonera de obligatie renuntand la dreptul de proprietate asupra fondului aservit in intregime sau asupra partii din fondul aservit necesare pentru exercitarea servitutii in favoarea proprietarului fondului dominant. Dispozitiile in materie de carte funciara raman aplicabile.
    ART. 767
    Schimbarea locului de exercitare a servitutii
    (1) Proprietarul fondului aservit este obligat sa se abtina de la orice act care limiteaza ori impiedica exercitiul servitutii. Astfel, el nu va putea schimba starea locurilor ori stramuta exercitarea servitutii in alt loc.
    (2) Daca are un interes serios si legitim, proprietarul fondului aservit va putea schimba locul prin care se exercita servitutea in masura in care exercitarea servitutii ramane la fel de comoda pentru proprietarul fondului dominant.
    ART. 768
    Obligatia de a nu agrava situatia fondului aservit
    Proprietarul fondului dominant nu poate agrava situatia fondului aservit si nu poate produce prejudicii proprietarului fondului aservit prin exercitarea servitutii.
    ART. 769
    Exercitarea servitutii in caz de impartire a fondurilor
    (1) Daca fondul dominant se imparte, servitutea va putea fi exercitata pentru uzul si utilitatea fiecarei parti, fara ca situatia fondului aservit sa poata fi agravata.
    (2) Daca fondul aservit se imparte, servitutea se poate exercita, pentru uzul si utilitatea fondului dominant, pe toate partile rezultate din impartire, sub rezerva prevederilor art. 768.
    (3) Cu toate acestea, daca servitutea este exercitata pentru uzul si utilitatea exclusiva a uneia dintre partile despartite din fondul dominant ori nu se poate exercita decat pe una dintre partile despartite din fondul aservit, servitutea asupra celorlalte parti se stinge.

    SECTIUNEA a 3-a
    Stingerea servitutilor

    ART. 770
    Cauzele de stingere a servitutilor
    (1) Servitutile se sting pe cale principala prin radierea lor din cartea funciara pentru una dintre urmatoarele cauze:
    a) consolidarea, atunci cand ambele fonduri ajung sa aiba acelasi proprietar;
    b) renuntarea proprietarului fondului dominant;
    c) ajungerea la termen;
    d) rascumpararea;
    e) imposibilitatea definitiva de exercitare;
    f) neuzul timp de 10 ani;
    g) disparitia oricarei utilitati a acestora.
    (2) Servitutea se stinge, de asemenea, prin exproprierea fondului aservit, daca servitutea este contrara utilitatii publice careia ii va fi afectat bunul expropriat.
    ART. 771
    Stingerea servitutii prin neuz
    (1) Termenul de 10 ani prevazut la art. 770 alin. (1) lit. f) curge de la data ultimului act de exercitiu al servitutilor necontinue ori de la data primului act contrar servitutilor continue.
    (2) Exercitarea servitutii de catre un coproprietar ori de catre uzufructuar profita si celorlalti coproprietari, respectiv nudului proprietar.
    ART. 772
    Rascumpararea servitutii de trecere
    (1) Servitutea de trecere va putea fi rascumparata de proprietarul fondului aservit daca exista o disproportie vadita intre utilitatea care o procura fondului dominant si inconvenientele sau deprecierea provocata fondului aservit.
    (2) In caz de neintelegere intre parti, instanta poate suplini consimtamantul proprietarului fondului dominant. La stabilirea pretului de rascumparare, instanta va tine cont de vechimea servitutii si de schimbarea valorii celor doua fonduri.

    TITLUL IV
    Fiducia

    ART. 773
    Notiunea
    Fiducia este operatiunea juridica prin care unul sau mai multi constituitori transfera drepturi reale, drepturi de creanta, garantii ori alte drepturi patrimoniale sau un ansamblu de asemenea drepturi, prezente ori viitoare, catre unul sau mai multi fiduciari care le administreaza cu un scop determinat, in folosul unuia sau al mai multor beneficiari. Aceste drepturi alcatuiesc o masa patrimoniala autonoma, distincta de celelalte drepturi si obligatii din patrimoniile fiduciarilor.
    ART. 774
    Izvoarele fiduciei
    (1) Fiducia este stabilita prin lege sau prin contract incheiat in forma autentica. Ea trebuie sa fie expresa.
    (2) Legea in temeiul careia este stabilita fiducia se completeaza cu dispozitiile prezentului titlu, in masura in care nu cuprinde dispozitii contrare.
    ART. 775
    Interdictia liberalitatii indirecte
    Contractul de fiducie este lovit de nulitate absoluta daca prin el se realizeaza o liberalitate indirecta in folosul beneficiarului.
    ART. 776
    Partile contractului de fiducie
    (1) Orice persoana fizica sau juridica poate fi constituitor in contractul de fiducie.
    (2) Pot avea calitatea de fiduciari in acest contract numai institutiile de credit, societatile de investitii si de administrare a investitiilor, societatile de servicii de investitii financiare, societatile de asigurare si de reasigurare legal infiintate.
    (3) De asemenea, pot avea calitatea de fiduciari notarii publici si avocatii, indiferent de forma de exercitare a profesiei.
    ART. 777
    Beneficiarul fiduciei
    Beneficiarul fiduciei poate fi constituitorul, fiduciarul sau o terta persoana.
    ART. 778
    Reprezentarea intereselor constituitorului
    In absenta unei stipulatii contrare, constituitorul poate, in orice moment, sa desemneze un tert care sa ii reprezinte interesele in executarea contractului si care sa ii exercite drepturile nascute din contractul de fiducie.
    ART. 779
    Continutul contractului de fiducie
    Contractul de fiducie trebuie sa mentioneze, sub sanctiunea nulitatii absolute:
    a) drepturile reale, drepturile de creanta, garantiile si orice alte drepturi patrimoniale transferate;
    b) durata transferului, care nu poate depasi 33 de ani incepand de la data incheierii sale;
    c) identitatea constituitorului sau a constituitorilor;
    d) identitatea fiduciarului sau a fiduciarilor;
    e) identitatea beneficiarului sau a beneficiarilor ori cel putin regulile care permit determinarea acestora;
    f) scopul fiduciei si intinderea puterilor de administrare si de dispozitie ale fiduciarului ori ale fiduciarilor.
    ART. 780
    Inregistrarea fiscala
    (1) Sub sanctiunea nulitatii absolute, contractul de fiducie si modificarile sale trebuie sa fie inregistrate la cererea fiduciarului, in termen de o luna de la data incheierii acestora, la organul fiscal competent sa administreze sumele datorate de fiduciar bugetului general consolidat.
    (2) Cand masa patrimoniala fiduciara cuprinde drepturi reale imobiliare, acestea sunt inregistrate, in conditiile prevazute de lege, sub aceeasi sanctiune, la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale competent pentru administrarea sumelor datorate bugetelor locale ale unitatilor administrativ-teritoriale in raza carora se afla imobilul, dispozitiile de carte funciara ramanand aplicabile.
    (3) Desemnarea ulterioara a beneficiarului, in cazul in care acesta nu este precizat chiar in contractul de fiducie, trebuie sa fie facuta, sub aceeasi sanctiune, printr-un act scris inregistrat in aceleasi conditii.
    (4) Daca pentru transmiterea unor drepturi este necesara indeplinirea unor cerinte speciale de forma, se va incheia un act separat cu respectarea cerintelor legale. In aceste cazuri, lipsa inregistrarii fiscale atrage aplicarea sanctiunilor administrative prevazute de lege.
    ART. 781
    Registrul national al fiduciilor
    (1) Un registru national al fiduciilor si modalitatile de inscriere a acestora vor fi reglementate prin hotarare a Guvernului.
    (2) Contractul de fiducie este opozabil tertilor numai dupa inscrierea in acest registru.
    (3) Intabularea drepturilor reale imobiliare care fac obiectul contractului de fiducie se poate face numai dupa inscrierea contractului de fiducie in registrul national al fiduciilor, precum si la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale.
    ART. 782
    Precizarea calitatii fiduciarului
    (1) Cand fiduciarul actioneaza in contul masei patrimoniale fiduciare, el trebuie sa faca mentiune expresa in acest sens.
    (2) De asemenea, cand masa patrimoniala fiduciara cuprinde drepturi a caror transmitere este supusa publicitatii, in registrul de publicitate trebuie sa se mentioneze denumirea fiduciarului si calitatea in care actioneaza. In caz contrar, daca actul este pagubitor pentru constituitor, se va considera ca actul a fost incheiat de fiduciar in nume propriu.
    ART. 783
    Obligatia de a da socoteala
    Contractul de fiducie trebuie sa cuprinda conditiile in care fiduciarul da socoteala constituitorului cu privire la indeplinirea obligatiilor sale. De asemenea, fiduciarul trebuie sa dea socoteala, la intervale precizate in contractul de fiducie, beneficiarului si reprezentantului constituitorului, la cererea acestora.
    ART. 784
    Puterile si remunerarea fiduciarului
    (1) In raporturile cu tertii, se considera ca fiduciarul are puterile cele mai largi asupra masei patrimoniale fiduciare, cu exceptia cazului in care se dovedeste ca tertii aveau cunostinta de limitarea acestor puteri.
    (2) Fiduciarul va fi remunerat potrivit intelegerii partilor, iar in lipsa acesteia, potrivit regulilor care carmuiesc administrarea bunurilor altuia.
    ART. 785
    Limitarea raspunderii fiduciarului in caz de insolventa
    Deschiderea procedurii insolventei impotriva fiduciarului nu afecteaza masa patrimoniala fiduciara.
    ART. 786
    Limitarea raspunderii in functie de separatia maselor patrimoniale
    (1) Bunurile din masa patrimoniala fiduciara pot fi urmarite, in conditiile legii, de titularii de creante nascute in legatura cu aceste bunuri sau de acei creditori ai constituitorului care au o garantie reala asupra bunurilor acestuia si a carei opozabilitate este dobandita, potrivit legii, anterior stabilirii fiduciei. Dreptul de urmarire poate fi exercitat si de ceilalti creditori ai constituitorului, insa numai in temeiul hotararii judecatoresti definitive de admitere a actiunii prin care a fost desfiintat contractul de fiducie incheiat in frauda dreptului lor de creanta.
    (2) Titularii creantelor nascute in legatura cu bunurile din masa patrimoniala fiduciara nu pot urmari decat aceste bunuri, cu exceptia cazului in care, prin contractul de fiducie, s-a prevazut obligatia fiduciarului sau/si a constituitorului de a raspunde pentru o parte sau pentru tot pasivul fiduciei. In acest caz, va fi urmarit mai intai activul masei patrimoniale fiduciare, iar apoi, daca este necesar, bunurile fiduciarului sau/si ale constituitorului, in limita si in ordinea prevazute in contractul de fiducie.
    ART. 787
    Raspunderea fiduciarului pentru prejudiciile cauzate
    Pentru prejudiciile cauzate prin actele de conservare sau administrare a masei patrimoniale fiduciare, fiduciarul raspunde numai cu celelalte drepturi cuprinse in patrimoniul sau.
    ART. 788
    Inlocuirea fiduciarului
    (1) Daca fiduciarul nu isi indeplineste obligatiile sau pune in pericol interesele care i-au fost incredintate, constituitorul, reprezentantul sau sau beneficiarul poate cere in justitie inlocuirea fiduciarului si numirea unui administrator provizoriu al masei patrimoniale fiduciare. Mandatul administratorului provizoriu inceteaza in momentul inlocuirii fiduciarului sau in momentul respingerii definitive a cererii de inlocuire.
    (2) Numirea noului fiduciar si a administratorului provizoriu poate fi dispusa de instanta de judecata numai cu acordul acestora.
    (3) In cazul in care instanta de judecata a numit un nou fiduciar, acesta va avea toate drepturile si obligatiile prevazute in contractul de fiducie.
    (4) Constituitorul, reprezentantul acestuia, noul fiduciar sau administratorul provizoriu poate sa inregistreze aceasta modificare a fiduciei, aplicandu-se in mod corespunzator dispozitiile art. 780 si 781. Inlocuirea fiduciarului se produce numai dupa aceasta inregistrare.
    ART. 789
    Denuntarea, modificarea si revocarea contractului de fiducie
    (1) Cat timp nu a fost acceptat de catre beneficiar, contractul de fiducie poate fi denuntat unilateral de catre constituitor.
    (2) Dupa acceptarea de catre beneficiar, contractul nu poate fi modificat sau revocat de catre parti ori denuntat unilateral de catre constituitor decat cu acordul beneficiarului sau, in absenta acestuia, cu autorizarea instantei judecatoresti.
    ART. 790
    Incetarea contractului de fiducie
    (1) Contractul de fiducie inceteaza prin implinirea termenului sau prin realizarea scopului urmarit cand aceasta intervine inainte de implinirea termenului.
    (2) El inceteaza, de asemenea, in cazul in care toti beneficiarii renunta la fiducie, iar in contract nu s-a precizat cum vor continua raporturile fiduciare intr-o asemenea situatie. Declaratiile de renuntare sunt supuse acelorasi formalitati de inregistrare ca si contractul de fiducie. Incetarea se produce la data finalizarii formalitatilor de inregistrare pentru ultima declaratie de renuntare.
    (3) Contractul de fiducie inceteaza si in momentul in care s-a dispus deschiderea procedurii insolventei impotriva fiduciarului sau in momentul in care se produc, potrivit legii, efectele reorganizarii persoanei juridice.
    ART. 791
    Efectele incetarii contractului de fiducie
    (1) Cand contractul de fiducie inceteaza, masa patrimoniala fiduciara existenta in acel moment se transfera la beneficiar, iar in absenta acestuia, la constituitor.
    (2) Contopirea masei patrimoniale fiduciare in patrimoniul beneficiarului sau al constituitorului se va produce numai dupa plata datoriilor fiduciare.

    TITLUL V
    Administrarea bunurilor altuia

    CAP. I
    Dispozitii generale

    ART. 792
    Calitatea de administrator al bunurilor altuia
    (1) Persoana care este imputernicita, prin legat sau conventie, cu administrarea unuia sau mai multor bunuri, a unei mase patrimoniale sau a unui patrimoniu care nu ii apartine are calitatea de administrator al bunurilor altuia.
    (2) Imputernicirea prin legat produce efecte daca este acceptata de administratorul desemnat.
    (3) Prevederile prezentului titlu sunt aplicabile oricarei administrari a bunurilor altuia, cu exceptia cazului in care legea, actul constitutiv sau imprejurarile concrete impun aplicarea unui alt regim juridic de administrare.
    (4) Administratorul persoana fizica trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu.
    ART. 793
    Remuneratia administratorului
    (1) Cu exceptia cazului in care, potrivit legii, actului constitutiv sau intelegerii ulterioare a partilor ori imprejurarilor concrete, administrarea se realizeaza cu titlu gratuit, administratorul are dreptul la o remuneratie stabilita prin actul constitutiv sau prin intelegerea ulterioara a partilor, prin lege ori, in lipsa, prin hotarare judecatoreasca; in acest ultim caz, se va tine seama de obiceiul locului si, in lipsa unui asemenea criteriu, de valoarea serviciilor prestate de administrator.
    (2) Persoana care actioneaza fara a avea acest drept sau fara a fi autorizata in acest sens nu are dreptul la remuneratie, ramanand aplicabile, daca este cazul, regulile de la gestiunea de afaceri.
    ART. 794
    Domeniul de aplicare
    In absenta unor dispozitii legale speciale, prevederile prezentului titlu se aplica in toate cazurile de administrare a bunurilor altuia.

    CAP. II
    Formele de administrare

    SECTIUNEA 1
    Administrarea simpla

    ART. 795
    Notiunea
    Persoana imputernicita cu administrarea simpla este tinuta sa efectueze toate actele necesare pentru conservarea bunurilor, precum si actele utile pentru ca acestea sa poata fi folosite conform destinatiei lor obisnuite.
    ART. 796
    Atributiile administratorului
    (1) Cel imputernicit cu administrarea simpla este tinut sa culeaga fructele bunurilor si sa exercite drepturile aferente administrarii acestora.
    (2) Administratorul incaseaza creantele administrate, eliberand in mod valabil chitantele corespunzatoare, si exercita drepturile aferente valorilor mobiliare pe care le are in administrare, precum dreptul de vot, de conversie si de rascumparare.
    ART. 797
    Mentinerea destinatiei bunurilor
    Administratorul este obligat sa continue modul de folosire sau de exploatare a bunurilor frugifere fara a schimba destinatia acestora, cu exceptia cazului in care este autorizat de catre beneficiar sau, in caz de impiedicare a acestuia, de catre instanta judecatoreasca.
    ART. 798
    Investirea sumelor de bani
    (1) Administratorul este obligat sa investeasca sumele de bani aflate in administrarea sa in conformitate cu dispozitiile prezentului titlu referitoare la plasamentele considerate prudente.
    (2) Administratorul poate, totodata, sa modifice investitiile efectuate anterior dobandirii de catre acesta a calitatii sale ori efectuate de el insusi in calitate de administrator.
    ART. 799
    Autorizarea actelor de dispozitie
    (1) Cand administrarea are ca obiect un bun individual determinat, administratorul va putea sa instraineze cu titlu oneros bunul sau sa il greveze cu o garantie reala, atunci cand este necesar pentru conservarea valorii bunului, achitarea datoriilor ori mentinerea modului de folosinta potrivit destinatiei obisnuite a bunului, numai cu autorizarea beneficiarului sau, in caz de impiedicare a acestuia ori in cazul in care acesta nu a fost inca determinat, a instantei judecatoresti.
    (2) Un bun supus pericolului deprecierii sau pieirii imediate poate fi instrainat fara aceasta autorizare.
    (3) Cand administrarea are ca obiect o masa patrimoniala sau un patrimoniu, administratorul poate sa instraineze un bun individual determinat sau sa il greveze cu o garantie reala ori de cate ori este necesar pentru buna administrare a universalitatii. In celelalte cazuri, este necesara autorizarea prealabila a beneficiarului sau, dupa caz, a instantei judecatoresti.
    (4) Incheierea actului de instrainare in lipsa autorizarii prealabile cerute potrivit prezentului articol atrage, in cazul in care cauzeaza prejudicii, obligatia de reparare integrala si reprezinta motiv de inlocuire a administratorului.

    SECTIUNEA a 2-a
    Administrarea deplina

    ART. 800
    Atributiile administratorului
    Persoana imputernicita cu administrarea deplina este tinuta sa conserve si sa exploateze in mod profitabil bunurile, sa sporeasca patrimoniul sau sa realizeze afectatiunea masei patrimoniale, in masura in care aceasta este in interesul beneficiarului.
    ART. 801
    Intinderea puterilor administratorului
    Pentru aducerea la indeplinire a obligatiilor sale, administratorul va putea sa instraineze, cu titlu oneros, bunurile sau sa le greveze cu un drept real ori chiar sa le schimbe destinatia, precum si sa efectueze orice alte acte necesare sau utile, inclusiv orice forma de investitie.

    CAP. III
    Regimul juridic al administrarii

    SECTIUNEA 1
    Obligatiile administratorului fata de beneficiar

    ART. 802
    Limitele raspunderii administratorului
    (1) Administratorul bunurilor altuia actioneaza numai in limitele puterilor ce ii sunt conferite si este tinut, in exercitarea atributiilor sale, sa respecte obligatiile ce ii incumba potrivit legii, actului constitutiv sau intelegerii ulterioare a partilor.
    (2) Administratorul nu va fi raspunzator pentru pieirea bunurilor pricinuita de forta majora, vechimea sau natura perisabila a bunurilor ori de folosirea obisnuita si autorizata a acestora.
    ART. 803
    Obligatia de diligenta, onestitate si loialitate
    (1) Administratorul trebuie sa actioneze cu diligenta pe care un bun proprietar o depune in administrarea bunurilor sale.
    (2) Administratorul trebuie, totodata, sa actioneze cu onestitate si loialitate in vederea realizarii optime a intereselor beneficiarului sau a scopului urmarit.
    ART. 804
    Evitarea conflictului de interese
    (1) Administratorul nu isi poate exercita atributiile in interesul sau propriu sau al unei terte persoane.
    (2) Administratorul este obligat sa evite aparitia unui conflict intre interesul sau propriu si obligatiile sale de administrator.
    (3) In masura in care administratorul insusi este si beneficiar, acesta este tinut sa isi exercite atributiile in interesul comun al tuturor beneficiarilor, prin acordarea unui tratament egal interesului sau si celui al celorlalti beneficiari.
    ART. 805
    Anuntarea conflictului de interese
    Administratorul este obligat sa il anunte de indata pe beneficiar despre orice interes pe care l-ar avea intr-o anumita activitate si care este de natura sa il puna intr-o situatie de conflict de interese, precum si drepturile pe care le-ar putea invoca impotriva beneficiarului sau a bunurilor administrate, indicand, dupa caz, natura si valoarea drepturilor respective, cu exceptia intereselor si drepturilor nascute din actul constitutiv al administrarii.
    ART. 806
    Interdictia dobandirii de drepturi in legatura cu bunurile administrate
    (1) In timpul exercitarii calitatii sale, administratorul nu va putea deveni parte la niciun contract avand ca obiect bunurile administrate sau sa dobandeasca, altfel decat prin succesiune, orice fel de drepturi asupra bunurilor respective sau impotriva beneficiarului.
    (2) Prin exceptie de la dispozitiile alin. (1), administratorul va putea incheia actele mentionate, cu imputernicirea expresa a beneficiarului sau, in caz de impiedicare a acestuia sau in cazul in care acesta nu a fost inca determinat, a instantei judecatoresti.
    ART. 807
    Separatia bunurilor administrate
    Administratorul este obligat sa tina o evidenta a bunurilor sale proprii distincta de cea a bunurilor preluate in administrare. Aceasta obligatie subzista si in cazul in care, la preluarea bunurilor beneficiarului administrarii, nu a fost intocmit un inventar.
    ART. 808
    Interdictia folosirii bunurilor administrate in interes propriu
    In absenta acordului beneficiarului sau a imputernicirii conferite prin lege, prin actul constitutiv ori prin intelegerea ulterioara a partilor, administratorul este obligat a nu folosi in propriul sau avantaj bunurile administrate, precum si datele sau informatiile care ii parvin in virtutea administrarii.
    ART. 809
    Interdictia actelor de dispozitie cu titlu gratuit
    Administratorul nu va putea dispune cu titlu gratuit de bunurile sau drepturile care ii sunt incredintate, cu exceptia cazului in care interesul unei bune administrari o impune.
    ART. 810
    Dreptul de a reprezenta in justitie
    Administratorul poate sta in justitie pentru orice cerere sau actiune referitoare la administrarea bunurilor si poate interveni in orice cerere sau actiune avand drept obiect bunurile administrate.
    ART. 811
    Impartialitatea administratorului
    Daca exista mai multi beneficiari, concomitenti sau succesivi, administratorul este tinut sa actioneze cu impartialitate, tinand cont de drepturile si interesele fiecaruia dintre ei.
    ART. 812
    Atenuarea raspunderii administratorului
    In aprecierea limitelor raspunderii administratorului si a despagubirilor datorate de acesta, instanta judecatoreasca va putea reduce intinderea acestora, tinand cont de circumstantele asumarii administrarii sau de caracterul gratuit al serviciului administratorului.

    SECTIUNEA a 2-a
    Obligatiile administratorului si ale beneficiarului in raporturile cu tertii

    ART. 813
    Raspunderea personala a administratorului
    (1) Administratorul care, in limitele puterilor conferite, isi asuma obligatii in numele beneficiarului sau al fiduciarului, pentru masa patrimoniala fiduciara, nu va fi tinut personal raspunzator fata de tertii contractanti.
    (2) Administratorul este personal raspunzator fata de tertii cu care contracteaza daca se obliga in nume propriu, sub rezerva drepturilor detinute de acestia impotriva beneficiarului sau, dupa caz, a fiduciarului, pentru masa patrimoniala fiduciara.
    ART. 814
    Raspunderea personala a administratorului in cazul depasirii puterilor conferite
    Administratorul care isi depaseste puterile este tinut personal fata de tertii cu care a contractat, in masura in care acestia nu au cunoscut faptul depasirii puterilor ori beneficiarul nu a ratificat in mod expres sau tacit actul incheiat de administrator cu depasirea puterilor conferite.
    ART. 815
    Depasirea puterilor incredintate mai multor persoane
    (1) Se considera o depasire a puterilor conferite fapta administratorului de a exercita in mod individual atributiile pe care trebuie sa le exercite impreuna cu altcineva.
    (2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), nu constituie o incalcare a puterilor exercitarea acestora intr-un mod mai avantajos decat acela care ii era impus prin actul de imputernicire.
    ART. 816
    Limitarea raspunderii beneficiarului fata de terti
    (1) Beneficiarul raspunde fata de terti pentru prejudiciile pricinuite in mod culpabil de administrator in exercitarea atributiilor sale numai pana la concurenta castigului obtinut.
    (2) Prevederile alin. (1) se aplica, in mod corespunzator, in cazul masei patrimoniale fiduciare.
    ART. 817
    Administratorul aparent
    Orice persoana care, avand capacitate deplina de exercitiu, creeaza aparenta despre o alta persoana ca este administratorul bunurilor sale va fi tinuta de toate contractele pe care aceasta din urma persoana le incheie cu tertii de buna-credinta.

    SECTIUNEA a 3-a
    Inventar, garantii si asigurare

    ART. 818
    Izvorul obligatiei privind inventarul, garantiile si asigurarea
    (1) Administratorul nu este obligat sa faca inventarul, sa subscrie o polita de asigurare sau sa furnizeze o alta garantie pentru buna executare a indatoririlor sale, in absenta unei clauze a actului constitutiv, a intelegerii ulterioare a partilor, a unei dispozitii legale contrare sau a unei hotarari judecatoresti pronuntate la cererea beneficiarului sau a oricarei persoane interesate.
    (2) In cazul in care o asemenea obligatie a fost stabilita in sarcina administratorului prin lege sau prin hotarare judecatoreasca, administratorul va putea solicita instantei judecatoresti, pentru motive temeinice, sa fie dispensat de indeplinirea ei.
    ART. 819
    Criteriile pentru aprecierea motivelor temeinice
    (1) In solutionarea cererilor prevazute la art. 818, instanta judecatoreasca va tine seama de valoarea bunurilor, de situatia partilor, precum si de alte circumstante.
    (2) Instanta nu va putea admite cererea de stabilire a obligatiei administratorului privind inventarul, garantiile sau asigurarea, daca pe aceasta cale s-ar incalca o clauza contrara din actul constitutiv sau din intelegerea ulterioara a partilor.
    ART. 820
    Cuprinsul inventarului
    (1) In cazurile in care administratorul este obligat sa intocmeasca un inventar, acesta trebuie sa cuprinda o enumerare completa a bunurilor incredintate sau a continutului masei patrimoniale ori a patrimoniului supus administrarii.
    (2) Inventarul contine, ori de cate ori este cazul:
    a) datele de identificare a bunurilor imobile si descrierea bunurilor mobile, cu indicarea valorii acestora, iar in cazul unei universalitati de bunuri mobile, o identificare corespunzatoare a universalitatii respective;
    b) identificarea sumelor de bani;
    c) lista instrumentelor financiare.
    (3) De asemenea, in cazul administrarii unei mase patrimoniale sau a unui patrimoniu, inventarul cuprinde lista datoriilor si se incheie cu o recapitulatie a activului si pasivului.
    (4) Administratorul are obligatia sa notifice beneficiarului, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, data si locul intocmirii inventarului.
    (5) Inventarul se intocmeste fie prin inscris autentic, fie prin inscris sub semnatura privata cuprinzand data si locul intocmirii si semnat de autor si de beneficiar, iar in absenta acestuia din urma, de 2 martori. Constatarile cu privire la care beneficiarul nu a facut obiectiuni au deplina forta probanta fata de acesta din urma.
    ART. 821
    Bunurile de uz personal
    In masura in care patrimoniul administrat cuprinde bunuri de uz personal ale titularului sau, dupa caz, ale defunctului, in inventar se face o mentiune de ordin general cu privire la acestea, descriindu-se doar obiectele de imbracaminte, inscrisurile personale, bijuteriile sau obiectele de uz curent a caror valoare individuala depaseste echivalentul in lei al sumei de 100 euro.
    ART. 822
    Starea bunurilor indicate in inventar
    Bunurile indicate in inventar sunt prezumate a fi in buna stare la data intocmirii acestuia, cu exceptia cazului in care inventarul cuprinde o mentiune contrara agreata de beneficiar sau, in absenta acordului beneficiarului, mentiunea este insotita de un document doveditor.
    ART. 823
    Comunicarea si contestarea inventarului
    (1) O copie a inventarului va fi predata de administrator persoanei care l-a desemnat si beneficiarului, precum si oricarei alte persoane interesate despre care acesta are cunostinta.
    (2) Inventarul poate fi facut public numai in cazurile si potrivit procedurii prevazute de lege.
    (3) Orice persoana interesata poate contesta in justitie inventarul sau oricare dintre mentiunile continute de acesta si va putea solicita intocmirea unui nou inventar, cu participarea unui expert judiciar.
    ART. 824
    Asigurarea facultativa
    (1) Chiar in absenta unei obligatii stabilite prin lege, prin actul constitutiv sau prin intelegerea partilor ori prin hotarare judecatoreasca, administratorul poate asigura bunurile incredintate impotriva riscurilor obisnuite, precum furtul sau incendiul, pe cheltuiala beneficiarului sau a patrimoniului fiduciar.
    (2) Administratorul poate subscrie, totodata, o polita de asigurare profesionala pentru buna executare a obligatiilor sale.
    (3) Cheltuielile prilejuite de asigurarea prevazuta la alin. (2) sunt in sarcina beneficiarului sau ale patrimoniului fiduciar, in cazul in care administrarea este efectuata cu titlu gratuit.

    SECTIUNEA a 4-a
    Administrarea colectiva si delegarea

    ART. 825
    Adoptarea hotararilor
    In cazul in care sunt desemnate mai multe persoane in calitate de administratori, daca legea sau actul de desemnare nu prevede altfel, hotararile se iau prin vointa majoritatii acestora.
    ART. 826
    Adoptarea hotararilor in situatii speciale
    (1) Administratorii vor putea efectua in mod individual acte de conservare.
    (2) In cazul in care nu se pot lua hotarari in mod valabil din cauza opunerii constante a unora dintre administratori, celelalte acte de administrare a bunurilor altuia vor putea fi facute, in caz de urgenta, cu autorizarea instantei judecatoresti.
    (3) In masura in care neintelegerile dintre administratori persista, iar administrarea este serios afectata, instanta va putea dispune, la solicitarea oricarei persoane interesate, una sau mai multe dintre urmatoarele masuri:
    a) stabilirea unui mecanism simplificat de adoptare a hotararilor;
    b) repartizarea atributiilor intre administratori;
    c) conferirea votului decisiv, in caz de paritate de voturi, unuia dintre administratori;
    d) inlocuirea administratorului sau, dupa caz, a administratorilor carora le este imputabila situatia creata.
    ART. 827
    Raspunderea solidara
    (1) Administratorii sunt raspunzatori in mod solidar pentru indeplinirea atributiilor lor.
    (2) Cu toate acestea, in cazul in care atributiile sunt repartizate prin lege, actul de desemnare sau hotarare judecatoreasca, iar repartizarea a fost respectata, fiecare administrator este raspunzator doar pentru partea sa de administrare.
    ART. 828
    Prezumtia de aprobare a hotararilor
    (1) Se prezuma ca administratorul a aprobat toate hotararile adoptate de ceilalti administratori si va raspunde pentru acestea in solidar cu ei in masura in care nu s-a opus in momentul adoptarii hotararii si nu a notificat aceasta opozitie beneficiarului intr-un termen rezonabil.
    (2) Se prezuma ca administratorul a aprobat hotararea adoptata in absenta sa in masura in care nu isi face cunoscuta opozitia celorlalti administratori si beneficiarului intr-un termen rezonabil de la data la care a luat cunostinta de hotararea respectiva.
    (3) Administratorul nu va raspunde in situatia in care nu a putut, pentru motive temeinice, sa notifice opozitia sa in conditiile alin. (1).
    ART. 829
    Delegarea
    (1) Administratorul isi poate delega partial atributiile sau poate imputernici un tert sa il reprezinte la incheierea unui act determinat.
    (2) Administratorul nu poate delega unei terte persoane administrarea generala sau exercitiul unei puteri discretionare, cu exceptia cazului in care delegarea se face catre un coadministrator.
    (3) Administratorul raspunde pentru faptele celui substituit in masura in care beneficiarul nu a autorizat in mod expres substituirea, iar in cazul in care autorizarea exista, raspunde numai pentru lipsa de diligenta in alegerea si indrumarea inlocuitorului.
    ART. 830
    Raspunderea reprezentantului administratorului
    (1) Actele prin care reprezentantul administratorului a incalcat prevederile actului de desemnare sau uzantele sunt inopozabile beneficiarului.
    (2) De asemenea, beneficiarul se poate indrepta impotriva reprezentantului administratorului pentru prejudiciile suferite, chiar daca era autorizat expres sa incredinteze reprezentarea.

    SECTIUNEA a 5-a
    Plasamentele considerate sigure

    ART. 831
    Categoriile de plasamente considerate sigure
    Sunt prezumate a fi sigure plasamentele stabilite periodic de Banca Nationala a Romaniei si de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare.
    ART. 832
    Limitele prudentiale ale efectuarii plasamentelor
    (1) Administratorul hotaraste cu privire la efectuarea plasamentelor in functie de randament si de cresterea estimata a valorii. Administratorul va cauta sa realizeze un portofoliu diversificat, care sa produca venituri fixe si, respectiv, variabile, intr-o proportie stabilita in functie de conjunctura economica.
    (2) Administratorul nu va putea achizitiona mai mult de 5% din actiunile aceleiasi societati comerciale si nici nu va putea achizitiona actiuni, obligatiuni sau alte valori mobiliare ale unei persoane juridice care nu si-a indeplinit obligatia de plata a dividendelor ori dobanzilor sau acorda imprumuturi persoanei juridice respective.
    ART. 833
    Plasarea sumelor de bani
    (1) Administratorul va putea depozita sumele de bani care ii sunt incredintate la o institutie de credit sau de asigurare ori la un organism de plasament colectiv, in masura in care depozitul este rambursabil la vedere sau in urma unui aviz de maximum 30 de zile.
    (2) Administratorul va putea efectua, totodata, depuneri pe perioade mai lungi in masura in care acestea sunt garantate integral de Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar sau, dupa caz, de Fondul de protejare a asiguratilor.
    (3) In lipsa garantiei prevazute la alin. (2), administratorul nu va putea efectua depuneri pe perioade mai lungi, cu exceptia cazului in care instanta il autorizeaza in acest sens si in conformitate cu regulile determinate de aceasta.
    ART. 834
    Mentinerea plasamentelor anterioare
    (1) Administratorul va putea mentine plasamentele existente la data preluarii functiei chiar daca acestea nu sunt considerate sigure.
    (2) Administratorul va putea, totodata, sa detina valori mobiliare care le inlocuiesc pe cele detinute anterior ca urmare a reorganizarii, lichidarii sau fuziunii persoanei juridice emitente.
    ART. 835
    Obligatia de reparare a prejudiciului pentru plasamentele nesigure
    (1) Se prezuma ca un administrator actioneaza prudent daca isi indeplineste atributiile in conformitate cu prevederile prezentei sectiuni.
    (2) Administratorul care efectueaza un alt plasament decat cele mentionate la art. 831 si care nu a fost autorizat expres de catre beneficiar va fi tinut sa repare prejudiciul rezultat fara a se tine seama de existenta vreunei culpe.
    ART. 836
    Obligatia administratorului de a-si arata calitatea
    (1) Administratorul trebuie sa indice calitatea sa si persoana beneficiarului pentru plasamentele facute in cursul administrarii.
    (2) In caz contrar, plasamentul si profitul aferent vor reveni tot beneficiarului. Daca plasamentele sunt nerentabile, administratorul va acoperi personal pierderile cauzate beneficiarului.

    SECTIUNEA a 6-a
    Repartitia profiturilor si a pierderilor

    ART. 837
    Repartitia profitului si a pierderilor
    (1) Repartitia profitului si a pierderilor intre beneficiarul fructelor si cel al capitalului se va realiza in conformitate cu prevederile actului constitutiv.
    (2) In lipsa unei indicatii exprese in act, repartitia se face echitabil, tinand seama de obiectul administrarii, de circumstantele care au dat nastere la administrare, precum si de practicile contabile general acceptate.
    ART. 838
    Debitarea contului de venituri
    (1) Contul de venituri se va debita cu sumele reprezentand urmatoarele cheltuieli si alte cheltuieli de natura similara, in urmatoarea ordine:
    a) impozitele si taxele platite, aferente bunurilor administrate;
    b) jumatate din remuneratia administratorului si din cheltuielile rezonabile efectuate de acesta pentru administrarea comuna a capitalului si a dobanzilor;
    c) primele de asigurare, costurile reparatiilor minore, precum si celelalte cheltuieli obisnuite ale administrarii;
    d) cheltuielile efectuate pentru conservarea drepturilor beneficiarului fructelor si jumatate din costurile prilejuite de descarcarea judiciara de gestiune, in masura in care instanta judecatoreasca nu dispune altfel;
    e) costurile amortizarii bunurilor, cu exceptia celor utilizate in scop personal de catre beneficiar.
    (2) Administratorul va putea repartiza cheltuielile importante pe o perioada de timp rezonabila, pentru a mentine veniturile la un nivel constant.
    ART. 839
    Debitarea contului de capital
    (1) Contul de capital se va debita cu sumele reprezentand cheltuieli care nu sunt trecute in debitul contului de venituri, precum cheltuielile referitoare la investitiile de capital, instrainarea de bunuri, conservarea drepturilor beneficiarului capitalului sau a dreptului de proprietate a bunurilor administrate.
    (2) Contul de capital se va debita, totodata, cu sumele reprezentand taxe si impozite platite asupra castigurilor din capital, chiar si atunci cand legea speciala le califica impozite pe venit.
    ART. 840
    Momentul nasterii dreptului beneficiarului la venitul net
    Beneficiarul fructelor este indreptatit la venitul net rezultat din administrarea bunurilor incepand cu data prevazuta in actul constitutiv sau, in lipsa unei asemenea date, de la momentul inceperii administrarii ori, dupa caz, al decesului testatorului.
    ART. 841
    Dobandirea fructelor
    (1) Cand beneficiarul este proprietarul bunului frugifer, fructele se dobandesc potrivit regulilor prevazute la art. 550 alin. (2) si (3). In cazul in care beneficiarul este o terta persoana, se aplica in mod corespunzator regulile prevazute la art. 710 si 711.
    (2) Dividendele si distributiile unei persoane juridice se datoreaza de la data indicata in hotararea de distributie sau, in lipsa acesteia, de la data hotararii respective. Beneficiarul nu va avea dreptul la plata dividendelor stabilite ulterior momentului incetarii dreptului sau.

    SECTIUNEA a 7-a
    Darea de seama anuala

    ART. 842
    Obligatia privind darea de seama
    Cel putin o data pe an administratorul ii va prezenta beneficiarului o dare de seama a gestiunii sale.
    ART. 843
    Continutul si auditarea darii de seama
    (1) Darea de seama trebuie sa cuprinda toate informatiile necesare verificarii exactitatii acesteia.
    (2) La cererea persoanei interesate, darea de seama poate fi auditata de catre un expert independent.
    (3) In cazul in care administratorul se opune auditarii, persoana interesata poate sa solicite instantei judecatoresti desemnarea unui expert independent pentru a verifica darea de seama.
    ART. 844
    Darea de seama in ipoteza in care sunt mai multi administratori
    Daca sunt mai multi administratori, acestia vor intocmi o singura dare de seama, cu exceptia cazului in care atributiile lor au fost repartizate prin lege, prin actul constitutiv sau de catre instanta judecatoreasca, iar aceasta repartizare a fost respectata.
    ART. 845
    Examinarea registrelor
    Administratorul este obligat sa ii permita beneficiarului, in orice moment, examinarea registrelor si a documentelor justificative ce au legatura cu gestiunea sa.

    CAP. IV
    Incetarea administrarii

    SECTIUNEA 1
    Cauzele de incetare

    ART. 846
    Cazurile de incetare
    Administrarea inceteaza:
    a) prin stingerea dreptului beneficiarului asupra bunurilor administrate;
    b) prin expirarea termenului sau implinirea conditiei stipulate in actul constitutiv;
    c) prin indeplinirea scopului administrarii sau prin incetarea cauzei care a dat nastere administrarii;
    d) prin denuntarea de catre beneficiar a actului de desemnare, ca urmare a solicitarii comunicate administratorului, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, de a restitui bunurile de indata;
    e) prin inlocuirea administratorului de catre beneficiar sau de catre instanta judecatoreasca, la cererea altei persoane interesate;
    f) prin decesul, punerea sub interdictie judecatoreasca, renuntarea administratorului ori supunerea acestuia la procedura insolventei;
    g) prin punerea sub interdictie judecatoreasca a beneficiarului sau supunerea acestuia la procedura insolventei, in masura in care aceasta afecteaza bunurile administrate.
    ART. 847
    Notificarea renuntarii
    (1) Administratorul poate renunta la atributiile sale, pe baza notificarii adresate, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, beneficiarului si, dupa caz, celorlalti administratori sau persoanei imputernicite sa desemneze un inlocuitor.
    (2) Notificarea va cuprinde un termen de preaviz rezonabil, care sa ii permita beneficiarului sa numeasca un alt administrator sau sa preia el insusi administrarea bunurilor. In caz contrar, administratorul va repara prejudiciul cauzat prin renuntarea sa intempestiva.
    (3) Renuntarea administratorului produce efecte de la data expirarii termenului de preaviz.
    ART. 848
    Moartea sau punerea sub interdictie a administratorului
    (1) Moartea sau punerea sub interdictie a administratorului va fi comunicata beneficiarului si, dupa caz, celorlalti administratori, de catre mostenitorii acestuia sau executorul testamentar ori de catre tutorele administratorului.
    (2) Mostenitorii, executorul testamentar si tutorele, dupa caz, sunt obligati sa intreprinda, in privinta oricarei afaceri incepute, orice masura imediata care este necesara pentru prevenirea producerii unei pierderi, precum si sa dea socoteala si sa predea bunurile catre persoana indreptatita.
    ART. 849
    Obligatiile asumate ulterior incetarii administrarii
    (1) Obligatiile asumate fata de terti, ulterior incetarii administrarii, de un administrator de buna-credinta sunt pe deplin valabile si il obliga pe beneficiar sau, dupa caz, pe fiduciar.
    (2) Prevederile alin. (1) se aplica si in cazul obligatiilor asumate de administrator ulterior incetarii administrarii, atunci cand aceasta este o consecinta necesara sau o masura necesara pentru prevenirea pierderilor.
    (3) Beneficiarul sau fiduciarul este de asemenea tinut de obligatiile asumate fata de tertii care nu au cunoscut faptul incetarii administrarii.
    (4) Fiduciarul raspunde numai in limitele activului masei patrimoniale fiduciare.

    SECTIUNEA a 2-a
    Darea de seama si predarea bunurilor

    ART. 850
    Darea de seama finala
    (1) La incetarea raporturilor de administrare, administratorul va prezenta o dare de seama finala beneficiarului si, dupa caz, administratorului inlocuitor sau celorlalti administratori. In cazul incetarii simultane a raporturilor de administrare ale mai multor administratori, acestia vor prezenta o singura dare de seama, cu exceptia cazului in care atributiile acestora sunt separate.
    (2) Darea de seama va cuprinde toate datele necesare pentru a permite verificarea exactitatii sale. Registrele si celelalte documente justificative vor putea fi consultate de persoanele interesate.
    (3) Acceptarea darii de seama de catre beneficiar il descarca pe administrator.
    ART. 851
    Descarcarea judiciara de gestiune
    (1) In cazul in care oricare dintre beneficiari nu accepta darea de seama, administratorul poate cere instantei judecatoresti sa o incuviinteze.
    (2) Ori de cate ori se considera necesar, instanta judecatoreasca va dispune efectuarea unei expertize de specialitate.
    ART. 852
    Locul predarii bunurilor
    In lipsa unei stipulatii contrare, administratorul preda bunurile administrate la locul unde se gasesc acestea.
    ART. 853
    Intinderea obligatiei de restituire
    (1) Administratorul este obligat sa predea tot ce a primit in exercitarea atributiilor sale, chiar daca plata primita de la tert este nedatorata beneficiarului sau, dupa caz, fiduciarului, pentru masa patrimoniala fiduciara.
    (2) Administratorul este, de asemenea, obligat sa restituie orice profit sau orice alt avantaj patrimonial realizat in folos personal prin utilizarea, fara permisiune, a datelor si a informatiilor obtinute in virtutea calitatii sale.
    (3) Administratorul care a folosit, fara permisiune, un bun este obligat sa il indemnizeze pe beneficiar sau, dupa caz, pe fiduciar, in contul masei patrimoniale fiduciare cu echivalentul folosintei bunului.
    ART. 854
    Suportarea cheltuielilor administrarii
    (1) Cheltuielile administrarii, inclusiv cele ocazionate de prezentarea darii de seama si de predarea bunurilor, sunt in sarcina beneficiarului sau, dupa caz, a fiduciarului, pentru masa patrimoniala fiduciara.
    (2) In cazul renuntarii, denuntarii actului de desemnare sau al inlocuirii administratorului, beneficiarul ori fiduciarul, in contul masei patrimoniale fiduciare, are in sarcina, pe langa cheltuielile mentionate la alin. (1), si plata remuneratiei cuvenite administratorului in raport cu durata activitatii sale.
    ART. 855
    Data curgerii dobanzilor
    (1) Administratorul datoreaza dobanzi asupra soldului de la data acceptarii ori a incuviintarii judiciare a darii de seama sau, dupa caz, de la data notificarii prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire sau prin orice alt mijloc prevazut de lege.
    (2) Beneficiarul sau fiduciarul, pentru masa patrimoniala fiduciara, datoreaza dobanzi pentru sumele cuvenite administratorului doar de la punerea in intarziere potrivit alin. (1).
    ART. 856
    Deducerea remuneratiei
    (1) Administratorul poate deduce din soldul administrarii remuneratia care ii este datorata de beneficiar sau de fiduciar, in contul masei patrimoniale fiduciare, pentru activitatea sa.
    (2) Administratorul are drept de retentie asupra bunului administrat pana la plata integrala a datoriei fata de el.
    ART. 857
    Solidaritatea beneficiarilor
    In caz de pluralitate de beneficiari, acestia sunt tinuti solidar la indeplinirea obligatiilor fata de administrator.

    TITLUL VI
    Proprietatea publica

    CAP. I
    Dispozitii generale

    ART. 858
    Definitia dreptului de proprietate publica
    Proprietatea publica este dreptul de proprietate ce apartine statului sau unei unitati administrativ-teritoriale asupra bunurilor care, prin natura lor sau prin declaratia legii, sunt de uz ori de interes public, cu conditia sa fie dobandite prin unul dintre modurile prevazute de lege.
    ART. 859
    Obiectul proprietatii publice. Delimitarea de domeniul privat
    (1) Constituie obiect exclusiv al proprietatii publice bogatiile de interes public ale subsolului, spatiul aerian, apele cu potential energetic valorificabil, de interes national, plajele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental, precum si alte bunuri stabilite prin lege organica.
    (2) Celelalte bunuri care apartin statului ori unitatilor administrativ-teritoriale fac parte, dupa caz, din domeniul public sau din domeniul privat al acestora, insa numai daca au fost, la randul lor, dobandite prin unul dintre modurile prevazute de lege.
    ART. 860
    Domeniul public national, judetean si local
    (1) Bunurile proprietate publica fac parte din domeniul public national, judetean sau, dupa caz, local.
    (2) Delimitarea dintre domeniul public national, judetean si local se face in conditiile legii.
    (3) Bunurile care formeaza obiectul exclusiv al proprietatii publice a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale potrivit unei legi organice nu pot fi trecute din domeniul public al statului in domeniul public al unitatii administrativ-teritoriale sau invers decat ca urmare a modificarii legii organice. In celelalte cazuri, trecerea unui bun din domeniul public al statului in domeniul public al unitatii administrativ-teritoriale si invers se face in conditiile legii.
    ART. 861
    Caracterele dreptului de proprietate publica
    (1) Bunurile proprietate publica sunt inalienabile, imprescriptibile si insesizabile.
    (2) Proprietatea asupra acestor bunuri nu se stinge prin neuz si nu poate fi dobandita de terti prin uzucapiune sau, dupa caz, prin posesia de buna-credinta asupra bunurilor mobile.
    (3) In conditiile legii, bunurile proprietate publica pot fi date in administrare sau in folosinta si pot fi concesionate ori inchiriate.
    ART. 862
    Limitele exercitarii dreptului de proprietate publica
    (1) Dreptul de proprietate publica este susceptibil de orice limite reglementate de lege sau de prezentul cod pentru dreptul de proprietate privata, in masura in care acestea sunt compatibile cu uzul sau interesul public caruia ii sunt destinate bunurile afectate.
    (2) Incompatibilitatea se constata prin acordul dintre titularul proprietatii publice si persoana interesata sau, in caz de divergenta, pe cale judecatoreasca.
    (3) In aceste cazuri, persoana interesata are dreptul la o justa si prompta despagubire din partea titularului proprietatii publice.
    ART. 863
    Cazurile de dobandire a dreptului de proprietate publica
    Dreptul de proprietate publica se dobandeste:
    a) prin achizitie publica, efectuata in conditiile legii;
    b) prin expropriere pentru cauza de utilitate publica, in conditiile legii;
    c) prin donatie sau legat, acceptat in conditiile legii, daca bunul, prin natura lui sau prin vointa dispunatorului, devine de uz ori de interes public;
    d) prin conventie cu titlu oneros, daca bunul, prin natura lui sau prin vointa dobanditorului, devine de uz ori de interes public;
    e) prin transferul unui bun din domeniul privat al statului in domeniul public al acestuia sau din domeniul privat al unei unitati administrativ-teritoriale in domeniul public al acesteia, in conditiile legii;
    f) prin alte moduri stabilite de lege.
    ART. 864
    Stingerea dreptului de proprietate publica
    Dreptul de proprietate publica se stinge daca bunul a pierit ori a fost trecut in domeniul privat, daca a incetat uzul sau interesul public, cu respectarea conditiilor prevazute de lege.
    ART. 865
    Apararea dreptului de proprietate publica
    (1) Obligatia apararii in justitie a proprietatii publice revine titularului.
    (2) Titularii drepturilor corespunzatoare proprietatii publice sunt obligati:
    a) sa il informeze pe proprietar cu privire la orice tulburare adusa dreptului de proprietate publica;
    b) sa il introduca in proces pe titularul dreptului de proprietate publica, in conditiile prevazute de Codul de procedura civila.
    (3) Dispozitiile art. 563 se aplica in mod corespunzator.

    CAP. II
    Drepturile reale corespunzatoare proprietatii publice

    SECTIUNEA 1
    Dispozitii generale

    ART. 866
    Drepturile reale corespunzatoare proprietatii publice
    Drepturile reale corespunzatoare proprietatii publice sunt dreptul de administrare, dreptul de concesiune si dreptul de folosinta cu titlu gratuit.

    SECTIUNEA a 2-a
    Dreptul de administrare

    ART. 867
    Constituirea dreptului de administrare
    (1) Dreptul de administrare se constituie prin hotarare a Guvernului, a consiliului judetean sau, dupa caz, a consiliului local.
    (2) Autoritatile prevazute la alin. (1) controleaza modul de exercitare a dreptului de administrare.
    ART. 868
    Exercitarea dreptului de administrare
    (1) Dreptul de administrare apartine regiilor autonome sau, dupa caz, autoritatilor administratiei publice centrale sau locale si altor institutii publice de interes national, judetean ori local.
    (2) Titularul dreptului de administrare poate folosi si dispune de bunul dat in administrare in conditiile stabilite de lege si, daca este cazul, de actul de constituire.
    ART. 869
    Stingerea dreptului de administrare
    Dreptul de administrare inceteaza odata cu incetarea dreptului de proprietate publica sau prin actul de revocare emis, in conditiile legii, daca interesul o impune, de organul care l-a constituit.
    ART. 870
    Apararea dreptului de administrare
    (1) Apararea in justitie a dreptului de administrare revine titularului dreptului.
    (2) Dispozitiile art. 696 alin. (1) se aplica in mod corespunzator.

    SECTIUNEA a 3-a
    Dreptul de concesiune

    ART. 871
    Continutul dreptului de concesiune
    (1) Concesionarul are dreptul si, in acelasi timp, obligatia de exploatare a bunului, in schimbul unei redevente si pentru o durata determinata, cu respectarea conditiilor prevazute de lege si a contractului de concesiune.
    (2) Calitatea de concesionar o poate avea orice persoana fizica sau persoana juridica.
    (3) Procedura de concesionare, precum si incheierea, executarea si incetarea contractului de concesiune sunt supuse conditiilor prevazute de lege.
    ART. 872
    Exercitarea dreptului de concesiune
    (1) Concesionarul poate efectua orice acte materiale sau juridice necesare pentru a asigura exploatarea bunului. Cu toate acestea, sub sanctiunea nulitatii absolute, concesionarul nu poate instraina si nici greva bunul dat in concesiune sau, dupa caz, bunurile destinate ori rezultate din realizarea concesiunii si care trebuie, potrivit legii sau actului constitutiv, sa fie predate concedentului la incetarea, din orice motive, a concesiunii.
    (2) Fructele, precum si, in limitele prevazute de lege si in actul de constituire, productele bunului concesionat revin concesionarului.
    (3) In toate cazurile, exercitarea dreptului de concesiune este supusa controlului din partea concedentului, in conditiile legii si ale contractului de concesiune.
    ART. 873
    Apararea dreptului de concesiune
    (1) Apararea in justitie a dreptului de concesiune revine concesionarului.
    (2) Dispozitiile art. 696 alin. (1) se aplica in mod corespunzator.

    SECTIUNEA a 4-a
    Dreptul de folosinta cu titlu gratuit

    ART. 874
    Continutul si limitele dreptului de folosinta cu titlu gratuit
    (1) Dreptul de folosinta asupra bunurilor proprietate publica se acorda, cu titlu gratuit, pe termen limitat, in favoarea institutiilor de utilitate publica.
    (2) In lipsa unor dispozitii contrare in actul de constituire, titularul nu beneficiaza de fructele civile ale bunului.
    (3) Dispozitiile privind constituirea si incetarea dreptului de administrare se aplica in mod corespunzator.
    ART. 875
    Apararea dreptului de folosinta cu titlu gratuit
    (1) Apararea in justitie a dreptului de folosinta cu titlu gratuit revine titularului dreptului.
    (2) Dispozitiile art. 696 alin. (1) se aplica in mod corespunzator.

    TITLUL VII
    Cartea funciara

    CAP. I
    Dispozitii generale

    ART. 876
    Scopul si obiectul cartii funciare
    (1) Cartea funciara descrie imobilele si arata drepturile reale ce au ca obiect aceste bunuri.
    (2) In cazurile prevazute de lege pot fi inscrise in cartea funciara si alte drepturi, fapte sau raporturi juridice, daca au legatura cu imobilele cuprinse in cartea funciara.
    (3) Prin imobil, in sensul prezentului titlu, se intelege una sau mai multe parcele de teren alaturate, indiferent de categoria de folosinta, cu sau fara constructii, apartinand aceluiasi proprietar, situate pe teritoriul unei unitati administrativ-teritoriale si care sunt identificate printr-un numar cadastral unic.
    ART. 877
    Drepturile tabulare
    Drepturile reale imobiliare inscrise in cartea funciara sunt drepturi tabulare. Ele se dobandesc, se modifica si se sting numai cu respectarea regulilor de carte funciara.
    ART. 878
    Obiectul drepturilor tabulare
    (1) Obiectul drepturilor tabulare este imobilul, definit la art. 876 alin. (3), care dupa inscrierea in cartea funciara nu mai poate sa fie modificat decat cu respectarea regulilor de carte funciara.
    (2) Aceeasi carte funciara nu poate cuprinde decat un singur imobil.
    ART. 879
    Modificarea imobilului inscris in cartea funciara
    (1) Imobilul inscris in cartea funciara se poate modifica prin alipiri, daca mai multe imobile alaturate se unesc intr-un singur imobil sau daca se adauga o parte dintr-un imobil la un alt imobil ori, dupa caz, se mareste intinderea acestuia.
    (2) De asemenea, imobilul inscris in cartea funciara se modifica si prin dezlipiri, daca se desparte o parte din imobil sau se micsoreaza intinderea acestuia.
    (3) Alipirea sau dezlipirea unui imobil grevat cu sarcini nu se poate face decat cu consimtamantul titularilor acelor sarcini. Refuzul titularilor sarcinilor nu trebuie sa fie abuziv, el putand fi cenzurat de catre instanta judecatoreasca.
    (4) Daca insa creditorii ipotecari consimt la alipirea sau, dupa caz, atat la dezlipirea, cat si la alipirea imobilului grevat la un alt imobil, in lipsa de conventie contrara, ipotecile vor lua rang dupa cele ce greveaza imobilul la care s-a facut alipirea.
    (5) Operatiunile de modificare a imobilului inscris in cartea funciara, prin alipiri sau dezlipiri, au caracter material si nu implica niciun transfer de proprietate.
    ART. 880
    Inscrierile in caz de alipire sau dezlipire
    (1) In caz de alipire sau dezlipire, se vor efectua transcrieri, daca un imobil trece dintr-o carte funciara in alta, sau reinscrieri, daca transcriindu-se o parte din imobil intr-o alta carte funciara, restul se trece in vechea carte funciara, cu mentionarea noului numar cadastral.
    (2) Daca intregul imobil inscris in cartea funciara a fost transcris, aceasta se va inchide si nu va mai putea fi redeschisa pentru noi inscrieri.
    ART. 881
    Felurile inscrierilor
    (1) Inscrierile sunt de 3 feluri: intabularea, inscrierea provizorie si notarea.
    (2) Intabularea si inscrierea provizorie au ca obiect drepturile tabulare, iar notarea se refera la inscrierea altor drepturi, acte, fapte sau raporturi juridice in legatura cu imobilele cuprinse in cartea funciara.
    (3) Inscrierea provizorie si notarea se fac numai in cazurile anume prevazute de lege.
    ART. 882
    Inscrierea drepturilor reale afectate de modalitati
    (1) Drepturile reale sub conditie suspensiva sau rezolutorie nu se intabuleaza. Ele se pot insa inscrie provizoriu.
    (2) Termenul extinctiv sau sarcina liberalitatii se va putea arata atat in cuprinsul intabularii, cat si al inscrierii provizorii.
    ART. 883
    Cercetarea cartii funciare
    (1) Orice persoana, fara a fi tinuta sa justifice vreun interes, poate cerceta orice carte funciara, precum si celelalte documente cu care aceasta se intregeste, potrivit legii, cu exceptia evidentelor privitoare la siguranta nationala. Mapa cu inscrisurile care au stat la baza efectuarii inscrierilor in cartea funciara poate fi consultata de orice persoana interesata, cu respectarea dispozitiilor legale cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date.
    (2) La cerere, se vor elibera extrase sau copii certificate, conforme cu exemplarul original aflat in arhiva.
    (3) Nimeni nu va putea invoca faptul ca nu a avut cunostinta de existenta vreunei inscrieri efectuate in cartea funciara sau, dupa caz, a unei cereri de inscriere inregistrate la biroul de cadastru si publicitate imobiliara.
    ART. 884
    Procedura de inscriere
    Procedura de inscriere in cartea funciara se va stabili prin lege speciala.

    CAP. II
    Inscrierea drepturilor tabulare

    ART. 885
    Dobandirea si stingerea drepturilor reale asupra imobilelor
    (1) Sub rezerva unor dispozitii legale contrare, drepturile reale asupra imobilelor cuprinse in cartea funciara se dobandesc, atat intre parti, cat si fata de terti, numai prin inscrierea lor in cartea funciara, pe baza actului sau faptului care a justificat inscrierea.
    (2) Drepturile reale se vor pierde sau stinge numai prin radierea lor din cartea funciara cu consimtamantul titularului dat prin act autentic notarial. Acest consimtamant nu este necesar daca dreptul se stinge prin implinirea termenului aratat in inscriere ori prin decesul sau, dupa caz, prin incetarea existentei juridice a titularului, daca acesta era o persoana juridica.
    (3) Daca dreptul ce urmeaza sa fie radiat este grevat in folosul unei terte persoane, radierea se va face cu pastrarea dreptului acestei persoane, cu exceptia cazurilor anume prevazute de lege.
    (4) Hotararea judecatoreasca definitiva sau, in cazurile prevazute de lege, actul autoritatii administrative va inlocui acordul de vointa sau, dupa caz, consimtamantul titularului.
    ART. 886
    Modificarea drepturilor reale asupra imobilelor
    Modificarea unui drept real imobiliar se face potrivit regulilor stabilite pentru dobandirea sau stingerea drepturilor reale, daca prin lege nu se dispune altfel.
    ART. 887
    Dobandirea unor drepturi reale fara inscriere
    (1) Drepturile reale se dobandesc fara inscriere in cartea funciara cand provin din mostenire, accesiune naturala, vanzare silita, expropriere pentru cauza de utilitate publica, precum si in alte cazuri expres prevazute de lege.
    (2) Cu toate acestea, in cazul vanzarii silite, daca urmarirea imobilului nu a fost in prealabil notata in cartea funciara, drepturile reale astfel dobandite nu vor putea fi opuse tertilor dobanditori de buna-credinta.
    (3) In cazurile prevazute la alin. (1), titularul drepturilor astfel dobandite nu va putea insa dispune de ele prin cartea funciara decat dupa ce s-a facut inscrierea.
    ART. 888
    Conditiile de inscriere
    Inscrierea in cartea funciara se efectueaza in baza actului autentic notarial, a hotararii judecatoresti ramase definitiva, a certificatului de mostenitor sau in baza unui alt act in cazurile in care legea prevede aceasta.
    ART. 889
    Renuntarea la dreptul de proprietate
    (1) Proprietarul poate renunta la dreptul sau printr-o declaratie autentica notariala inregistrata la biroul de cadastru si publicitate imobiliara pentru a se inscrie radierea dreptului.
    (2) In acest caz, comuna, orasul sau municipiul, dupa caz, poate cere inscrierea dreptului de proprietate in folosul sau, in baza hotararii consiliului local, cu respectarea dispozitiilor legale privind transferul drepturilor reale imobiliare, daca o alta persoana nu a solicitat inscrierea in temeiul uzucapiunii.
    (3) In situatia bunurilor grevate de sarcini reale, unitatea administrativ-teritoriala care a preluat bunul este tinuta in limita valorii bunului.
    ART. 890
    Data producerii efectelor inscrierilor
    (1) Inscrierile in cartea funciara isi vor produce efectele de la data inregistrarii cererilor, tinandu-se insa cont de data, ora si minutul inregistrarii acestora in toate cazurile in care cererea a fost depusa personal, prin mandatar ori notar public sau, dupa caz, comunicata prin telefax, posta electronica sau prin alte mijloace ce asigura transmiterea textului si confirmarea primirii cererii de inscriere cu toate documentele justificative.
    (2) In cazul drepturilor de ipoteca, ordinea inregistrarii cererilor va determina si rangul acestora.
    (3) Daca mai multe cereri s-au primit in aceeasi zi prin posta sau curier, drepturile de ipoteca vor avea acelasi rang, iar celelalte drepturi vor dobandi numai provizoriu rang egal, urmand ca instanta sa se pronunte, la cererea oricarei persoane interesate, asupra rangului si, daca va fi cazul, asupra radierii inscrierii nevalabile.
    (4) In cazul in care doua sau mai multe drepturi au primit provizoriu rang egal, potrivit dispozitiilor alin. (3), va fi preferat, indiferent de data certa a titlurilor aflate in concurs, cel care a fost pus in posesia bunului sau, dupa caz, cel fata de care debitorul si-a executat cel dintai obligatiile ce ii incumba, cu exceptia drepturilor de ipoteca care vor avea acelasi rang. In situatia in care niciunul din dobanditori n-a fost pus in posesia bunului sau, dupa caz, debitorul nu si-a executat obligatiile fata de niciunul dintre ei, va fi preferat cel care a sesizat cel dintai instanta de judecata in temeiul dispozitiilor prezentului articol.
    (5) Dispozitiile alin. (3) si (4) se aplica si atunci cand in aceeasi zi o cerere de inscriere a fost primita personal, iar alta prin posta sau curier.
    ART. 891
    Conflictul dintre tertii dobanditori de la un autor comun
    In cazul in care doua sau mai multe persoane au fost indreptatite sa dobandeasca, prin acte incheiate cu acelasi autor, drepturi asupra aceluiasi imobil care se exclud reciproc, cel care si-a inscris primul dreptul va fi socotit titularul dreptului tabular, indiferent de data titlului in temeiul caruia s-a savarsit inscrierea in cartea funciara.
    ART. 892
    Situatia tertului dobanditor de rea-credinta
    (1) Cel care a fost indreptatit, printr-un act juridic valabil incheiat, sa inscrie un drept real in folosul sau poate cere radierea din cartea funciara a unui drept concurent sau, dupa caz, acordarea de rang preferential fata de inscrierea efectuata de alta persoana, insa numai daca sunt intrunite urmatoarele 3 conditii:
    a) actul juridic in temeiul caruia se solicita radierea sau acordarea rangului preferential sa fie anterior aceluia in baza caruia tertul si-a inscris dreptul;
    b) dreptul reclamantului si cel al tertului dobanditor sa provina de la un autor comun;
    c) inscrierea dreptului in folosul reclamantului sa fi fost impiedicata de tertul dobanditor prin violenta sau viclenie, dupa caz.
    (2) Radierea sau acordarea rangului preferential poate fi ceruta si daca violenta ori viclenia a provenit de la o alta persoana decat tertul dobanditor, dar numai daca acesta din urma a cunoscut sau, dupa caz, trebuia sa cunoasca aceasta imprejurare la data incheierii contractului in baza caruia a dobandit dreptul intabulat in folosul sau.
    (3) Dreptul la actiune se prescrie in termen de 3 ani de la data inscrierii de catre tert a dreptului in folosul sau.
    ART. 893
    Persoanele impotriva carora se poate face inscrierea drepturilor tabulare
    Inscrierea unui drept real se poate efectua numai:
    a) impotriva aceluia care, la data inregistrarii cererii, este inscris ca titular al dreptului asupra caruia inscrierea urmeaza sa fie facuta;
    b) impotriva aceluia care, inainte de a fi fost inscris, si-a grevat dreptul, daca amandoua inscrierile se cer deodata.
    ART. 894
    Inscrierea drepturilor reale in cazul actelor juridice succesive
    In cazul in care un drept supus inscrierii in cartea funciara a facut obiectul unor cesiuni succesive fara ca inscrierile sa fi fost efectuate, cel din urma indreptatit nu va putea cere inscrierea dreptului in folosul sau decat daca solicita, odata cu inscrierea acestuia, si inscrierea dobandirilor succesive anterioare pe care le va dovedi cu inscrisuri originale sau copii legalizate, dupa caz.
    ART. 895
    Inscrierile intemeiate pe obligatiile defunctului
    Inscrierile intemeiate pe obligatiile defunctului se vor putea savarsi si dupa ce dreptul a fost inscris pe numele mostenitorului, insa numai in masura in care mostenitorul este tinut de aceste obligatii.
    ART. 896
    Actiunea in prestatie tabulara
    (1) In cazurile in care cel obligat sa transmita, sa constituie ori sa modifice in folosul altuia un drept real asupra unui imobil nu isi executa obligatiile necesare pentru inscrierea in cartea funciara, se va putea cere instantei judecatoresti sa dispuna inscrierea; dreptul la actiune este prescriptibil in conditiile legii.
    (2) Daca actiunea in prestatie tabulara a fost notata in cartea funciara, hotararea judecatoreasca se va inscrie, din oficiu, si impotriva acelora care au dobandit vreun drept tabular dupa notare.
    ART. 897
    Efectele actiunii in prestatie tabulara fata de tertul dobanditor de rea-credinta
    (1) Actiunea in prestatie tabulara se va putea indrepta si impotriva tertului dobanditor inscris anterior in cartea funciara, daca actul juridic invocat de reclamant este anterior celui in temeiul caruia a fost inscris dreptul tertului dobanditor, iar acesta a fost de rea-credinta la data incheierii actului.
    (2) Dreptul la actiune impotriva tertului se prescrie in termen de 3 ani de la data inscrierii de catre acesta a dreptului in folosul sau, cu exceptia cazului in care dreptul la actiune al reclamantului contra antecesorului tabular s-a prescris mai inainte.
    ART. 898
    Inscrierea provizorie
    In afara altor cazuri prevazute de lege, inscrierea provizorie in cartea funciara se va putea cere:
    1. daca dreptul real dobandit este afectat de o conditie suspensiva ori rezolutorie sau daca priveste ori greveaza o constructie viitoare; in cazul inscrierii provizorii avand ca obiect o constructie viitoare, justificarea acesteia se face in conditiile legii;
    2. daca, in temeiul unei hotarari care nu este inca definitiva, partea cazuta in pretentii a fost obligata la stramutarea, constituirea sau stingerea unui drept tabular ori cel care administreaza bunurile unei alte persoane a fost obligat sa dea o garantie ipotecara;
    3. daca debitorul a consemnat sumele pentru care a fost inscrisa ipoteca;
    4. daca se dobandeste un drept tabular inscris provizoriu;
    5. daca ambele parti consimt doar pentru efectuarea unei inscrieri provizorii.
    ART. 899
    Efectele inscrierii provizorii
    (1) Inscrierea provizorie are ca efect dobandirea, modificarea sau stingerea unui drept tabular de la data inregistrarii cererii, sub conditia si in masura justificarii ei.
    (2) Justificarea unei inscrieri provizorii se face cu consimtamantul celui impotriva caruia s-a efectuat inscrierea provizorie sau in temeiul unei hotarari judecatoresti definitive.
    (3) Justificarea radierii dreptului de ipoteca se face in temeiul hotararii judecatoresti de validare ramase definitiva, al consimtamantului creditorului dat in forma autentica, al procesului-verbal intocmit de executorul judecatoresc prin care se constata acceptarea platii sau, dupa caz, al incheierii intocmite de acesta prin care se constata efectuarea platii, ramasa definitiva.
    (4) Justificarea unei inscrieri provizorii isi intinde efectul asupra tuturor inscrierilor care s-au facut conditionat de justificarea ei; nejustificarea unei inscrieri provizorii atrage, la cererea celui interesat, radierea ei si a tuturor inscrierilor care s-au facut conditionat de justificarea ei.
    ART. 900
    Prezumtia existentei sau inexistentei unui drept tabular
    (1) Daca in cartea funciara s-a inscris un drept real in folosul unei persoane, se prezuma ca dreptul exista in folosul ei.
    (2) Daca un drept real s-a radiat din cartea funciara, se prezuma ca acel drept nu exista.
    (3) Dovada contrara se poate face numai in cazurile prevazute la art. 887, precum si pe calea actiunii in rectificare.
    ART. 901
    Dobandirea cu buna-credinta a unui drept tabular
    (1) Sub rezerva unor dispozitii legale contrare, oricine a dobandit cu buna-credinta vreun drept real inscris in cartea funciara, in temeiul unui act juridic cu titlu oneros, va fi socotit titularul dreptului inscris in folosul sau, chiar daca, la cererea adevaratului titular, dreptul autorului sau este radiat din cartea funciara.
    (2) Tertul dobanditor este considerat de buna-credinta numai daca, la data inregistrarii cererii de inscriere a dreptului in folosul sau, sunt indeplinite urmatoarele conditii:
    a) nu a fost inregistrata nicio actiune prin care se contesta cuprinsul cartii funciare;
    b) din cuprinsul cartii funciare nu rezulta nicio cauza care sa justifice rectificarea acesteia in favoarea altei persoane; si
    c) nu a cunoscut, pe alta cale, inexactitatea cuprinsului cartii funciare.
    (3) Dispozitiile prezentului articol sunt aplicabile si tertului care a dobandit cu buna-credinta un drept de ipoteca in temeiul unui act juridic incheiat cu titularul de carte funciara ori cu succesorul sau in drepturi, dupa caz.
    (4) Dispozitiile prezentului articol nu pot fi insa opuse de o parte contractanta celeilalte si nici de succesorii lor universali sau cu titlu universal, dupa caz.

    CAP. III
    Notarea unor drepturi, fapte si raporturi juridice

    ART. 902
    Actele sau faptele supuse notarii
    (1) Drepturile, faptele sau alte raporturi juridice prevazute la art. 876 alin. (2) devin opozabile tertelor persoane exclusiv prin notare, daca nu se dovedeste ca au fost cunoscute pe alta cale, in afara cazului in care din lege rezulta ca simpla cunoastere a acestora nu este suficienta pentru a suplini lipsa de publicitate. In caz de conflict de drepturi care provin de la un autor comun, dispozitiile art. 890-892, 896 si 897 se aplica in mod corespunzator.
    (2) In afara altor cazuri prevazute de lege, sunt supuse notarii in cartea funciara:
    1. punerea sub interdictie judecatoreasca si ridicarea acestei masuri;
    2. cererea de declarare a mortii unei persoane fizice, hotararea judecatoreasca de declarare a mortii si cererea de anulare sau de rectificare a hotararii judecatoresti de declarare a mortii;
    3. calitatea de bun comun a unui imobil;
    4. conventia matrimoniala, precum si modificarea sau, dupa caz, inlocuirea ei;
    5. destinatia unui imobil de locuinta a familiei;
    6. locatiunea si cesiunea de venituri;
    7. aportul de folosinta la capitalul social al unei societati;
    8. interdictia conventionala de instrainare sau de grevare a unui drept inscris;
    9. vanzarea facuta cu rezerva dreptului de proprietate;
    10. dreptul de a revoca sau denunta unilateral contractul;
    11. pactul comisoriu si declaratia de rezolutiune sau de reziliere unilaterala a contractului;
    12. antecontractul si pactul de optiune;
    13. dreptul de preemptiune nascut din conventii;
    14. intentia de a instraina sau de a ipoteca;
    15. schimbarea rangului ipotecii, poprirea, gajul sau constituirea altei garantii reale asupra creantei ipotecare;
    16. deschiderea procedurii insolventei, ridicarea dreptului de administrare al debitorului supus acestei masuri, precum si inchiderea acestei proceduri;
    17. sechestrul, urmarirea imobilului, a fructelor ori veniturilor sale;
    18. actiunea in prestatie tabulara, actiunea in justificare si actiunea in rectificare;
    19. actiunile pentru apararea drepturilor reale inscrise in cartea funciara, actiunea in partaj, actiunile in desfiintarea actului juridic pentru nulitate, rezolutiune ori alte cauze de ineficacitate, actiunea revocatorie, precum si orice alte actiuni privitoare la alte drepturi, fapte, alte raporturi juridice in legatura cu imobilele inscrise;
    20. punerea in miscare a actiunii penale pentru o inscriere in cartea funciara savarsita printr-o fapta prevazuta de legea penala.
    (3) In sensul prezentului articol, prin terti se intelege orice persoana care a dobandit un drept real sau un alt drept in legatura cu imobilul inscris in cartea funciara.
    ART. 903
    Actele sau faptele care pot fi notate in cartea funciara
    Se vor putea nota in cartea funciara, fara insa ca opozabilitatea fata de terti sa depinda de aceasta inscriere:
    1. incapacitatea sau restrangerea, prin efectul legii, a capacitatii de exercitiu ori de folosinta;
    2. declaratia de utilitate publica in vederea exproprierii unui imobil;
    3. orice alte fapte sau raporturi juridice care au legatura cu imobilul si care sunt prevazute in acest scop de lege.
    ART. 904
    Notarea intentiei de a instraina sau de a ipoteca
    (1) Proprietarul unui imobil poate cere ca intentia sa de a instraina sau de a ipoteca in folosul unei anumite persoane sa fie notata, aratand in acest din urma caz si suma ce corespunde obligatiei garantate.
    (2) Daca instrainarea sau ipotecarea se realizeaza in termen de 3 luni de la notarea intentiei de a instraina sau de a ipoteca, dreptul inscris va avea rangul notarii.
    ART. 905
    Pierderea efectului notarii
    (1) Notarea intentiei de a instraina sau de a ipoteca isi pierde efectul prin trecerea unui termen de 3 luni de la data inregistrarii cererii.
    (2) Anul, luna si ziua in care notarea isi pierde efectul vor fi mentionate atat in notare, cat si in incheierea ce a dispus-o.
    ART. 906
    Notarea antecontractelor si a pactelor de optiune
    (1) Promisiunea de a incheia un contract avand ca obiect dreptul de proprietate asupra imobilului sau un alt drept in legatura cu acesta se poate nota in cartea funciara, daca promitentul este inscris in cartea funciara ca titularul dreptului care face obiectul promisiunii, iar antecontractul, sub sanctiunea respingerii cererii de notare, prevede termenul in care urmeaza a fi incheiat contractul. Notarea se poate efectua oricand in termenul stipulat in antecontract pentru executarea sa, dar nu mai tarziu de 6 luni de la expirarea lui.
    (2) Promisiunea se va putea radia, daca cel indreptatit nu a cerut instantei pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de contract, in termen de 6 luni de la trecerea termenului fixat pentru incheierea lui sau daca, intre timp, imobilul a fost definitiv adjudecat in cadrul vanzarii silite de catre un tert care nu este tinut sa raspunda de obligatiile promitentului.
    (3) Radierea se va dispune din oficiu, daca, pana la expirarea termenului de 6 luni prevazut la alin. (2), n-a fost ceruta inscrierea dreptului care a facut obiectul promisiunii, cu exceptia cazului cand cel indreptatit a cerut notarea in cartea funciara a actiunii prevazute la alin. (2). De asemenea, promisiunea se va radia din oficiu in toate cazurile cand, pana la incheierea contractului amintit mai sus ori pana la solutionarea definitiva a actiunii prevazute la alin. (2), imobilul a fost definitiv adjudecat in cadrul vanzarii silite de catre un tert care nu este tinut sa raspunda de obligatiile promitentului.
    (4) Dispozitiile prezentului articol se aplica prin asemanare si pactelor de optiune notate in cartea funciara. In aceste cazuri, daca, pana la expirarea termenului stipulat in contract pentru exercitarea optiunii, beneficiarul pactului nu solicita, in baza declaratiei de optiune si a dovezii comunicarii sale catre cealalta parte, intabularea dreptului ce urmeaza a fi dobandit, se va dispune din oficiu radierea pactului inscris in folosul sau.

    CAP. IV
    Rectificarea inscrierilor de carte funciara

    ART. 907
    Notiunea
    (1) Cand o inscriere facuta in cartea funciara nu corespunde cu situatia juridica reala, se poate cere rectificarea acesteia.
    (2) Prin rectificare se intelege radierea, indreptarea sau corectarea oricarei inscrieri inexacte efectuate in cartea funciara.
    (3) Situatia juridica reala trebuie sa rezulte dintr-o recunoastere facuta de titularul inscrierii a carei rectificare se solicita prin declaratie in forma autentica notariala ori dintr-o hotarare judecatoreasca definitiva pronuntata impotriva acestuia, prin care s-a admis actiunea de fond. Actiunea de fond poate fi, dupa caz, o actiune in nulitate, rezolutiune, reductiune sau orice alta actiune intemeiata pe o cauza de ineficacitate a actului.
    ART. 908
    Rectificarea intabularii sau inscrierii provizorii
    (1) Orice persoana interesata poate cere rectificarea unei intabulari sau inscrieri provizorii, daca:
    1. inscrierea, incheierea sau, dupa caz, actul in temeiul caruia s-a dispus inscrierea nu este valabil;
    2. dreptul inscris a fost gresit calificat;
    3. nu mai sunt intrunite conditiile de existenta a dreptului inscris sau au incetat efectele actului juridic in temeiul caruia s-a facut inscrierea;
    4. inscrierea in cartea funciara nu mai este, din orice alte motive, in concordanta cu situatia juridica reala a imobilului.
    (2) Rectificarea inscrierilor in cartea funciara se poate face fie pe cale amiabila, prin declaratia autentica notariala a titularului dreptului ce urmeaza a fi radiat sau modificat, fie, in caz de litigiu, prin hotarare judecatoreasca definitiva.
    (3) Cand dreptul inscris in cartea funciara urmeaza a fi rectificat, titularul lui este obligat sa predea celui indreptatit, odata cu consimtamantul in forma autentica notariala pentru efectuarea rectificarii, si inscrisurile necesare, iar in caz contrar, persoana interesata va putea solicita instantei sa dispuna inscrierea in cartea funciara. In acest din urma caz, hotararea instantei de judecata va suplini consimtamantul la inscriere al partii care are obligatia de a preda inscrisurile necesare rectificarii.
    (4) Actiunea in rectificare poate fi introdusa concomitent sau separat, dupa ce a fost admisa actiunea de fond, cand este cazul. Ea poate fi formulata atat impotriva dobanditorului nemijlocit, cat si impotriva tertilor dobanditori, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, in conditiile prevazute la art. 909, cu exceptia actiunii intemeiate pe dispozitiile alin. (1) pct. 3 si 4, care nu poate fi pornita impotriva tertilor care si-au inscris vreun drept real, dobandit cu buna-credinta si printr-un act juridic cu titlu oneros sau, dupa caz, in temeiul unui contract de ipoteca, intemeindu-se pe cuprinsul cartii funciare.
    ART. 909
    Termenele de exercitare a actiunii in rectificare
    (1) Sub rezerva prescriptiei dreptului la actiunea in fond, actiunea in rectificare este imprescriptibila fata de dobanditorul nemijlocit, precum si fata de tertul care a dobandit cu rea-credinta dreptul inscris in folosul sau. Daca actiunea de fond introdusa pe cale separata a fost admisa, actiunea in rectificare este, de asemenea, imprescriptibila atat impotriva celor care au fost chemati in judecata, cat si impotriva tertilor care au dobandit un drept real dupa ce actiunea de fond a fost notata in cartea funciara.
    (2) Fata de tertele persoane care au dobandit cu buna-credinta un drept real prin donatie sau legat cu titlu particular, actiunea in rectificare, sub rezerva prescriptiei dreptului la actiunea de fond, nu se va putea introduce decat in termen de 5 ani, socotiti de la inregistrarea cererii lor de inscriere.
    (3) De asemenea, sub rezerva prescriptiei dreptului la actiunea in fond, actiunea in rectificare, intemeiata exclusiv pe dispozitiile art. 908 alin. (1) pct. 1 si 2, se va putea indrepta si impotriva tertelor persoane care si-au inscris vreun drept real, dobandit cu buna-credinta si printr-un act juridic cu titlu oneros sau, dupa caz, in temeiul unui contract de ipoteca, intemeindu-se pe cuprinsul cartii funciare. In aceste cazuri, termenul va fi de 3 ani, socotiti de la data inregistrarii cererii de inscriere formulate de catre dobanditorul nemijlocit al dreptului a carui rectificare se cere, cu exceptia cazului cand incheierea, prin care s-a ordonat inscrierea care face obiectul actiunii in rectificare, a fost comunicata celui indreptatit, caz in care termenul va fi de un an de la comunicarea acesteia.
    (4) Termenele prevazute la alin. (2) si (3) sunt termene de decadere.
    ART. 910
    Efectele admiterii actiunii in rectificare
    (1) Hotararea prin care se admite rectificarea unei inscrieri nu va aduce atingere drepturilor inscrise in folosul celor care nu au fost parti in cauza.
    (2) Daca insa actiunea in rectificare a fost notata in cartea funciara, hotararea judecatoreasca de admitere se va inscrie, din oficiu, si impotriva acelora care au dobandit vreun drept tabular dupa notare, care se va radia odata cu dreptul autorului lor.
    ART. 911
    Rectificarea notarii in cartea funciara
    (1) In lipsa consimtamantul titularului, orice persoana interesata va putea cere rectificarea unei notari in cazurile prevazute la art. 908, precum si ori de cate ori, din alte cauze, notarea nu este sau a incetat sa fie exacta.
    (2) Rectificarea se va incuviinta in temeiul unei hotarari judecatoresti definitive; dreptul la actiune este imprescriptibil.
    (3) Dispozitiile art. 910 raman aplicabile.
    ART. 912
    Radierea drepturilor conditionale
    (1) Dreptul afectat de o conditie suspensiva se va radia din oficiu, daca nu se dovedeste indeplinirea conditiei care afecteaza dreptul, in termen de 5 ani de la inscriere.
    (2) Tot astfel se va radia conditia rezolutorie, daca nu s-a cerut, in temeiul ei, radierea dreptului inscris sub o asemenea modalitate, timp de 10 ani de la inscriere.
    ART. 913
    Indreptarea erorilor materiale
    Erorile materiale savarsite cu prilejul inscrierilor efectuate in cartea funciara, altele decat cele care constituie cazuri de rectificare, se pot indrepta la cerere sau din oficiu. Dispozitiile art. 909-911 sunt aplicabile in mod corespunzator.
    ART. 914
    Modificarea descrierii imobilului
    Proprietarul imobilului inscris in cartea funciara va putea cere oricand modificarea mentiunilor din cartea funciara privitoare la descrierea, destinatia sau suprafata acestuia, in conditiile legii.
    ART. 915
    Raspunderea pentru tinerea defectuoasa a cartii funciare
    (1) Cel prejudiciat printr-o fapta savarsita, chiar din culpa, in pastrarea si administrarea cartii funciare va putea cere obligarea, in solidar, la plata de despagubiri a oficiului teritorial de cadastru si publicitate imobiliara de la locul situarii imobilului si a persoanei raspunzatoare de prejudiciul astfel cauzat, daca prejudiciul nu a putut fi inlaturat, in tot sau in parte, prin exercitarea actiunilor si cailor de atac prevazute de lege.
    (2) Dreptul la actiune se prescrie intr-un termen de un an, socotit din ziua in care cel vatamat a cunoscut faptul pagubitor, insa nu mai tarziu de 3 ani de la data cand s-a savarsit fapta prin care s-a cauzat prejudiciul. Prescriptia este suspendata prin exercitarea actiunilor si cailor de atac prevazute de lege pentru inlaturarea efectelor faptei pagubitoare.

    TITLUL VIII
    Posesia

    CAP. I
    Dispozitii generale

    ART. 916
    Notiunea
    (1) Posesia este exercitarea in fapt a prerogativelor dreptului de proprietate asupra unui bun de catre persoana care il stapaneste si care se comporta ca un proprietar.
    (2) Dispozitiile prezentului titlu se aplica, in mod corespunzator, si in privinta posesorului care se comporta ca un titular al altui drept real, cu exceptia drepturilor reale de garantie.
    ART. 917
    Exercitarea posesiei
    (1) Posesorul poate exercita prerogativele dreptului de proprietate asupra bunului fie in mod nemijlocit, prin putere proprie, fie prin intermediul unei alte persoane.
    (2) Persoanele lipsite de capacitate de exercitiu si persoanele juridice exercita posesia prin reprezentantul lor legal.
    ART. 918
    Cazurile care nu constituie posesie
    (1) Nu constituie posesie stapanirea unui bun de catre un detentor precar, precum:
    a) locatarul, comodatarul, depozitarul, creditorul gajist;
    b) titularul dreptului de superficie, uzufruct, uz, abitatie sau servitute, fata de nuda proprietate;
    c) fiecare coproprietar, in proportie cu cotele-parti ce revin celorlalti coproprietari;
    d) orice alta persoana care, detinand temporar un bun al altuia, este obligata sa il restituie sau care il stapaneste cu ingaduinta acestuia.
    (2) Detentorul precar poate invoca efectele recunoscute posesiei numai in cazurile si limitele prevazute de lege.
    ART. 919
    Prezumtia de posesie si prezumtia de proprietate
    (1) Pana la proba contrara, acela care stapaneste bunul este prezumat posesor.
    (2) Detentia precara, odata dovedita, este prezumata ca se mentine pana la proba intervertirii sale.
    (3) Pana la proba contrara, posesorul este considerat proprietar, cu exceptia imobilelor inscrise in cartea funciara.
    ART. 920
    Intervertirea precaritatii in posesie
    (1) Intervertirea detentiei precare in posesie nu se poate face decat in urmatoarele cazuri:
    a) daca detentorul precar incheie cu buna-credinta un act translativ de proprietate cu titlu particular cu alta persoana decat cu proprietarul bunului;
    b) daca detentorul savarseste impotriva posesorului acte de rezistenta neechivoce in privinta intentiei sale de a incepe sa se comporte ca un proprietar; in acest caz, intervertirea nu se va produce insa mai inainte de implinirea termenului prevazut pentru restituirea bunului;
    c) daca detentorul precar instraineaza bunul, printr-un act translativ de proprietate cu titlu particular, cu conditia ca dobanditorul sa fie de buna-credinta.
    (2) In cazul imobilelor inscrise in cartea funciara, dobanditorul este de buna-credinta daca inscrie dreptul in folosul sau intemeindu-se pe cuprinsul cartii funciare. In celelalte cazuri, este de buna-credinta dobanditorul care nu cunostea si nici nu trebuia, dupa imprejurari, sa cunoasca lipsa calitatii de proprietar a celui de la care a dobandit bunul.
    ART. 921
    Incetarea posesiei
    Posesia inceteaza prin:
    a) transformarea sa in detentie precara;
    b) instrainarea bunului;
    c) abandonarea bunului mobil sau inscrierea in cartea funciara a declaratiei de renuntare la dreptul de proprietate asupra unui bun imobil;
    d) pieirea bunului;
    e) trecerea bunului in proprietate publica;
    f) inscrierea dreptului de proprietate al comunei, orasului sau municipiului, dupa caz, conform art. 889 alin. (2);
    g) deposedare, daca posesorul ramane lipsit de posesia bunului mai mult de un an.

    CAP. II
    Viciile posesiei

    ART. 922
    Viciile posesiei
    (1) In afara situatiilor prevazute de lege, nu poate produce efecte juridice decat posesia utila.
    (2) Nu este utila posesia discontinua, tulburata sau clandestina. Pana la proba contrara, posesia este prezumata a fi utila.
    ART. 923
    Discontinuitatea
    Posesia este discontinua atat timp cat posesorul o exercita cu intermitente anormale in raport cu natura bunului.
    ART. 924
    Violenta
    Posesia este tulburata atat timp cat este dobandita sau conservata prin acte de violenta, fizica sau morala, care nu au fost provocate de o alta persoana.
    ART. 925
    Clandestinitatea
    Posesia este clandestina, daca se exercita astfel incat nu poate fi cunoscuta.
    ART. 926
    Invocarea viciilor posesiei
    (1) Discontinuitatea poate fi opusa posesorului de catre orice persoana interesata.
    (2) Numai persoana fata de care posesia este tulburata sau clandestina poate invoca aceste vicii.
    ART. 927
    Incetarea viciilor posesiei
    Posesia viciata devine utila indata ce viciul inceteaza.

    CAP. III
    Efectele posesiei

    SECTIUNEA 1
    Dispozitii generale

    ART. 928
    Uzucapiunea si dobandirea fructelor
    In conditiile prezentului capitol, posesorul poate dobandi proprietatea asupra bunului posedat sau, dupa caz, asupra fructelor produse de acesta.
    ART. 929
    Bunurile care nu pot fi uzucapate
    Nu pot fi uzucapate bunurile care, inainte sau dupa intrarea in posesie, au fost declarate prin lege inalienabile.

    SECTIUNEA a 2-a
    Uzucapiunea imobiliara

    ART. 930
    Uzucapiunea extratabulara
    (1) Dreptul de proprietate asupra unui imobil si dezmembramintele sale pot fi inscrise in cartea funciara, in temeiul uzucapiunii, in folosul celui care l-a posedat timp de 10 ani, daca:
    a) proprietarul inscris in cartea funciara a decedat ori, dupa caz, si-a incetat existenta;
    b) a fost inscrisa in cartea funciara declaratia de renuntare la proprietate;
    c) imobilul nu era inscris in nicio carte funciara.
    (2) In toate cazurile, uzucapantul poate dobandi dreptul numai daca si-a inregistrat cererea de inscriere in cartea funciara inainte ca o terta persoana sa isi fi inregistrat propria cerere de inscriere a dreptului in folosul sau, pe baza unei cauze legitime, in cursul sau chiar dupa implinirea termenului de uzucapiune.
    ART. 931
    Uzucapiunea tabulara
    (1) Drepturile celui care a fost inscris, fara cauza legitima, in cartea funciara, ca proprietar al unui imobil sau titular al unui alt drept real, nu mai pot fi contestate cand cel inscris cu buna-credinta a posedat imobilul timp de 5 ani dupa momentul inregistrarii cererii de inscriere, daca posesia sa a fost neviciata.
    (2) Este suficient ca buna-credinta sa existe in momentul inregistrarii cererii de inscriere si in momentul intrarii in posesie.
    ART. 932
    Curgerea termenului uzucapiunii
    (1) In cazurile prevazute la art. 930 alin. (1) lit. a) si b), termenul uzucapiunii nu incepe sa curga inainte de data decesului sau, dupa caz, a incetarii existentei juridice a proprietarului, respectiv inainte de data inscrierii declaratiei de renuntare la proprietate, chiar daca intrarea in posesie s-a produs la o data anterioara.
    (2) Viciile posesiei suspenda cursul uzucapiunii.
    ART. 933
    Jonctiunea posesiilor
    (1) Fiecare posesor este considerat ca incepe in persoana sa o noua posesie, indiferent daca bunul a fost transmis cu titlu universal sau particular.
    (2) Cu toate acestea, pentru a invoca uzucapiunea, posesorul actual poate sa uneasca propria posesie cu aceea a autorului sau.
    ART. 934
    Alte dispozitii aplicabile
    Dispozitiile prezentei sectiuni se completeaza, in mod corespunzator, cu cele privitoare la prescriptia extinctiva.

    SECTIUNEA a 3-a
    Dobandirea proprietatii mobiliare prin posesia de buna-credinta

    ART. 935
    Prezumtia de titlu de proprietate
    Oricine se afla la un moment dat in posesia unui bun mobil este prezumat ca are un titlu de dobandire a dreptului de proprietate asupra bunului.
    ART. 936
    Opozabilitatea fata de terti
    Cu exceptia cazurilor prevazute de lege, posesia de buna-credinta a bunului mobil asigura opozabilitatea fata de terti a actelor juridice constitutive sau translative de drepturi reale.
    ART. 937
    Dobandirea proprietatii mobiliare prin posesia de buna-credinta
    (1) Persoana care, cu buna-credinta, incheie cu un neproprietar un act translativ de proprietate cu titlu oneros avand ca obiect un bun mobil devine proprietarul acelui bun din momentul luarii sale in posesie efectiva.
    (2) Cu toate acestea, bunul pierdut sau furat poate fi revendicat de la posesorul de buna-credinta, daca actiunea este intentata, sub sanctiunea decaderii, in termen de 3 ani de la data la care proprietarul a pierdut stapanirea materiala a bunului.
    (3) Daca bunul pierdut sau furat a fost cumparat dintr-un loc ori de la o persoana care vinde in mod obisnuit bunuri de acelasi fel ori daca a fost adjudecat la o licitatie publica, iar actiunea in revendicare a fost introdusa inauntrul termenului de 3 ani, posesorul de buna-credinta poate retine bunul pana la indemnizarea sa integrala pentru pretul platit vanzatorului.
    (4) Dispozitiile prezentului articol nu se aplica bunurilor mobile care sunt accesorii unui imobil.
    (5) Dispozitiile prezentului articol se aplica in mod corespunzator si in legatura cu dobandirea dreptului de uzufruct si a dreptului de uz asupra unui bun mobil.
    ART. 938
    Buna-credinta
    (1) Este de buna-credinta posesorul care nu cunostea si nici nu trebuia, dupa imprejurari, sa cunoasca lipsa calitatii de proprietar a instrainatorului.
    (2) Buna-credinta trebuie sa existe la data intrarii in posesia efectiva a bunului.
    ART. 939
    Dobandirea bunului mobil in temeiul uzucapiunii
    Acela care poseda bunul altuia timp de 10 ani, in alte conditii decat cele prevazute in prezenta sectiune, poate dobandi dreptul de proprietate, in temeiul uzucapiunii. Dispozitiile art. 932 alin. (2), art. 933 si 934 se aplica in mod corespunzator.
    ART. 940
    Posesia titlurilor la purtator
    Dispozitiile prezentei sectiuni se aplica si titlurilor la purtator, in masura in care prin legi speciale nu se dispune altfel.

    SECTIUNEA a 4-a
    Ocupatiunea

    ART. 941
    Dobandirea bunului prin ocupatiune
    (1) Posesorul unui lucru mobil care nu apartine nimanui devine proprietarul acestuia, prin ocupatiune, de la data intrarii in posesie, insa numai daca aceasta se face in conditiile legii.
    (2) Sunt lucruri fara stapan bunurile mobile abandonate, precum si bunurile care, prin natura lor, nu au un proprietar, cum sunt animalele salbatice, pestele si resursele acvatice vii din bazinele piscicole naturale, fructele de padure, ciupercile comestibile din flora spontana, plantele medicinale si aromatice si altele asemenea.
    (3) Lucrurile mobile de valoare foarte mica sau foarte deteriorate care sunt lasate intr-un loc public, inclusiv pe un drum public sau intr-un mijloc de transport in comun, sunt considerate lucruri abandonate.
    ART. 942
    Proprietatea bunului gasit
    (1) Bunul mobil pierdut continua sa apartina proprietarului sau.
    (2) Gasitorul bunului este obligat ca, in termen de 10 zile, sa il restituie proprietarului ori, daca acesta nu poate fi cunoscut, sa il predea organului de politie din localitatea in care a fost gasit. Acesta are obligatia de a pastra bunul timp de 6 luni, fiind aplicabile in acest sens dispozitiile privitoare la depozitul necesar.
    (3) Organul de politie va afisa la sediul sau si pe pagina de internet un anunt privitor la pierderea bunului, cu mentionarea tuturor elementelor de descriere a acestuia.
    ART. 943
    Proprietatea asupra bunului gasit in loc public
    Daca bunul a fost gasit intr-un loc public, el va fi predat, pe baza de proces-verbal, persoanei care detine un titlu, altul decat titlul de proprietate publica, asupra locului respectiv. In termen de 3 zile de la data preluarii bunului pierdut, aceasta persoana este obligata sa il predea, pe baza de proces-verbal, organelor de politie din localitate. In acelasi termen, anuntul mentionat la art. 942 alin. (3) se va afisa la locul unde a fost gasit bunul.
    ART. 944
    Vanzarea bunului gasit
    Daca, datorita imprejurarilor sau naturii bunului, pastrarea sa tinde sa ii diminueze valoarea ori devine prea costisitoare, el va fi vandut prin licitatie publica, conform legii. In acest caz, drepturile si obligatiile legate de bun se vor exercita in legatura cu pretul obtinut in urma vanzarii.
    ART. 945
    Restituirea bunului gasit catre proprietar
    (1) Bunul sau pretul obtinut din valorificarea lui se va remite proprietarului, daca acesta il pretinde, sub sanctiunea decaderii, in termenul prevazut la art. 942 alin. (2) teza a II-a, insa nu mai inainte de a se achita cheltuielile legate de pastrarea bunului.
    (2) De asemenea, in cazul bunurilor cu valoare comerciala, proprietarul este obligat sa plateasca gasitorului o recompensa reprezentand a zecea parte din pret sau din valoarea actuala a bunului. Obligatia de plata a recompensei nu exista in cazul prevazut la art. 943, daca gasitorul este persoana care detine spatiul ori un reprezentant sau un angajat al acesteia.
    (3) In cazul in care proprietarul a facut o oferta publica de recompensa, gasitorul are dreptul de a opta intre suma la care s-a obligat proprietarul prin aceasta oferta si recompensa fixata de lege ori stabilita de catre instanta judecatoreasca.
    (4) Daca bunul ori pretul nu este pretins de proprietarul originar, el va fi considerat lucru fara stapan si remis gasitorului pe baza de proces-verbal. In acest caz, gasitorul dobandeste dreptul de proprietate prin ocupatiune. Dovada ocupatiunii se poate face prin procesul-verbal mentionat sau prin orice alt mijloc de proba.
    (5) Daca gasitorul refuza sa preia bunul sau pretul, acesta revine comunei, orasului sau municipiului pe teritoriul caruia a fost gasit si intra in domeniul privat al acesteia.
    ART. 946
    Drepturile asupra tezaurului gasit
    (1) Tezaurul este orice bun mobil ascuns sau ingropat, chiar involuntar, in privinta caruia nimeni nu poate dovedi ca este proprietar.
    (2) Dreptul de proprietate asupra tezaurului descoperit intr-un bun imobil sau intr-un bun mobil apartine, in cote egale, proprietarului bunului imobil sau al bunului mobil in care a fost descoperit si descoperitorului.
    (3) Dispozitiile prezentului articol nu se aplica bunurilor mobile culturale, calificate astfel potrivit legii, care sunt descoperite fortuit sau ca urmare a unor cercetari arheologice sistematice, si nici acelor bunuri care, potrivit legii, fac obiectul proprietatii publice.
    ART. 947
    Alte dispozitii aplicabile
    Dispozitiile prezentei sectiuni se aplica in mod corespunzator si persoanelor care, pe un alt temei, au dreptul la restituirea bunului pierdut.

    SECTIUNEA a 5-a
    Dobandirea fructelor prin posesia de buna-credinta

    ART. 948
    Conditiile dobandirii fructelor bunului posedat
    (1) Posesorul de buna-credinta dobandeste dreptul de proprietate asupra fructelor bunului posedat.
    (2) Posesorul trebuie sa fie de buna-credinta la data perceperii fructelor. Fructele civile percepute anticipat revin posesorului in masura in care buna sa credinta se mentine la data scadentei acestora.
    (3) In cazul fructelor produse de imobile inscrise in cartea funciara, buna-credinta se apreciaza in raport cu conditiile cerute tertilor dobanditori pentru a respinge actiunea in rectificare.
    (4) In celelalte cazuri, posesorul este de buna-credinta atunci cand are convingerea ca este proprietarul bunului in temeiul unui act translativ de proprietate ale carui cauze de ineficacitate nu le cunoaste si nici nu ar trebui, dupa imprejurari, sa le cunoasca. Buna-credinta inceteaza din momentul in care cauzele de ineficacitate ii sunt cunoscute.
    (5) Posesorul de rea-credinta trebuie sa restituie fructele percepute, precum si contravaloarea acelora pe care a omis sa le perceapa.

    CAP. IV
    Actiunile posesorii

    ART. 949
    Actiunile posesorii
    (1) Cel care a posedat un bun cel putin un an poate solicita instantei de judecata prevenirea ori inlaturarea oricarei tulburari a posesiei sale sau, dupa caz, restituirea bunului. De asemenea, posesorul este indreptatit sa pretinda despagubiri pentru prejudiciile cauzate.
    (2) Exercitiul actiunilor posesorii este recunoscut si detentorului precar.
    ART. 950
    Persoanele impotriva carora se pot introduce actiunile posesorii
    (1) Actiunile posesorii pot fi introduse si impotriva proprietarului.
    (2) Actiunea posesorie nu poate fi insa introdusa impotriva persoanei fata de care exista obligatia de restituire a bunului.
    ART. 951
    Termenul de exercitare a actiunii posesorii
    (1) In caz de tulburare ori de deposedare, pasnica sau violenta, actiunea se introduce in termenul de prescriptie de un an de la data tulburarii sau deposedarii.
    (2) Daca tulburarea ori deposedarea este violenta, actiunea poate fi introdusa si de cel care exercita o posesie viciata, indiferent de durata posesiei sale.
    ART. 952
    Luarea masurilor pentru conservarea bunului posedat
    (1) Daca exista motive temeinice sa se considere ca bunul posedat poate fi distrus ori deteriorat de un lucru aflat in posesia unei alte persoane sau ca urmare a unor lucrari, precum ridicarea unei constructii, taierea unor arbori ori efectuarea unor sapaturi pe fondul invecinat, posesorul poate sa ceara luarea masurilor necesare pentru evitarea pericolului sau, daca este cazul, incetarea lucrarilor.
    (2) Pana la solutionarea cererii, posesorul ori, dupa caz, cealalta persoana poate fi obligata la plata unei cautiuni, lasate la aprecierea instantei, numai in urmatoarele situatii:
    a) daca instanta dispune, in mod provizoriu, deplasarea lucrului ori incetarea lucrarilor, cautiunea se stabileste in sarcina posesorului, astfel incat sa se poata repara prejudiciul ce s-ar cauza paratului prin aceasta masura;
    b) daca instanta incuviinteaza mentinerea lucrului in starea sa actuala ori continuarea lucrarilor, cautiunea se stabileste in sarcina paratului astfel incat sa se asigure posesorului sumele necesare pentru restabilirea situatiei anterioare.

---

     » HOTARARE nr. 13 din 11 ianuarie 2012 
     de Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 19-Ian-2012
     » Legislatie » Alte categorii » Legislatie

     » ORDONANTA nr. 1 din 11 ianuarie 2012 
     de Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 19-Ian-2012
     » Legislatie » Alte categorii » Legislatie

     » O.U.G. nr. 109 din 30 noiembrie 2011 privind guvernanta corporativa a intreprinderilor publice 
     de Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 16-Dec-2011
     » Legislatie » Alte categorii » Legislatie

     » Hotararea nr. 58 din 6 decembrie 2011  
     de Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 16-Dec-2011
     » Legislatie » Alte categorii » Legislatie

     » Hotararea nr. 59 din 6 decembrie 2011 
     de Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 16-Dec-2011
     » Legislatie » Alte categorii » Legislatie