AvocatulRoman.ro
Un produs marca Rentrop&Straton
actualizat la 23 Aprilie 2014
Cauta articol   Tip articol
 Domeniu Camp

...sau foloseste motorul de cautare avansata
Legislatia UE: Prin autentificare, sunt de acord cu faptul ca site-ul AvocatulRoman.ro poate seta module cookie in browserul meu.
Username:
Parola:
Tine-ma minte

Flux RSS Twitter Trimite pe Yahoo Messenger Trimite prin email Mareste font Micsoreaza font Font default

Codul de procedura civila - Cartea I

Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 16-Iun-2011

Tags: cod procedura civila, dispozitii generale

Continutul, designul, structura, precum si materialele AvocatulRoman.ro apartin Editurii RENTROP & STRATON si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala. Pentru detalii consultati sectiunea Termeni si conditii.
Alerta AvocatulRoman.roDescarca aici Programul Special de Alerta AvocatulRoman.ro!
Asigura-te, astfel, ca vei fi mereu primul care afla Noutatile AvocatulRoman.ro! ...clic aici



Cartea I - Dispozitii generale

CARTEA I
    Dispozitii generale

    TITLUL I
    Actiunea civila
Alerta AvocatulRoman.roDescarca aici Programul Special de Alerta AvocatulRoman.ro!
Asigura-te, astfel, ca vei fi mereu primul care afla Noutatile AvocatulRoman.ro! ...clic aici



     ART. 29
    Notiunea
    Actiunea civila este ansamblul mijloacelor procesuale prevazute de lege pentru protectia dreptului subiectiv pretins de catre una dintre parti sau a unei alte situatii juridice, precum si pentru asigurarea apararii partilor in proces.
     ART. 30
    Cererile in justitie
    (1) Oricine are o pretentie impotriva unei alte persoane ori urmareste solutionarea in justitie a unei situatii juridice are dreptul sa faca o cerere inaintea instantei competente.
    (2) Cererile in justitie sunt principale, accesorii, aditionale si incidentale.
    (3) Cererea principala este cererea introductiva de instanta. Ea poate cuprinde atat capete de cerere principale, cat si capete de cerere accesorii.
    (4) Cererile accesorii sunt acele cereri a caror solutionare depinde de solutia data unui capat de cerere principal.
    (5) Constituie cerere aditionala acea cerere prin care o parte modifica pretentiile sale anterioare.
    (6) Cererile incidentale sunt cererile formulate in cadrul unui proces aflat in curs de desfasurare.
     ART. 31
    Apararile
    Apararile formulate in justitie pot fi de fond sau procedurale.
     ART. 32
    Conditiile de exercitare a actiunii civile
    (1) Orice cerere poate fi formulata si sustinuta numai daca autorul acesteia:
    a) poate sta in judecata, in conditiile legii;
    b) are calitate procesuala;
    c) formuleaza o pretentie;
    d) justifica un interes.
    (2) Dispozitiile alin. (1) se aplica in mod corespunzator si in cazul apararilor.
     ART. 33
    Interesul de a actiona
    Interesul trebuie sa fie determinat, legitim, personal, nascut si actual. Cu toate acestea, chiar daca interesul nu este nascut si actual, se poate formula o cerere cu scopul de a preveni incalcarea unui drept subiectiv amenintat sau pentru a preintampina producerea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara.
     ART. 34
    Realizarea drepturilor afectate de un termen
    (1) Cererea pentru predarea unui bun la implinirea termenului contractual poate fi facuta chiar inainte de implinirea acestui termen.
    (2) Se poate, de asemenea, cere, inainte de termen, executarea la termen a obligatiei de intretinere sau a altei prestatii periodice.
    (3) Pot fi incuviintate, inainte de implinirea termenului, si alte cereri pentru executarea la termen a unor obligatii, ori de cate ori se va constata ca acestea pot preintampina o paguba insemnata pe care reclamantul ar incerca-o daca ar astepta implinirea termenului.
     ART. 35
    Constatarea existentei sau inexistentei unui drept
    Cel care are interes poate sa ceara constatarea existentei sau inexistentei unui drept. Cererea nu poate fi primita daca partea poate cere realizarea dreptului pe orice alta cale prevazuta de lege.
     ART. 36
    Legitimarea procesuala a altor persoane
    In cazurile si conditiile prevazute exclusiv prin lege, se pot introduce cereri sau se pot formula aparari si de persoane, organizatii, institutii sau autoritati, care, fara a justifica un interes personal, actioneaza pentru apararea drepturilor ori intereselor legitime ale unor persoane aflate in situatii speciale sau, dupa caz, in scopul ocrotirii unui interes de grup ori general.
     ART. 37
    Transmiterea calitatii procesuale
    Calitatea de parte se poate transmite legal sau conventional, ca urmare a transmisiunii, in conditiile legii, a drepturilor ori situatiilor juridice deduse judecatii.
     ART. 38
    Situatia procesuala a instrainatorului si a succesorilor sai
    (1) Daca in cursul procesului dreptul litigios este transmis prin acte intre vii cu titlu particular, judecata va continua intre partile initiale. Daca insa transferul este facut, in conditiile legii, prin acte cu titlu particular pentru cauza de moarte, judecata va continua cu succesorul universal ori cu titlu universal al autorului, dupa caz.
    (2) In toate cazurile, succesorul cu titlu particular este obligat sa intervina in cauza, daca are cunostinta de existenta procesului, sau poate sa fie introdus in cauza, la cerere ori din oficiu. In acest caz, instanta va decide, dupa imprejurari si tinand seama de pozitia celorlalte parti, daca instrainatorul sau succesorul universal ori cu titlu universal al acestuia va ramane sau, dupa caz, va fi scos din proces. Daca instrainatorul sau, dupa caz, succesorul universal ori cu titlu universal al acestuia este scos din proces, judecata va continua numai cu succesorul cu titlu particular care va lua procedura in starea in care se afla la momentul la care acesta a intervenit sau a fost introdus in cauza.
    (3) Hotararea pronuntata contra instrainatorului sau succesorului universal ori cu titlu universal al acestuia, dupa caz, va produce de drept efecte si contra succesorului cu titlu particular si va fi intotdeauna opozabila acestuia din urma, cu exceptia cazurilor in care a dobandit dreptul cu buna-credinta si nu mai poate fi evins, potrivit legii, de catre adevaratul titular.
     ART. 39
    Sanctiunea incalcarii conditiilor de exercitare a actiunii civile
    (1) Cererile facute de o persoana care nu are capacitate procesuala sunt nule sau, dupa caz, anulabile. De asemenea, in cazul lipsei calitatii procesuale sau a interesului, instanta va respinge cererea ori apararea formulata ca fiind facuta de o persoana sau impotriva unei persoane fara calitate ori ca lipsita de interes, dupa caz.
    (2) Incalcarea dispozitiilor prezentului titlu poate, de asemenea, atrage aplicarea si a altor sanctiuni prevazute de lege, iar cel care a suferit un prejudiciu are dreptul de a fi despagubit, potrivit dreptului comun.

    TITLUL II
    Participantii la procesul civil

     CAP. I
    Judecatorul. Incompatibilitatea

     ART. 40
    Cazurile de incompatibilitate
    (1) Judecatorul care a pronuntat o incheiere interlocutorie sau o hotarare prin care s-a solutionat cauza nu poate judeca aceeasi pricina in apel, recurs, contestatie in anulare sau revizuire si nici dupa trimiterea spre rejudecare.
    (2) De asemenea, nu poate lua parte la judecata cel care a fost martor, expert, arbitru, procuror, avocat, asistent judiciar, magistrat-asistent sau mediator in aceeasi cauza.
    (3) Nu poate lua parte la judecata nici judecatorul care si-a exprimat anterior parerea cu privire la solutie in cauza pe care a fost desemnat sa o judece.
     ART. 41
    Alte cazuri de incompatibilitate
    (1) Judecatorul este, de asemenea, incompatibil de a judeca in urmatoarele situatii:
    1. cand exista imprejurari care fac justificata temerea ca el, sotul sau, ascendentii ori descendentii lor sau afinii lor, dupa caz, au un interes in legatura cu pricina care se judeca;
    2. cand este sot, ruda sau afin pana la gradul al patrulea inclusiv cu avocatul ori reprezentantul unei parti sau daca este casatorit cu fratele ori cu sora sotului uneia dintre aceste persoane;
    3. cand sotul sau fostul sau sot este ruda ori afin pana la gradul al patrulea inclusiv cu vreuna dintre parti;
    4. daca el, sotul sau rudele lor pana la gradul al patrulea inclusiv ori afinii lor, dupa caz, sunt parti intr-un proces care se judeca la instanta la care una dintre parti este judecator;
    5. daca intre el, sotul sau ori rudele lor pana la gradul al patrulea inclusiv sau afinii lor, dupa caz, si una dintre parti a existat un proces penal cu cel mult 5 ani inainte de a fi desemnat sa judece pricina. In cazul plangerilor penale formulate de parti in cursul procesului, judecatorul devine incompatibil numai in situatia punerii in miscare a actiunii penale impotriva sa;
    6. daca este tutore sau curator al uneia dintre parti;
    7. daca el, sotul sau, ascendentii ori descendentii lor au primit daruri sau promisiuni de daruri ori alte avantaje de la una dintre parti;
    8. daca el, sotul sau ori una dintre rudele lor pana la gradul al patrulea inclusiv sau afinii lor, dupa caz, se afla in relatii de dusmanie cu una dintre parti, sotul ori rudele acesteia pana la gradul al patrulea inclusiv;
    9. daca, atunci cand este investit cu solutionarea unei cai de atac, sotul sau o ruda a sa pana la gradul al patrulea inclusiv a participat, ca judecator sau procuror, la judecarea aceleiasi pricini inaintea altei instante;
    10. daca este sot sau ruda pana la gradul al patrulea inclusiv sau afin, dupa caz, cu un alt membru al completului de judecata;
    11. daca sotul, o ruda ori un afin al sau pana la gradul al patrulea inclusiv a reprezentat sau asistat partea in aceeasi pricina inaintea altei instante;
    12. atunci cand exista alte elemente care nasc in mod intemeiat indoieli cu privire la impartialitatea sa.
    (2) Dispozitiile alin. (1) privitoare la sot se aplica si in cazul concubinilor.
     ART. 42
    Abtinerea
    (1) Inainte de primul termen de judecata grefierul de sedinta va verifica, pe baza dosarului cauzei, daca judecatorul acesteia se afla in vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute la art. 40 alin. (1) si (2) si, cand este cazul, va intocmi un referat corespunzator.
    (2) Judecatorul care stie ca exista un motiv de incompatibilitate in privinta sa este obligat sa se abtina de la judecarea pricinii.
    (3) Declaratia de abtinere se face in scris de indata ce judecatorul a cunoscut existenta cazului de incompatibilitate sau verbal in sedinta, fiind consemnata in incheiere.
     ART. 43
    Recuzarea
    (1) Judecatorul aflat intr-o situatie de incompatibilitate poate fi recuzat de oricare dintre parti inainte de inceperea oricarei dezbateri.
    (2) Cand motivele de incompatibilitate s-au ivit ori au fost cunoscute de parte doar dupa inceperea dezbaterilor, aceasta trebuie sa solicite recuzarea de indata ce acestea ii sunt cunoscute.
     ART. 44
    Exceptii
    In cazurile prevazute la art. 40, judecatorul nu poate participa la judecata, chiar daca nu s-a abtinut ori nu a fost recuzat.
     ART. 45
    Judecatorii care pot fi recuzati
    Pot fi recuzati numai judecatorii care fac parte din completul de judecata caruia pricina i-a fost repartizata pentru solutionare.
     ART. 46
    Cererea de recuzare. Conditii
    (1) Cererea de recuzare se poate face verbal in sedinta sau in scris pentru fiecare judecator in parte, aratandu-se cazul de incompatibilitate si probele de care partea intelege sa se foloseasca.
    (2) Este inadmisibila cererea in care se invoca alte motive decat cele prevazute la art. 40 si 41.
    (3) Sunt, de asemenea, inadmisibile cererea de recuzare privitoare la alti judecatori decat cei prevazuti la art. 45, precum si cererea indreptata impotriva aceluiasi judecator pentru acelasi motiv de incompatibilitate.
    (4) Nerespectarea conditiilor prezentului articol atrage inadmisibilitatea cererii de recuzare. In acest caz, inadmisibilitatea se constata chiar de completul in fata caruia s-a formulat cererea de recuzare, cu participarea judecatorului recuzat.
     ART. 47
    Abtinerea judecatorului recuzat
    (1) Judecatorul impotriva caruia este formulata o cerere de recuzare poate declara ca se abtine.
    (2) Declaratia de abtinere se solutioneaza cu prioritate.
    (3) In caz de admitere a declaratiei de abtinere, cererea de recuzare, indiferent de motivul acesteia, va fi respinsa, prin aceeasi incheiere, ca ramasa fara obiect.
    (4) In cazul in care declaratia de abtinere se respinge, prin aceeasi incheiere instanta se va pronunta si asupra cererii de recuzare.
     ART. 48
    Starea cauzei pana la solutionarea cererii
    (1) Pana la solutionarea declaratiei de abtinere nu se va face niciun act de procedura in cauza.
    (2) Formularea unei cereri de recuzare nu determina suspendarea judecatii. Cu toate acestea, pronuntarea solutiei in cauza nu poate avea loc decat dupa solutionarea cererii de recuzare.
     ART. 49
    Compunerea completului de judecata
    (1) Abtinerea sau recuzarea se solutioneaza de un alt complet al instantei respective, in compunerea caruia nu poate intra judecatorul recuzat sau care a declarat ca se abtine. Dispozitiile art. 46 alin. (4) raman aplicabile.
    (2) Cand, din pricina abtinerii sau recuzarii, nu se poate alcatui completul de judecata, cererea se judeca de instanta ierarhic superioara.
     ART. 50
    Procedura de solutionare a abtinerii sau a recuzarii
    (1) Instanta hotaraste de indata, in camera de consiliu, fara prezenta partilor si ascultandu-l pe judecatorul recuzat sau care a declarat ca se abtine, numai daca apreciaza ca este necesar. In aceleasi conditii, instanta va putea asculta si partile.
    (2) In cazul in care la acelasi termen s-au formulat cereri de recuzare si de abtinere pentru motive diferite, acestea vor fi judecate impreuna.
    (3) Nu se admite interogatoriul ca mijloc de dovada a motivelor de recuzare.
    (4) In cazul admiterii abtinerii sau recuzarii intemeiate pe dispozitiile art. 41 alin. (1) pct. 10, instanta va stabili care dintre judecatori nu va lua parte la judecarea pricinii.
    (5) Abtinerea sau recuzarea se solutioneaza printr-o incheiere care se pronunta in sedinta publica.
    (6) Daca abtinerea sau, dupa caz, recuzarea a fost admisa, judecatorul se va retrage de la judecarea pricinii. In acest caz, incheierea va arata in ce masura actele indeplinite de judecator urmeaza sa fie pastrate.
     ART. 51
    Procedura de solutionare de catre instanta superioara
    (1) Instanta superioara investita cu judecarea abtinerii sau recuzarii in situatia prevazuta la art. 49 alin. (2) va dispune, in caz de admitere a cererii, trimiterea pricinii la o alta instanta de acelasi grad din circumscriptia sa.
    (2) Daca cererea este respinsa, pricina se inapoiaza instantei inferioare.
     ART. 52
    Caile de atac
    (1) Incheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacata numai de parti, odata cu hotararea prin care s-a solutionat cauza. Cand aceasta din urma hotarare este definitiva, incheierea va putea fi atacata cu recurs, la instanta ierarhic superioara, in termen de 5 zile de la comunicarea acestei hotarari.
    (2) Incheierea prin care s-a incuviintat sau s-a respins abtinerea, cea prin care s-a incuviintat recuzarea, precum si incheierea prin care s-a respins recuzarea in cazul prevazut la art. 47 alin. (3) nu sunt supuse niciunei cai de atac.
    (3) In cazul prevazut la alin. (1), daca instanta de apel constata ca recuzarea a fost in mod gresit respinsa, reface toate actele de procedura si, daca apreciaza ca este necesar, dovezile administrate la prima instanta. Cand instanta de recurs constata ca recuzarea a fost gresit respinsa, ea va casa hotararea, dispunand trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta de apel sau, atunci cand calea de atac a apelului este suprimata, la prima instanta.
     ART. 53
    Incompatibilitatea altor participanti
    Dispozitiile prezentului capitol se aplica in mod corespunzator si procurorilor, magistratilor-asistenti, asistentilor judiciari si grefierilor.

     CAP. II
    Partile

     ART. 54
    Enumerarea
    Sunt parti reclamantul si paratul, precum si, in conditiile legii, tertele persoane care intervin voluntar sau fortat in proces.

    SECTIUNEA 1
    Folosinta si exercitiul drepturilor procedurale

     ART. 55
    Capacitatea procesuala de folosinta
    (1) Poate fi parte in judecata orice persoana care are folosinta drepturilor civile.
    (2) Cu toate acestea, pot sta in judecata asociatiile, societatile sau alte entitati fara personalitate juridica, daca sunt constituite potrivit legii.
    (3) Lipsa capacitatii procesuale de folosinta poate fi invocata in orice stare a procesului. Actele de procedura indeplinite de cel care nu are capacitate de folosinta sunt lovite de nulitate absoluta.
     ART. 56
    Capacitatea procesuala de exercitiu
    (1) Cel care are calitatea de parte isi poate exercita drepturile procedurale in nume propriu sau prin reprezentant, cu exceptia cazurilor in care legea prevede altfel.
    (2) Partea care nu are exercitiul drepturilor procedurale nu poate sta in judecata decat daca este reprezentata, asistata ori autorizata in conditiile prevazute de legile sau, dupa caz, de statutele care ii reglementeaza capacitatea ori modul de organizare.
    (3) Lipsa capacitatii de exercitiu a drepturilor procedurale poate fi invocata in orice stare a procesului.
    (4) Actele de procedura indeplinite de cel care nu are exercitiul drepturilor procedurale sunt anulabile. Reprezentantul sau ocrotitorul legal al acestuia va putea insa confirma toate sau numai o parte din aceste acte.
    (5) Cand instanta constata ca actul de procedura a fost indeplinit de o parte lipsita de capacitate de exercitiu va acorda un termen pentru confirmarea lui. Daca actul nu este confirmat, se va dispune anularea lui.
    (6) Dispozitiile alin. (5) se aplica in mod corespunzator si persoanelor cu capacitate de exercitiu restransa.
     ART. 57
    Curatela speciala
    (1) In caz de urgenta, daca persoana fizica lipsita de capacitatea de exercitiu a drepturilor civile nu are reprezentant legal, instanta, la cererea partii interesate, va numi un curator special, care sa o reprezinte pana la numirea reprezentantului legal, potrivit legii. De asemenea, instanta va numi un curator special in caz de conflict de interese intre reprezentantul legal si cel reprezentat sau cand o persoana juridica ori o entitate dintre cele prevazute la art. 55 alin. (2), chemata sa stea in judecata, nu are reprezentant.
    (2) Dispozitiile alin. (1) se aplica in mod corespunzator si persoanelor cu capacitate de exercitiu restransa.
    (3) Numirea acestor curatori se va face de instanta care judeca procesul, dintre avocatii anume desemnati in acest scop de barou pentru fiecare instanta judecatoreasca. Curatorul special are toate drepturile si obligatiile prevazute de lege pentru reprezentantul legal.
    (4) Remunerarea provizorie a curatorului astfel numit se fixeaza de instanta, prin incheiere, stabilindu-se totodata si modalitatea de plata. La cererea curatorului, odata cu incetarea calitatii sale, tinandu-se seama de activitatea desfasurata, remuneratia va putea fi majorata.

    SECTIUNEA a 2-a
    Persoanele care sunt impreuna reclamante sau parate

     ART. 58
    Conditiile de existenta
    Mai multe persoane pot fi impreuna reclamante sau parate daca obiectul procesului este un drept ori o obligatie comuna, daca drepturile sau obligatiile lor au aceeasi cauza ori daca intre ele exista o stransa legatura.
     ART. 59
    Regimul juridic al coparticiparii procesuale
    (1) Actele de procedura, apararile si concluziile unuia dintre reclamanti sau parati nu le pot profita celorlalti si nici nu ii pot prejudicia.
    (2) Cu toate acestea, daca prin natura raportului juridic sau in temeiul unei dispozitii a legii, efectele hotararii se intind asupra tuturor reclamantilor ori paratilor, actele de procedura indeplinite numai de unii dintre ei sau termenele incuviintate numai unora dintre ei pentru indeplinirea actelor de procedura profita si celorlalti. Cand actele de procedura ale unora sunt potrivnice celor facute de ceilalti, se va tine seama de actele cele mai favorabile.
    (3) Reclamantii sau paratii care nu s-au infatisat ori nu au indeplinit un act de procedura in termen vor continua totusi sa fie citati, daca, potrivit legii, nu au termenul in cunostinta. Dispozitiile art. 197 sunt aplicabile.

    SECTIUNEA a 3-a
    Alte persoane care pot lua parte la judecata

    § 1. Interventia voluntara

     ART. 60
    Formele
    (1) Oricine are interes poate interveni intr-un proces care se judeca intre partile originare.
    (2) Interventia este principala, cand intervenientul pretinde pentru sine, in tot sau in parte, dreptul dedus judecatii sau un drept strans legat de acesta.
    (3) Interventia este accesorie, cand sprijina numai apararea uneia dintre parti.
     ART. 61
    Interventia principala
    (1) Cererea de interventie principala va fi facuta in forma prevazuta pentru cererea de chemare in judecata.
    (2) Cererea poate fi facuta numai in fata primei instante, inainte de inchiderea dezbaterilor in fond.
    (3) Cu acordul expres al partilor, interventia principala se poate face si in instanta de apel.
     ART. 62
    Interventia accesorie
    (1) Cererea de interventie accesorie va fi facuta in scris si va cuprinde elementele prevazute la art. 143 alin. (1), care se va aplica in mod corespunzator.
    (2) Interventia accesorie poate fi facuta pana la inchiderea dezbaterilor, in tot cursul judecatii, chiar si in caile extraordinare de atac.
     ART. 63
    Procedura de judecata. Caile de atac
    (1) Instanta va comunica partilor cererea de interventie si copii de pe inscrisurile care o insotesc.
    (2) Dupa ascultarea intervenientului si a partilor, instanta se va pronunta asupra admisibilitatii in principiu a interventiei, printr-o incheiere motivata.
    (3) Incheierea de admitere in principiu nu se poate ataca decat odata cu fondul.
    (4) Incheierea de respingere ca inadmisibila a cererii de interventie poate fi atacata in termen de 5 zile, care curge de la pronuntare pentru partea prezenta, respectiv de la comunicare pentru partea lipsa. Calea de atac este numai apelul daca incheierea a fost data in prima instanta, respectiv numai recursul la instanta ierarhic superioara in cazul in care incheierea a fost pronuntata in apel. Dosarul se inainteaza, in copie certificata pentru conformitate cu originalul, instantei competente sa solutioneze calea de atac in 24 de ore de la expirarea termenului. Intampinarea nu este obligatorie. Apelul sau, dupa caz, recursul se judeca in termen de cel mult 10 zile de la inregistrare.
     ART. 64
    Situatia intervenientului
    (1) Intervenientul devine parte in proces numai dupa admiterea in principiu a cererii sale.
    (2) Intervenientul va prelua procedura in starea in care se afla in momentul admiterii interventiei, dar va putea solicita administrarea de probe. Actele de procedura ulterioare vor fi indeplinite si fata de el.
    (3) In cazul interventiei principale, dupa admiterea in principiu, instanta va stabili un termen in care trebuie depusa intampinarea.
     ART. 65
    Judecarea cererii de interventie principala
    (1) Interventia principala se judeca odata cu cererea principala.
    (2) Cand judecarea cererii principale ar fi intarziata prin cererea de interventie, instanta poate dispune disjungerea ei pentru a fi judecata separat, in afara de cazul in care intervenientul pretinde pentru sine, in tot sau in parte, insusi dreptul dedus judecatii. In caz de disjungere, instanta ramane in toate cazurile competenta sa solutioneze cererea de interventie.
    (3) Nu se va dispune disjungerea nici atunci cand judecarea cererii de interventie ar fi intarziata de cererea principala.
    (4) Interventia principala va fi judecata chiar daca judecarea cererii principale s-a stins prin unul dintre modurile prevazute de lege.
     ART. 66
    Judecarea cererii de interventie accesorie
    (1) Judecarea cererii de interventie accesorie nu poate fi disjunsa de judecarea cererii principale, iar instanta este obligata sa se pronunte asupra acesteia prin aceeasi hotarare, odata cu fondul.
    (2) Intervenientul accesoriu poate sa savarseasca numai actele de procedura care nu contravin interesului partii in favoarea careia a intervenit.
    (3) Dupa admiterea in principiu, intervenientul accesoriu poate sa renunte la judecarea cererii de interventie doar cu acordul partii pentru care a intervenit.
    (4) Calea de atac exercitata de intervenientul accesoriu se socoteste neavenita daca partea pentru care a intervenit nu a exercitat calea de atac, a renuntat la calea de atac exercitata ori aceasta a fost anulata, perimata sau respinsa fara a fi cercetata in fond.

    § 2. Interventia fortata

    I. Chemarea in judecata a altei persoane

     ART. 67
    Formularea cererii. Termenele
    (1) Oricare dintre parti poate sa cheme in judecata o alta persoana care ar putea sa pretinda, pe calea unei cereri separate, aceleasi drepturi ca si reclamantul.
    (2) Cererea facuta de reclamant sau de intervenientul principal se va depune cel mai tarziu pana la terminarea cercetarii procesului inaintea primei instante.
    (3) Cererea facuta de parat se va depune in termenul prevazut pentru depunerea intampinarii inaintea primei instante, iar daca intampinarea nu este obligatorie, cel mai tarziu la primul termen de judecata.
     ART. 68
    Comunicarea cererii
    (1) Cererea va fi motivata si, impreuna cu inscrisurile care o insotesc, se va comunica atat celui chemat in judecata, cat si partii potrivnice.
    (2) La exemplarul cererii destinat tertului se vor alatura copii de pe cererea de chemare in judecata, intampinare si de pe inscrisurile de la dosar.
    (3) Dispozitiile art. 63 si 64 se aplica in mod corespunzator.
     ART. 69
    Pozitia tertului in proces
    Cel chemat in judecata dobandeste pozitia procesuala de reclamant, iar hotararea isi produce efectele si in privinta sa.
     ART. 70
    Scoaterea paratului din proces
    (1) In cazul prevazut la art. 69, cand paratul, chemat in judecata pentru o datorie baneasca, recunoaste datoria si declara ca vrea sa o execute fata de cel caruia ii va fi stabilit dreptul pe cale judecatoreasca, el va fi scos din proces, daca a consemnat la dispozitia instantei suma datorata.
    (2) Tot astfel, paratul, chemat in judecata pentru predarea unui bun sau a folosintei acestuia, va fi scos din proces daca declara ca va preda bunul celui al carui drept va fi stabilit prin hotarare judecatoreasca. Bunul in litigiu va fi pus sub sechestru judiciar de catre instanta investita cu judecarea cauzei, dispozitiile art. 959 si urmatoarele fiind aplicabile.
    (3) In aceste cazuri, judecata va continua numai intre reclamant si tertul chemat in judecata. Hotararea se va comunica si paratului, caruia ii este opozabila.

    II. Chemarea in garantie

     ART. 71
    Conditiile
    (1) Partea interesata poate sa cheme in garantie o terta persoana, impotriva careia ar putea sa se indrepte cu o cerere separata in garantie sau in despagubiri.
    (2) In aceleasi conditii, cel chemat in garantie poate sa cheme in garantie o alta persoana.
     ART. 72
    Formularea cererii. Termenele
    (1) Cererea va fi facuta in forma prevazuta pentru cererea de chemare in judecata.
    (2) Cererea facuta de reclamant sau de intervenientul principal se va depune cel mai tarziu pana la terminarea cercetarii procesului inaintea primei instante.
    (3) Cererea facuta de parat se va depune in termenul prevazut pentru depunerea intampinarii inaintea primei instante, iar daca intampinarea nu este obligatorie, cel mai tarziu la primul termen de judecata.
     ART. 73
    Procedura de judecata
    (1) Instanta va comunica celui chemat in garantie cererea si copii de pe inscrisurile ce o insotesc si va stabili termenul pana la care acesta trebuie sa depuna intampinare. In acelasi termen, poate fi facuta si cererea prevazuta la art. 71 alin. (2).
    (2) Dispozitiile art. 63 si art. 64 alin. (1) si (2) se aplica in mod corespunzator.
    (3) In termenul stabilit potrivit art. 64 alin. (3), cel chemat in garantie trebuie sa depuna intampinare si poate sa formuleze cererea prevazuta la art. 71 alin. (2).
    (4) Cererea de chemare in garantie se judeca odata cu cererea principala. Cu toate acestea, daca judecarea cererii principale ar fi intarziata prin cererea de chemare in garantie, instanta poate dispune disjungerea ei pentru a o judeca separat. In acest din urma caz, judecarea cererii de chemare in garantie va fi suspendata pana la solutionarea cererii principale.

    III. Aratarea titularului dreptului

     ART. 74
    Conditiile
    Paratul care detine un bun pentru altul sau care exercita in numele altuia un drept asupra unui lucru va putea arata pe acela in numele caruia detine lucrul sau exercita dreptul, daca a fost chemat in judecata de o persoana care pretinde un drept real asupra lucrului.
     ART. 75
    Formularea cererii. Termenul
    Cererea va fi motivata si se va depune inaintea primei instante in termenul prevazut de lege pentru depunerea intampinarii. Daca intampinarea nu este obligatorie, cererea se poate face cel mai tarziu la primul termen de judecata.
     ART. 76
    Procedura de judecata
    (1) Cererea, impreuna cu inscrisurile care o insotesc si o copie de pe cererea de chemare in judecata, vor fi comunicate celui aratat ca titular al dreptului.
    (2) Dispozitiile art. 63 si 64 se aplica in mod corespunzator.
    (3) Daca acela aratat ca titular al dreptului recunoaste sustinerile paratului si reclamantul consimte, el va lua locul paratului, care va fi scos din proces.
    (4) Daca reclamantul nu este de acord cu inlocuirea sau cand cel aratat ca titular nu se infatiseaza sau contesta cele sustinute de parat, tertul dobandeste calitatea de intervenient principal, dispozitiile art. 61 si art. 63-65 aplicandu-se in mod corespunzator.

    IV. Introducerea fortata in cauza, din oficiu, a altor persoane

     ART. 77
    Conditiile. Termenul
    (1) In cazurile expres prevazute de lege, precum si in procedura necontencioasa, judecatorul va dispune din oficiu introducerea in cauza a altor persoane, chiar daca partile se impotrivesc.
    (2) In materie contencioasa, cand raportul juridic dedus judecatii o impune, judecatorul va pune in discutia partilor necesitatea introducerii in cauza a altor persoane. Daca niciuna dintre parti nu solicita introducerea in cauza a tertului, iar judecatorul apreciaza ca pricina nu poate fi solutionata fara participarea tertului, va respinge cererea, fara a se pronunta pe fond.
    (3) Introducerea in cauza va fi dispusa, prin incheiere, pana la terminarea cercetarii procesului inaintea primei instante.
    (4) Cand necesitatea introducerii in cauza a altor persoane este constatata cu ocazia deliberarii, instanta va repune cauza pe rol, dispunand citarea partilor.
    (5) Hotararea prin care cererea a fost respinsa in conditiile alin. (2) este supusa numai apelului.
     ART. 78
    Procedura de judecata
    (1) Cel introdus in proces va fi citat, odata cu citatia comunicandu-i-se, in copie, si incheierea prevazuta la art. 77 alin. (3), cererea de chemare in judecata, intampinarea, precum si inscrisurile anexate acestora. Prin citatie i se va comunica si termenul pana la care va putea sa arate exceptiile, dovezile si celelalte mijloace de aparare de care intelege sa se foloseasca.
    (2) El va lua procedura in starea in care se afla in momentul introducerii in proces. Instanta, la cererea celui introdus in proces, va putea dispune readministrarea probelor sau administrarea de noi probe. Actele de procedura ulterioare vor fi indeplinite si fata de acesta.

    SECTIUNEA a 4-a
    Reprezentarea partilor in judecata

    § 1. Dispozitii generale

     ART. 79
    Formele reprezentarii
    (1) Partile pot sa exercite drepturile procedurale personal sau prin reprezentant. Reprezentarea poate fi legala, conventionala sau judiciara.
    (2) Persoanele fizice lipsite de capacitate de exercitiu vor sta in judecata prin reprezentant legal.
    (3) Partile pot sa stea in judecata printr-un reprezentant ales, in conditiile legii, cu exceptia cazului in care legea impune prezenta lor personala in fata instantei.
    (4) Cand legea prevede sau cand circumstantele cauzei o impun pentru a se asigura dreptul la un proces echitabil, judecatorul poate numi pentru oricare parte din proces un reprezentant in conditiile art. 57 alin. (3), aratand in incheiere limitele si durata reprezentarii.
    (5) Cand dreptul de reprezentare izvoraste din lege sau dintr-o hotarare judecatoreasca, asistarea reprezentantului de catre un avocat nu este obligatorie. Dispozitiile art. 82 alin. (3) si art. 83 alin. (2) sunt aplicabile.
     ART. 80
    Limitele reprezentarii. Continuarea judecarii procesului
    (1) Renuntarea la judecata sau la dreptul dedus judecatii, achiesarea la hotararea pronuntata, incheierea unei tranzactii, precum si orice alte acte procedurale de dispozitie nu se pot face de reprezentant decat in baza unui mandat special ori cu incuviintarea prealabila a instantei sau a autoritatii administrative competente.
    (2) Actele procedurale de dispozitie prevazute la alin. (1), facute in orice proces de reprezentantii minorilor, ai persoanelor puse sub interdictie si ai disparutilor, nu vor impiedica judecarea cauzei, daca instanta apreciaza ca ele nu sunt in interesul acestor persoane.
     ART. 81
    Lipsa dovezii calitatii de reprezentant
    (1) Cand instanta constata lipsa dovezii calitatii de reprezentant a celui care a actionat in numele partii, va da un termen scurt pentru acoperirea lipsurilor. Daca acestea nu se acopera, cererea va fi anulata.
    (2) Exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant inaintea primei instante nu poate fi invocata pentru prima oara in calea de atac.

    § 2. Dispozitii speciale privind reprezentarea conventionala

     ART. 82
    Reprezentarea conventionala a persoanelor fizice
    (1) In fata primei instante, precum si in apel, persoanele fizice pot fi reprezentate de catre avocat sau alt mandatar. Daca mandatul este dat unei alte persoane decat unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii asupra exceptiilor procesuale si asupra fondului decat prin avocat, atat in etapa cercetarii procesului, cat si in etapa dezbaterilor.
    (2) In cazul in care mandatarul persoanei fizice este sot sau o ruda pana la gradul al doilea inclusiv, acesta poate pune concluzii in fata oricarei instante, fara sa fie asistat de avocat, daca este licentiat in drept.
    (3) La redactarea cererii si a motivelor de recurs, precum si in exercitarea si sustinerea recursului, persoanele fizice vor fi asistate si, dupa caz, reprezentate, sub sanctiunea nulitatii, numai de catre un avocat, in conditiile legii, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 13 alin. (2).
    (4) In cazul contestatiei in anulare si al revizuirii, dispozitiile prezentului articol se aplica in mod corespunzator.
     ART. 83
    Reprezentarea conventionala a persoanelor juridice
    (1) Persoanele juridice pot fi reprezentate conventional in fata instantelor de judecata numai prin consilier juridic sau avocat, in conditiile legii.
    (2) La redactarea cererii si a motivelor de recurs, precum si in exercitarea si sustinerea recursului, persoanele juridice vor fi asistate si, dupa caz, reprezentate, sub sanctiunea nulitatii, numai de catre un avocat sau consilier juridic, in conditiile legii.
    (3) Dispozitiile alin. (1) si (2) se aplica in mod corespunzator si entitatilor aratate la art. 55 alin. (2).
     ART. 84
    Forma mandatului
    (1) Imputernicirea de a reprezenta o persoana fizica data mandatarului care nu are calitatea de avocat se dovedeste prin inscris autentic.
    (2) In cazurile prevazute la alin. (1), dreptul de reprezentare mai poate fi dat si prin declaratie verbala, facuta in instanta si consemnata in incheierea de sedinta, cu aratarea limitelor si a duratei reprezentarii.
    (3) Imputernicirea de a reprezenta o persoana fizica sau o persoana juridica data unui avocat ori consilier juridic se dovedeste prin inscris, potrivit legilor de organizare si exercitare a profesiei.
     ART. 85
    Mandatul general
    Mandatarul cu procura generala poate sa il reprezinte in judecata pe mandant, numai daca acest drept i-a fost dat anume. Daca cel care a dat procura generala nu are domiciliu si nici resedinta in tara sau daca procura este data unui prepus, dreptul de reprezentare in judecata se presupune dat.
     ART. 86
    Continutul mandatului
    (1) Mandatul este presupus dat pentru toate actele procesuale indeplinite in fata aceleiasi instante; el poate fi insa restrans, in mod expres, la anumite acte.
    (2) Avocatul care a reprezentat sau asistat partea la judecarea procesului poate face, chiar fara mandat, orice acte pentru pastrarea drepturilor supuse unui termen si care s-ar pierde prin neexercitarea lor la timp si poate, de asemenea, sa introduca orice cale de atac impotriva hotararii pronuntate. In aceste cazuri, toate actele de procedura se vor indeplini numai fata de parte. Sustinerea caii de atac se poate face numai in temeiul unei noi imputerniciri.
     ART. 87
    Incetarea mandatului
    Mandatul nu inceteaza prin moartea celui care l-a dat si nici daca acesta a devenit incapabil. Mandatul dainuieste pana la retragerea lui de catre mostenitori sau de catre reprezentantul legal al incapabilului.
     ART. 88
    Renuntarea la mandat si revocarea mandatului
    (1) Renuntarea la mandat sau revocarea acestuia nu poate fi opusa celeilalte parti decat de la comunicare, afara numai daca a fost facuta in sedinta de judecata si in prezenta ei.
    (2) Mandatarul care renunta la imputernicire este tinut sa instiinteze atat pe cel care i-a dat mandatul, cat si instanta, cu cel putin 15 zile inainte de termenul imediat urmator renuntarii. Mandatarul nu poate renunta la mandat in cursul termenului de exercitare a cailor de atac.

    SECTIUNEA a 5-a
    Asistenta judiciara

     ART. 89
    Conditiile de acordare
    (1) Cel care nu este in stare sa faca fata cheltuielilor pe care le presupune declansarea si sustinerea unui proces civil, fara a primejdui propria sa intretinere sau a familiei sale, poate beneficia de asistenta judiciara, in conditiile legii speciale privind ajutorul public judiciar.
    (2) Asistenta judiciara cuprinde:
    a) acordarea de scutiri, reduceri, esalonari sau amanari pentru plata taxelor judiciare prevazute de lege;
    b) apararea si asistenta gratuita printr-un avocat desemnat de barou;
    c) orice alte modalitati prevazute de lege.
    (3) Asistenta judiciara poate fi acordata oricand in cursul procesului, in tot sau numai in parte.

     CAP. III
    Participarea Ministerului Public in procesul civil

     ART. 90
    Modalitatile de participare
    (1) Procurorul poate porni orice actiune civila, ori de cate ori este necesar pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdictie si ale disparutilor, precum si in alte cazuri expres prevazute de lege.
    (2) Procurorul poate sa puna concluzii in orice proces civil, in oricare faza a acestuia, daca apreciaza ca este necesar pentru apararea ordinii de drept, a drepturilor si intereselor cetatenilor.
    (3) In cazurile anume prevazute de lege, participarea si punerea concluziilor de catre procuror sunt obligatorii, sub sanctiunea nulitatii absolute a hotararii.
    (4) Procurorul poate sa exercite caile de atac impotriva hotararilor pronuntate in cazurile prevazute la alin. (1), chiar daca nu a pornit actiunea civila, precum si atunci cand a participat la judecata, in conditiile legii.
    (5) Procurorul poate sa ceara punerea in executare a oricaror titluri executorii emise in favoarea persoanelor prevazute la alin. (1).
    (6) In toate cazurile, Ministerul Public nu datoreaza taxe de timbru si nici cautiune.
     ART. 91
    Efectele fata de titularul dreptului
    In cazurile prevazute la art. 90 alin. (1), titularul dreptului va fi introdus in proces si se va putea prevala de dispozitiile art. 400, 402, 403 si 432-434, iar daca procurorul isi va retrage cererea, va putea cere continuarea judecatii sau a executarii silite.

    TITLUL III
    Competenta instantelor judecatoresti

     CAP. I
    Competenta materiala

    SECTIUNEA 1
    Competenta dupa materie si valoare

     ART. 92
    Judecatoria
    Judecatoriile judeca:
    1. in prima instanta, urmatoarele cereri al caror obiect este evaluabil sau, dupa caz, neevaluabil in bani:
    a) cererile privitoare la nulitatea, anularea sau desfacerea casatoriei;
    b) cererile privind incredintarea copilului minor sau incuviintarea parintelui de a avea legaturi personale cu acesta, precum si cererile de inapoiere a copilului minor de la persoanele care il detin fara niciun drept;
    c) cererile privind obligatia legala de intretinere;
    d) cererile referitoare la inregistrarile in registrele de stare civila, potrivit legii;
    e) cererile avand ca obiect administrarea cladirilor cu mai multe etaje, apartamente sau spatii aflate in proprietatea exclusiva a unor persoane diferite, precum si cele privind raporturile juridice stabilite de asociatiile de proprietari cu alte persoane fizice sau persoane juridice, dupa caz;
    f) cererile de evacuare;
    g) cererile referitoare la servitutile privind zidurile si santurile comune, distanta constructiilor si plantatiilor, dreptul de trecere, precum si la alte servituti ori ingradiri ale dreptului de proprietate prevazute de lege, stabilite de parti ori instituite pe cale judecatoreasca;
    h) cererile privitoare la stramutarea de hotare si cererile in granituire;
    i) cererile posesorii;
    j) cererile privind obligatiile de a face, neevaluabile in bani;
    k) cererile de imparteala judiciara, indiferent de valoare;
    l) orice cereri evaluabile in bani in valoare de pana la 100.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea partilor, profesionisti sau neprofesionisti;
    2. caile de atac impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu activitate jurisdictionala si ale altor organe cu astfel de activitate, in cazurile prevazute de lege;
    3. orice alte cereri date prin lege in competenta lor.
     ART. 93
    Tribunalul
    Tribunalele judeca:
    1. in prima instanta:
    a) cererile evaluabile in bani in valoare mai mare de 100.000 lei, indiferent de calitatea partilor, profesionisti sau neprofesionisti;
    b) cererile privind navigatia civila si activitatea in porturi;
    c) cererile in materie de contencios administrativ, in afara de cele date in competenta curtilor de apel;
    d) cererile in materie de proprietate intelectuala;
    e) conflictele de munca, cu exceptia celor date in competenta altor instante;
    f) cererile in materie de asigurari sociale;
    g) cererile in materie de expropriere;
    h) cererile pentru recunoasterea, precum si cele pentru incuviintarea executarii silite, potrivit legii, a hotararilor judecatoresti si a altor titluri executorii pronuntate ori, dupa caz, emise in alta tara;
    i) cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare;
    j) orice alte cereri care nu sunt date prin lege in competenta altor instante;
    2. ca instante de apel, apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii in prima instanta;
    3. ca instante de recurs, in cazurile anume prevazute de lege;
    4. orice alte cereri date prin lege in competenta lor.
     ART. 94
    Curtea de apel
    Curtile de apel judeca:
    1. in prima instanta, cererile in materie de contencios administrativ privind actele autoritatilor si institutiilor centrale;
    2. ca instante de apel, apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in prima instanta;
    3. ca instante de recurs, in cazurile anume prevazute de lege;
    4. orice alte cereri date prin lege in competenta lor.
     ART. 95
    Inalta Curte de Casatie si Justitie
    Inalta Curte de Casatie si Justitie judeca:
    1. recursurile declarate impotriva hotararilor curtilor de apel, precum si a altor hotarari, in cazurile prevazute de lege;
    2. recursurile in interesul legii;
    3. cererile in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept;
    4. orice alte cereri date prin lege in competenta sa.

    SECTIUNEA a 2-a
    Determinarea competentei dupa valoarea obiectului cererii introductive de instanta

     ART. 96
    Regulile generale
    (1) Competenta se determina dupa valoarea obiectului cererii aratata in capatul principal de cerere.
    (2) Pentru stabilirea valorii, nu se vor avea in vedere dobanzile, penalitatile, fructele sau alte asemenea venituri ori cheltuieli cerute ca accesorii pretentiei principale, scadente ori ajunse la scadenta in cursul judecatii. De asemenea, nu se vor avea in vedere nici prestatiile periodice ajunse la scadenta in cursul judecatii.
    (3) In caz de contestatie, valoarea se stabileste dupa inscrisurile prezentate si explicatiile date de parti.
     ART. 97
    Cazul mai multor capete principale de cerere
    (1) Cand reclamantul a sesizat instanta cu mai multe capete principale de cerere intemeiate pe fapte ori cauze diferite, competenta se stabileste in raport cu valoarea sau, dupa caz, cu natura ori obiectul fiecarei pretentii in parte. Daca unul dintre capetele de cerere este de competenta altei instante, instanta sesizata va dispune disjungerea si isi va declina in mod corespunzator competenta.
    (2) In cazul in care mai multe capete principale de cerere intemeiate pe un titlu comun ori avand aceeasi cauza sau chiar cauze diferite, dar aflate in stransa legatura, au fost deduse judecatii printr-o unica cerere de chemare in judecata, instanta competenta sa le solutioneze se determina tinandu-se seama de acea pretentie care atrage competenta unei instante de grad mai inalt.
     ART. 98
    Cererea formulata de mai multi reclamanti
    (1) Daca mai multi reclamanti, prin aceeasi cerere de chemare in judecata, formuleaza pretentii proprii impotriva aceluiasi parat, invocand raporturi juridice distincte si neaflate intr-o legatura care sa faca necesara judecarea lor impreuna, determinarea instantei competente se face cu observarea valorii sau, dupa caz, a naturii ori obiectului fiecarei pretentii in parte.
    (2) Dispozitiile alin. (1) sunt aplicabile si atunci cand unul sau mai multi reclamanti formuleaza, prin aceeasi cerere de chemare in judecata, pretentii impotriva mai multor parati, invocand raporturi juridice distincte si fara legatura intre ele.
     ART. 99
    Valoarea cererii in cazuri speciale
    (1) In cererile privitoare la executarea unui contract ori a unui alt act juridic, pentru stabilirea competentei instantei se va tine seama de valoarea obiectului acestuia sau, dupa caz, de aceea a partii din obiectul dedus judecatii.
    (2) Aceeasi valoare va fi avuta in vedere si in cererile privind constatarea nulitatii absolute, anularea, rezolutiunea sau rezilierea actului juridic, chiar daca nu se solicita si repunerea partilor in situatia anterioara, precum si in cererile privind constatarea existentei sau inexistentei unui drept.
    (3) In cererile de aceeasi natura, privitoare la contracte de locatiune ori de leasing, precum si in acelea privitoare la predarea sau restituirea bunului inchiriat ori arendat, valoarea cererii se socoteste dupa chiria sau arenda anuala.
     ART. 100
    Cererea de plata partiala
    Cand prin actiune se cere plata unei parti dintr-o creanta, valoarea cererii se socoteste dupa partea pretinsa de reclamant ca fiind exigibila.
     ART. 101
    Cererea privind prestatii succesive
    In cererile care au ca obiect un drept la prestatii succesive, daca durata existentei dreptului este nedeterminata, valoarea lor se socoteste dupa valoarea prestatiei anuale datorate.
     ART. 102
    Cererile in materie imobiliara
    (1) In cererile avand ca obiect un drept de proprietate sau alte drepturi reale asupra unui imobil, valoarea lor se determina in functie de valoarea impozabila, stabilita potrivit legislatiei fiscale.
    (2) In cazul in care valoarea impozabila nu este stabilita, sunt aplicabile dispozitiile art. 96.
     ART. 103
    Cererile in materie de mostenire
    In materie de mostenire, competenta dupa valoare se determina fara scaderea sarcinilor sau datoriilor mostenirii.
     ART. 104
    Dispozitiile speciale
    (1) Instanta legal investita potrivit dispozitiilor referitoare la competenta dupa valoarea obiectului cererii ramane competenta sa judece chiar daca, ulterior investirii, intervin modificari in ceea ce priveste cuantumul valorii aceluiasi obiect.
    (2) Dispozitiile alin. (1) sunt aplicabile si la judecarea cailor de atac.

     CAP. II
    Competenta teritoriala

     ART. 105
    Regula generala
    (1) Cererea de chemare in judecata se introduce la instanta in a carei circumscriptie domiciliaza sau isi are sediul paratul, daca legea nu prevede altfel.
    (2) Instanta ramane competenta sa judece procesul chiar daca, ulterior sesizarii, paratul isi schimba domiciliul sau sediul.
     ART. 106
    Cazul paratului cu domiciliul in strainatate sau necunoscut
    Daca paratul are domiciliul sau, dupa caz, sediul in strainatate ori acesta este necunoscut, cererea se introduce la instanta din tara in a carei circumscriptie se afla resedinta acestuia, iar daca nu are nici resedinta cunoscuta, la instanta in a carei circumscriptie reclamantul isi are domiciliul, sediul, resedinta ori reprezentanta, dupa caz.
     ART. 107
    Cazul persoanei juridice care are dezmembraminte
    Cererea de chemare in judecata impotriva unei persoane juridice de drept privat se poate face si la instanta locului unde ea are un dezmembramant fara personalitate juridica, pentru obligatiile ce urmeaza a fi executate in acel loc sau care izvorasc din acte incheiate prin reprezentantul dezmembramantului ori din fapte savarsite de acesta.
     ART. 108
    Cererile indreptate impotriva unei entitati fara personalitate juridica
    Cererea de chemare in judecata impotriva unei asociatii, societati sau altei entitati fara personalitate juridica, constituita potrivit legii, se poate introduce la instanta competenta pentru persoana careia, potrivit intelegerii dintre membri, i s-a incredintat conducerea sau administrarea acesteia. In cazul lipsei unei asemenea persoane, cererea se va putea introduce la instanta competenta pentru oricare dintre membrii entitatii respective.
     ART. 109
    Cererile indreptate impotriva persoanelor juridice de drept public
    (1) Cererile indreptate impotriva statului, autoritatilor si institutiilor centrale, precum si a altor persoane juridice de drept public pot fi introduse la instantele din capitala tarii sau la cele din resedinta judetului unde isi are domiciliul reclamantul.
    (2) Cand mai multe judecatorii din circumscriptia aceluiasi tribunal sunt deopotriva competente, cererile in care figureaza persoanele aratate la alin. (1) se introduc la judecatoria din localitatea de resedinta a judetului, iar in municipiul Bucuresti, la Judecatoria Sectorului 4.
     ART. 110
    Pluralitatea de parati
    Cererea de chemare in judecata a mai multor parati poate fi introdusa la instanta competenta pentru oricare dintre acestia; in cazul in care printre parati sunt si obligati accesoriu, cererea se introduce la instanta competenta pentru oricare dintre debitorii principali.
     ART. 111
    Competenta teritoriala alternativa
    (1) In afara de instantele prevazute la art. 105-110, mai sunt competente:
    1. instanta domiciliului reclamantului, in cererile privitoare la stabilirea filiatiei;
    2. instanta in a carei circumscriptie domiciliaza creditorul reclamant, in cererile referitoare la obligatia de intretinere, inclusiv cele privind alocatiile de stat pentru copii;
    3. instanta locului prevazut in contract pentru executarea, fie chiar in parte, a obligatiei, in cazul cererilor privind executarea, nulitatea, anularea, rezolutiunea, rezilierea sau denuntarea unilaterala a unui contract;
    4. instanta locului unde se afla imobilul, pentru cererile ce izvorasc dintr-un raport de locatiune a imobilului;
    5. instanta locului unde se afla imobilul, pentru cererile in prestatie tabulara, in justificare tabulara sau in rectificare tabulara;
    6. instanta locului de plecare sau de sosire, pentru cererile ce izvorasc dintr-un contract de transport;
    7. instanta locului de plata, in cererile privitoare la obligatiile ce izvorasc dintr-o cambie, cec, bilet la ordin sau dintr-un alt titlu de valoare;
    8. instanta domiciliului consumatorului, in cererile avand ca obiect executarea, constatarea nulitatii absolute, anularea, rezolutiunea, rezilierea sau denuntarea unilaterala a contractului incheiat cu un intreprinzator ori alt profesionist sau in cererile avand ca obiect repararea pagubelor produse consumatorilor;
    9. instanta in a carei circumscriptie s-a savarsit fapta ilicita sau s-a produs prejudiciul, pentru cererile privind obligatiile izvorate dintr-o asemenea fapta.
    (2) Cand paratul exercita in mod statornic, in afara domiciliului sau, o activitate profesionala ori o activitate agricola, comerciala, industriala sau altele asemenea, cererea de chemare in judecata se poate introduce si la instanta in circumscriptia careia se afla locul activitatii respective, pentru obligatiile patrimoniale nascute sau care urmeaza sa se execute in acel loc.
     ART. 112
    Cererile in materie de asigurari
    (1) In materie de asigurare, cererea privitoare la despagubiri se va putea face si la instanta in circumscriptia careia se afla:
    1. domiciliul asiguratului;
    2. bunurile asigurate;
    3. locul unde s-a produs riscul asigurat.
    (2) Alegerea competentei prin conventie este considerata ca nescrisa daca a fost facuta inainte de nasterea dreptului la despagubire.
    (3) Dispozitiile alin. (1) si (2) nu se aplica insa in materie de asigurari maritime, fluviale si aeriene.
     ART. 113
    Alegerea instantei
    Reclamantul are alegerea intre mai multe instante deopotriva competente.
     ART. 114
    Cererile privitoare la imobile
    (1) Cererile privitoare la drepturile reale imobiliare se introduc numai la instanta in a carei circumscriptie este situat imobilul.
    (2) Cand imobilul este situat in circumscriptiile mai multor instante, cererea se va face la instanta domiciliului sau resedintei paratului, daca aceasta se afla in vreuna dintre aceste circumscriptii, iar in caz contrar, la oricare dintre instantele in circumscriptiile carora se afla imobilul.
    (3) Dispozitiile alin. (1) si (2) se aplica, prin asemanare, si in cazul actiunilor posesorii, actiunilor in granituire, actiunilor privitoare la ingradirile dreptului de proprietate imobiliara, precum si in cazul celor de imparteala judiciara a unui imobil, cand indiviziunea nu rezulta din succesiune.
     ART. 115
    Cererile privitoare la mostenire
    In materie de mostenire, pana la iesirea din indiviziune, sunt de competenta exclusiva a instantei celui din urma domiciliu al defunctului:
    1. cererile privitoare la validitatea sau executarea dispozitiilor testamentare;
    2. cererile privitoare la mostenire si la sarcinile acesteia, precum si cele privitoare la pretentiile pe care mostenitorii le-ar avea unul impotriva altuia;
    3. cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului impotriva vreunuia dintre mostenitori sau impotriva executorului testamentar.
     ART. 116
    Cererile privitoare la societati
    Cererile in materie de societate, pana la sfarsitul lichidarii sau, dupa caz, al radierii societatii, sunt de competenta exclusiva a instantei in circumscriptia careia societatea isi are sediul principal.
     ART. 117
    Cererile privitoare la insolventa sau concordatul preventiv
    Cererile in materia insolventei sau concordatului preventiv sunt de competenta exclusiva a tribunalului in a carui circumscriptie isi are sediul debitorul.
     ART. 118
    Cererile impotriva unui consumator
    Cererile formulate de un intreprinzator sau alt profesionist impotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanta domiciliului consumatorului. Dispozitiile art. 122 alin. (2) raman aplicabile.

     CAP. III
    Dispozitii speciale

     ART. 119
    Cererile accesorii, aditionale si incidentale
    (1) Cererile accesorii, aditionale, precum si cele incidentale se judeca de instanta competenta pentru cererea principala, chiar daca ar fi de competenta materiala sau teritoriala a altei instante judecatoresti, cu exceptia cererilor prevazute la art. 117.
    (2) Dispozitiile alin. (1) se aplica si atunci cand competenta de solutionare a cererii principale este stabilita de lege in favoarea unei sectii specializate sau a unui complet specializat.
    (3) Cand instanta este exclusiv competenta pentru una dintre parti, ea va fi exclusiv competenta pentru toate partile.
     ART. 120
    Apararile si incidentele procedurale
    (1) Instanta competenta sa judece cererea principala se va pronunta si asupra apararilor si exceptiilor, in afara celor care constituie chestiuni prejudiciale si care, potrivit legii, sunt de competenta exclusiva a altei instante.
    (2) Incidentele procedurale sunt solutionate de instanta in fata careia se invoca, in afara de cazurile in care legea prevede in mod expres altfel.
     ART. 121
    Cererea in constatare
    In cererile pentru constatarea existentei sau inexistentei unui drept, competenta instantei se determina dupa regulile prevazute pentru cererile avand ca obiect realizarea dreptului.
     ART. 122
    Alegerea de competenta
    (1) Partile pot conveni in scris sau, in cazul litigiilor nascute, si prin declaratie verbala in fata instantei ca procesele privitoare la bunuri si la alte drepturi de care acestea pot sa dispuna sa fie judecate de alte instante decat acelea care, potrivit legii, ar fi competente teritorial sa le judece, in afara de cazul cand aceasta competenta este exclusiva.
    (2) In litigiile din materia protectiei drepturilor consumatorilor, precum si in alte cazuri prevazute de lege, partile pot conveni alegerea instantei competente, in conditiile prevazute la alin. (1), numai dupa nasterea dreptului la despagubire. Orice conventie contrara este considerata ca nescrisa.
     ART. 123
    Competenta facultativa
    (1) In cazul in care cererea se introduce impotriva unui judecator care isi desfasoara activitatea la instanta competenta sa judece cauza, reclamantul poate sesiza una dintre instantele judecatoresti de acelasi grad aflate in circumscriptia oricareia dintre curtile de apel invecinate cu curtea de apel in a carei circumscriptie se afla instanta care ar fi fost competenta, potrivit legii.
    (2) Daca un judecator are calitatea de reclamant intr-o cerere de competenta instantei la care isi desfasoara activitatea, paratul poate cere pana la primul termen de judecata la care este legal citat declinarea competentei, avand alegerea intre oricare dintre instantele de acelasi grad prevazute la alin. (1).
    (3) Dispozitiile alin. (1) si (2) se aplica in mod corespunzator si in cazul procurorilor, asistentilor judiciari si grefierilor.
     ART. 124
    Incidentele privind arbitrajul
    Competenta ce revine instantelor judecatoresti in legatura cu incidentele privind arbitrajul reglementat de prezentul cod apartine in toate cazurile tribunalului in circumscriptia caruia are loc arbitrajul.

     CAP. IV
    Incidente procedurale privitoare la competenta instantei

    SECTIUNEA 1
    Necompetenta si conflictele de competenta

     ART. 125
    Exceptia de necompetenta
    (1) Necompetenta este de ordine publica sau privata.
    (2) Necompetenta este de ordine publica:
    1. in cazul incalcarii competentei generale, cand procesul nu este de competenta instantelor judecatoresti;
    2. in cazul incalcarii competentei materiale, cand procesul este de competenta unei instante de alt grad;
    3. in cazul incalcarii competentei teritoriale exclusive, cand procesul este de competenta unei alte instante de acelasi grad si partile nu o pot inlatura.
    (3) In toate celelalte cazuri, necompetenta este de ordine privata.
     ART. 126
    Invocarea exceptiei
    (1) Necompetenta materiala si teritoriala de ordine publica trebuie invocata de parti ori de catre judecator la primul termen de judecata la care partile sunt legal citate in fata primei instante, dar nu mai tarziu de terminarea cercetarii procesului in fata primei instante.
    (2) Necompetenta generala a instantelor judecatoresti poate fi invocata de parti ori de catre judecator in orice stare a pricinii.
    (3) Necompetenta de ordine privata poate fi invocata doar de catre parat prin intampinare.
    (4) Daca necompetenta nu este de ordine publica, partea care a facut cererea la o instanta necompetenta nu va putea cere declararea necompetentei.
     ART. 127
    Solutionarea exceptiei
    (1) Cand in fata instantei de judecata se pune in discutie competenta acesteia, ea este obligata sa stabileasca instanta judecatoreasca competenta ori, daca este cazul, un alt organ cu activitate jurisdictionala competent.
    (2) Daca instanta se declara competenta, va trece la judecarea pricinii. Incheierea poate fi atacata numai odata cu hotararea pronuntata in cauza.
    (3) Daca instanta se declara necompetenta, hotararea nu este supusa niciunei cai de atac, dosarul fiind trimis de indata instantei judecatoresti competente sau, dupa caz, altui organ cu activitate jurisdictionala competent.
     ART. 128
    Conflictul de competenta. Cazurile
    Exista conflict de competenta:
    1. cand doua sau mai multe instante se declara deopotriva competente sa judece acelasi proces;
    2. cand doua sau mai multe instante si-au declinat reciproc competenta de a judeca acelasi proces sau, in cazul declinarilor succesive, daca ultima instanta investita isi declina la randul sau competenta in favoarea uneia dintre instantele care anterior s-au declarat necompetente.
     ART. 129
    Suspendarea procesului
    Instanta inaintea careia s-a ivit conflictul de competenta va suspenda din oficiu judecata cauzei si va inainta dosarul instantei competente sa solutioneze conflictul.
     ART. 130
    Solutionarea conflictului de competenta
    (1) Conflictul de competenta ivit intre doua instante judecatoresti se solutioneaza de instanta imediat superioara si comuna instantelor aflate in conflict.
    (2) Conflictul nascut intre o instanta si Inalta Curte de Casatie si Justitie se judeca de Inalta Curte de Casatie si Justitie in Completul de 9 judecatori.
    (3) Conflictul de competenta ivit intre o instanta judecatoreasca si un alt organ cu activitate jurisdictionala se rezolva de instanta judecatoreasca ierarhic superioara instantei in conflict.
    (4) Instanta competenta sa judece conflictul va hotari, in camera de consiliu, fara citarea partilor. Hotararea este supusa numai recursului in termen de 5 zile de la comunicare, cu exceptia celei pronuntate de Completul de 9 judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, care este definitiva.
     ART. 131
    Dispozitiile speciale
    (1) Dispozitiile prezentei sectiuni privitoare la exceptia de necompetenta si la conflictul de competenta se aplica prin asemanare si in cazul sectiilor specializate ale aceleiasi instante judecatoresti.
    (2) Conflictul se va solutiona de sectia instantei stabilite potrivit art. 130 corespunzatoare sectiei inaintea careia s-a ivit conflictul.
    (3) Conflictul dintre doua sectii ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie se solutioneaza de Completul de 9 judecatori.
    (4) Dispozitiile alin. (1)-(3) se aplica in mod corespunzator si in cazul completelor specializate.
     ART. 132
    Probele administrate in fata instantei necompetente
    In cazul declararii necompetentei, dovezile administrate in fata instantei necompetente raman castigate judecatii si instanta competenta investita cu solutionarea cauzei nu va dispune refacerea lor decat pentru motive temeinice.

    SECTIUNEA a 2-a
    Litispendenta si conexitatea

     ART. 133
    Exceptia litispendentei
    (1) Nimeni nu poate fi chemat in judecata pentru aceeasi cauza, acelasi obiect si de aceeasi parte, inaintea mai multor instante competente sau chiar inaintea aceleiasi instante, prin cereri distincte.
    (2) Exceptia litispendentei poate fi invocata de parti sau de instanta din oficiu in orice stare a procesului in fata instantelor de fond.
    (3) Cand instantele sunt de acelasi grad, exceptia se invoca inaintea instantei sesizate ulterior. Daca exceptia se admite, dosarul va fi trimis de indata primei instante investite.
    (4) Cand instantele sunt de grad diferit, exceptia se invoca inaintea instantei de grad inferior. Daca exceptia se admite, dosarul va fi trimis de indata instantei de fond mai inalte in grad.
    (5) Incheierea prin care s-a solutionat exceptia poate fi atacata numai odata cu fondul.
    (6) Cand unul dintre procese se judeca in recurs, iar celalalt inaintea instantelor de fond, acestea din urma sunt obligate sa suspende judecata pana la solutionarea recursului.
    (7) Dispozitiile alin. (2), (3) si (5) se aplica in mod corespunzator si atunci cand procesele identice se afla pe rolul aceleiasi instante.
     ART. 134
    Exceptia conexitatii
    (1) Pentru asigurarea unei bune judecati, in prima instanta este posibila conexarea mai multor procese in care sunt aceleasi parti sau chiar impreuna cu alte parti si al caror obiect si cauza au intre ele o stransa legatura.
    (2) Exceptia conexitatii poate fi invocata de parti sau din oficiu cel mai tarziu la primul termen de judecata inaintea instantei ulterior sesizate, care, prin incheiere, se va pronunta asupra exceptiei. Incheierea poate fi atacata numai odata cu fondul.
    (3) Dosarul va fi trimis instantei mai intai investite, in afara de cazul in care reclamantul si paratul cer trimiterea lui la una dintre celelalte instante.
    (4) Cand una dintre cereri este de competenta exclusiva a unei instante, conexarea se va face la acea instanta.
    (5) In orice stare a judecatii procesele conexate pot fi disjunse si judecate separat, daca numai unul dintre ele este in stare de judecata.

    SECTIUNEA a 3-a
    Stramutarea proceselor. Delegarea instantei

     ART. 135
    Temeiul stramutarii
    (1) Stramutarea procesului poate fi ceruta pentru motive de banuiala legitima sau de siguranta publica.
    (2) Banuiala se considera legitima in cazurile in care exista indoiala cu privire la impartialitatea judecatorilor din cauza circumstantelor procesului, calitatii partilor ori unor relatii conflictuale locale.
    (3) Constituie motiv de siguranta publica imprejurarile exceptionale care presupun ca judecata procesului la instanta competenta ar putea conduce la tulburarea ordinii publice.
     ART. 136
    Cererea de stramutare
    (1) Stramutarea pentru motiv de banuiala legitima sau de siguranta publica se poate cere in orice faza a procesului.
    (2) Stramutarea pentru motiv de banuiala legitima poate fi ceruta de catre partea interesata, iar cea intemeiata pe motiv de siguranta publica, numai de catre procurorul general de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
     ART. 137
    Instanta competenta
    (1) Cererea de stramutare intemeiata pe motiv de banuiala legitima este de competenta instantei ierarhic superioare celei de la care se cere stramutarea. Ea se depune la instanta care judeca procesul a carui stramutare se cere, care o va inainta, de indata, instantei competente.
    (2) Cererea de stramutare intemeiata pe motive de siguranta publica este de competenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care va instiinta, de indata, despre depunerea cererii instanta de la care se cere stramutarea.
    (3) La primirea cererii de stramutare, instanta competenta sa o solutioneze va putea sa solicite dosarul cauzei.
     ART. 138
    Suspendarea judecarii procesului
    (1) La solicitarea celui interesat, completul de judecata poate dispune, daca este cazul, suspendarea judecarii procesului, cu darea unei cautiuni in cuantum de 1.000 lei. Pentru motive temeinice, suspendarea poate fi dispusa in aceleasi conditii, fara citarea partilor, chiar inainte de primul termen de judecata.
    (2) Incheierea asupra suspendarii nu se motiveaza si nu este supusa niciunei cai de atac.
    (3) Masura suspendarii judecarii procesului va fi comunicata de urgenta instantei de la care s-a cerut stramutarea.
     ART. 139
    Judecarea cererii
    (1) Cererea de stramutare se judeca de urgenta, in camera de consiliu, cu citarea partilor din proces.
    (2) Hotararea asupra stramutarii se da fara motivare si este definitiva.
    (3) Instanta de la care s-a cerut stramutarea va fi incunostintata, de indata, despre admiterea sau respingerea cererii de stramutare.
     ART. 140
    Efectele admiterii cererii
    (1) In caz de admitere a cererii de stramutare, procesul se trimite spre judecata unei alte instante de acelasi grad. Hotararea va arata in ce masura actele indeplinite de instanta inainte de stramutare urmeaza sa fie pastrate.
    (2) In cazul in care instanta de la care s-a dispus stramutarea a savarsit acte de procedura sau a procedat intre timp la judecarea procesului, actele de procedura indeplinite ulterior introducerii cererii de stramutare si hotararea pronuntata sunt desfiintate de drept prin efectul admiterii cererii de stramutare.
    (3) Apelul sau, dupa caz, recursul impotriva hotararii date de instanta la care s-a stramutat procesul sunt de competenta instantelor ierarhic superioare acesteia. In caz de admitere a apelului sau recursului, trimiterea spre rejudecare, atunci cand legea o prevede, se va face la o instanta din circumscriptia celei care a solutionat calea de atac.
     ART. 141
    Reiterarea cererii
    Stramutarea procesului nu poate fi ceruta din nou, in afara de cazul in care noua cerere se intemeiaza pe imprejurari necunoscute la data solutionarii cererii anterioare sau ivite dupa solutionarea acesteia.
     ART. 142
    Delegarea instantei
    Cand, din cauza unor imprejurari exceptionale, instanta competenta este impiedicata un timp mai indelungat sa functioneze, Inalta Curte de Casatie si Justitie, la cererea partii interesate, va desemna o alta instanta de acelasi grad care sa judece procesul.

    TITLUL IV
    Actele de procedura

     CAP. I
    Forma cererilor

     ART. 143
    Conditiile generale
    (1) Orice cerere adresata instantelor judecatoresti trebuie sa fie formulata in scris si sa cuprinda indicarea instantei careia ii este adresata, numele, prenumele, domiciliul sau resedinta partilor ori, dupa caz, denumirea si sediul lor, numele si prenumele, domiciliul sau resedinta reprezentantilor lor, daca este cazul, obiectul, valoarea pretentiei, daca este cazul, motivele cererii, precum si semnatura.
    (2) In cazurile anume prevazute de lege, cererile facute in sedinta, la orice instanta, se pot formula si oral, facandu-se mentiune despre aceasta in incheiere.
    (3) Daca, din orice motive, cererea nu poate fi semnata la termenul cand a fost depusa sau, dupa caz, la primul termen ce urmeaza, judecatorul va stabili identitatea partii prin unul dintre mijloacele prevazute de lege, ii va citi continutul cererii si ii va lua consimtamantul cu privire la aceasta. Despre toate acestea se va face mentiune in incheiere.
    (4) Cererile adresate instantelor judecatoresti se timbreaza, daca legea nu prevede altfel.
     ART. 144
    Numarul de exemplare
    (1) Cand cererea urmeaza a fi comunicata, ea se va face in atatea exemplare cate sunt necesare pentru comunicare, in afara de cazurile in care partile au un reprezentant comun sau partea figureaza in mai multe calitati juridice, cand se va face intr-un singur exemplar. In toate cazurile este necesar si un exemplar pentru instanta.
    (2) Dispozitiile alin. (1) sunt aplicabile in mod corespunzator si in cazul prevazut la art. 143 alin. (2), grefierul de sedinta fiind tinut sa intocmeasca din oficiu copiile de pe incheiere necesare pentru comunicare.
     ART. 145
    Inscrisurile anexate
    (1) La fiecare exemplar al cererii se vor alatura copii de pe inscrisurile de care partea intelege a se folosi in proces.
    (2) Copiile vor fi certificate de parte pentru conformitate cu originalul.
    (3) Se vor putea depune in copie numai partile din inscris referitoare la proces, urmand ca instanta sa ordone, daca va fi nevoie, infatisarea inscrisului in intregime.
    (4) Cand inscrisurile sunt redactate intr-o limba straina, ele se depun in copie certificata, insotite de traducerea legalizata efectuata de un traducator autorizat. In cazul in care nu exista un traducator autorizat pentru limba in care sunt redactate inscrisurile in cauza, se pot folosi traducerile realizate de persoane de incredere cunoscatoare ale respectivei limbi, in conditiile legii speciale.
    (5) Dispozitiile art. 144 se aplica in mod corespunzator.
     ART. 146
    Cererea formulata prin reprezentant
    (1) Cand cererea este facuta prin mandatar, se va alatura procura in original sau in copie legalizata.
    (2) Avocatul si consilierul juridic vor depune imputernicirea lor, potrivit legii.
    (3) Reprezentantul legal va alatura o copie legalizata de pe inscrisul doveditor al calitatii sale.
    (4) Reprezentantii persoanelor juridice de drept privat vor depune, in copie, un extras din registrul public in care este mentionata imputernicirea lor.
    (5) Organul de conducere sau, dupa caz, reprezentantul desemnat al unei asociatii, societati ori altei entitati fara personalitate juridica, infiintata potrivit legii, va anexa, in copie legalizata, extrasul din actul care atesta dreptul sau de reprezentare in justitie.
     ART. 147
    Cererea gresit denumita
    Cererea de chemare in judecata sau pentru exercitarea unei cai de atac este valabil facuta chiar daca poarta o denumire gresita.

     CAP. II
    Citarea si comunicarea actelor de procedura

     ART. 148
    Obligatia de a cita partile
    (1) Instanta poate hotari asupra unei cereri numai daca partile au fost citate ori s-au prezentat, personal sau prin reprezentant, in afara de cazurile in care prin lege se dispune altfel.
    (2) Instanta va amana judecarea si va dispune sa se faca citarea ori de cate ori constata ca partea care lipseste nu a fost citata cu respectarea cerintelor prevazute de lege, sub sanctiunea nulitatii.
     ART. 149
    Organele competente si modalitatile de comunicare
    (1) Comunicarea citatiilor si a tuturor actelor de procedura se va face, din oficiu, prin agentii procedurali ai instantei sau prin orice alt salariat al acesteia, precum si prin agenti ori salariati ai altor instante, in ale caror circumscriptii se afla cel caruia i se comunica actul.
    (2) Comunicarea se face in plic inchis, la care se alatura dovada de inmanare/procesul-verbal si instiintarea prevazute la art. 158. Plicul va purta mentiunea "PENTRU JUSTITIE. A SE INMANA CU PRIORITATE".
    (3) Instanta solicitata, cand i se cere sa indeplineasca procedura de comunicare pentru alta instanta, este obligata sa ia de indata masurile necesare, potrivit legii, si sa trimita instantei solicitante dovezile de indeplinire a procedurii.
    (4) In cazul in care comunicarea potrivit alin. (1) nu este posibila, aceasta se va face prin posta, cu scrisoare recomandata, cu continut declarat, la care se ataseaza dovada de primire/procesul-verbal si instiintarea prevazute la art. 158.
    (5) La cererea partii interesate si pe cheltuiala sa, comunicarea actelor de procedura se va putea face in mod nemijlocit prin executori judecatoresti, care vor fi tinuti sa indeplineasca formalitatile procedurale prevazute in prezentul capitol, sau prin servicii de curierat rapid, in acest din urma caz dispozitiile alin. (4) fiind aplicabile in mod corespunzator.
    (6) Comunicarea citatiilor si a altor acte de procedura se poate face de grefa instantei si prin telefax, posta electronica sau prin alte mijloace ce asigura transmiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia, daca partea a indicat instantei datele corespunzatoare in acest scop. In vederea confirmarii, instanta, odata cu actul de procedura, va comunica un formular care va contine: denumirea instantei, data comunicarii, numele grefierului care asigura comunicarea si indicarea actelor comunicate; formularul va fi completat de catre destinatar cu data primirii, numele in clar si semnatura persoanei insarcinate cu primirea corespondentei si va fi expediat instantei prin telefax, posta electronica sau prin alte mijloace.
    (7) Instanta va verifica efectuarea procedurilor de citare si comunicare dispuse pentru fiecare termen si, cand este cazul, va lua masuri de refacere a acestor proceduri, precum si pentru folosirea altor mijloace ce pot asigura instiintarea partilor pentru infatisarea la termen.
     ART. 150
    Locul citarii
    (1) Vor fi citati:
    1. statul, prin Ministerul Finantelor Publice sau alte organe anume desemnate in acest scop de lege, la sediul acestora;
    2. unitatile administrativ-teritoriale si celelalte persoane juridice de drept public, prin cei insarcinati sa le reprezinte in justitie, la sediul acestora;
    3. persoanele juridice de drept privat, prin reprezentantii lor, la sediul principal sau, atunci cand este cazul, la sediul dezmembramantului lor;
    4. asociatiile, societatile si alte entitati fara personalitate juridica constituite potrivit legii, prin reprezentantul desemnat, la sediul sau domiciliul acestuia;
    5. cei supusi procedurii insolventei, precum si creditorii acestora, la domiciliul sau, dupa caz, sediul acestora; dupa deschiderea procedurii, citarea va fi efectuata potrivit legii speciale;
    6. persoanele fizice, la domiciliul lor; in cazul in care nu locuiesc la domiciliu, citarea se va face la resedinta cunoscuta ori la locul ales de ele; in lipsa acestora, citarea poate fi facuta la locul cunoscut unde isi desfasoara permanent activitatea curenta;
    7. incapabilii sau cei cu capacitate de exercitiu restransa, prin reprezentantii sau ocrotitorii lor legali, la domiciliul ori sediul acestora, dupa caz; in caz de numire a unui curator special, potrivit art. 57, citarea se va face prin acest curator, la sediul sau profesional;
    8. bolnavii internati in unitati sanitare, la administratia acestora;
    9. militarii incazarmati, la unitatea din care fac parte, prin comandamentul acesteia;
    10. cei care fac parte din echipajul unei nave maritime sau fluviale, alta decat militara, daca nu au domiciliul cunoscut, la capitania portului unde este inregistrata nava;
    11. detinutii, la administratia locului de detinere;
    12. personalul misiunilor diplomatice, al oficiilor consulare si cetatenii romani trimisi sa lucreze in cadrul personalului organizatiilor internationale, precum si membrii de familie care locuiesc cu ei, cat timp se afla in strainatate, prin Ministerul Afacerilor Externe; alti cetateni romani, aflati in strainatate in interes de serviciu, inclusiv membrii familiilor care ii insotesc, prin organele centrale care i-au trimis sau in subordinea carora se afla unitatea care i-a trimis in strainatate;
    13. persoanele care se afla in strainatate, altele decat cele prevazute la pct. 12, daca au domiciliul sau resedinta cunoscuta, printr-o citatie scrisa trimisa cu scrisoare recomandata cu continut declarat si confirmare de primire, recipisa de predare a scrisorii la posta romana, in cuprinsul careia vor fi mentionate actele ce se expediaza, tinand loc de dovada a indeplinirii procedurii, daca prin tratate sau conventii internationale la care este parte Romania ori prin acte normative speciale nu se prevede altfel. Daca domiciliul sau resedinta celor aflati in strainatate nu este cunoscut/cunoscuta, citarea se face potrivit art. 162. In toate cazurile, daca cei aflati in strainatate au mandatar cunoscut in tara, va fi citat numai acesta din urma;
    14. cei cu domiciliul sau resedinta necunoscuta, potrivit art. 162;
    15. mostenitorii, pana la intervenirea lor in proces, printr-un curator special numit de instanta, la domiciliul acestuia.
    (2) In cazurile prevazute la alin. (1) pct. 1 si 2, statul, prin Ministerul Finantelor Publice, unitatile administrativ-teritoriale, precum si celelalte persoane juridice de drept public isi pot alege un sediu procesual la care vor fi comunicate toate actele de procedura.
     ART. 151
    Obligatia alegerii locului citarii
    Persoanele care se afla in strainatate, citate potrivit art. 150 alin. (1) pct. 12 si 13, pentru primul termen de judecata, vor fi instiintate prin citatie ca au obligatia de a-si alege un domiciliu in Romania unde urmeaza sa li se faca toate comunicarile privind procesul. In cazul in care acestea nu se conformeaza, comunicarile li se vor face prin scrisoare recomandata, recipisa de predare la posta romana a scrisorii, in cuprinsul careia vor fi mentionate actele ce se expediaza, tinand loc de dovada de indeplinire a procedurii.
     ART. 152
    Cuprinsul citatiei
    (1) Citatia va cuprinde:
    a) denumirea instantei, sediul ei si, cand este cazul, alt loc decat sediul instantei unde urmeaza sa se desfasoare judecarea procesului;
    b) data emiterii citatiei;
    c) numarul dosarului;
    d) anul, luna, ziua si ora infatisarii;
    e) numele si prenumele sau denumirea, dupa caz, ale/a celui citat, precum si locul unde se citeaza;
    f) calitatea celui citat, iar pentru parat si mentiunea ca este obligat sa depuna intampinare sau sa isi pregateasca apararea pentru primul termen de judecata, propunand probele de care intelege sa se foloseasca, sub sanctiunea prevazuta de lege;
    g) numele si prenumele sau denumirea, dupa caz, ale/a partii potrivnice si obiectul cererii;
    h) indicarea, daca este cazul, a taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar datorate de cel citat;
    i) alte mentiuni prevazute de lege sau stabilite de instanta;
    j) stampila instantei si semnatura grefierului.
    (2) In citatie se mentioneaza, cand este cazul, orice date necesare pentru stabilirea adresei celui citat, precum si daca citarea se face cu chemarea la interogatoriu sau daca cel citat este obligat sa prezinte anumite inscrisuri ori daca i se comunica odata cu citatia alte acte de procedura.
    (3) Cerintele de la alin. (1) lit. a), c), d), e) si j) sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii.
     ART. 153
    Alegerea locului citarii si al comunicarii altor acte de procedura
    (1) In caz de alegere de domiciliu sau, dupa caz, de sediu, daca partea a aratat si persoana insarcinata cu primirea actelor de procedura, comunicarea acestora se va face la acea persoana, iar in lipsa unei asemenea mentiuni, comunicarea se va face, dupa caz, potrivit art. 150 sau 151.
    (2) Partea poate alege ca toate actele de procedura sa ii fie comunicate la casuta postala.
     ART. 154
    Termenul pentru inmanarea citatiei
    Citatia si celelalte acte de procedura, sub sanctiunea nulitatii, vor fi inmanate partii cu cel putin 5 zile inaintea termenului de judecata. In cazuri urgente sau atunci cand legea prevede in mod expres, judecatorul poate dispune scurtarea termenului de inmanare a citatiei ori actului de procedura, despre aceasta facandu-se mentiune in citatie sau in actul de procedura
     ART. 155
    Invocarea si inlaturarea neregularitatilor privind citarea
    (1) Daca partea prezenta in instanta, personal sau prin reprezentant, nu a primit citatia sau a primit-o intr-un termen mai scurt decat cel prevazut la art. 154 ori exista o alta cauza de nulitate privind citatia sau procedura de inmanare a acesteia, procesul se amana, la cererea partii interesate.
    (2) Orice neregularitate cu privire la citare nu va mai fi luata in considerare in cazul in care, potrivit alin. (1), nu s-a cerut amanarea procesului, precum si in cazul in care partea lipsa la termenul la care s-a produs neregularitatea nu a invocat-o la termenul urmator producerii ei, daca la acest termen ea a fost prezenta sau legal citata.
    (3) In lipsa partii nelegal citate, neregularitatea privind procedura de citare a acesteia poate fi invocata si de celelalte parti ori din oficiu, insa numai la termenul la care ea s-a produs.
     ART. 156
    Inmanarea facuta personal celui citat
    (1) Inmanarea citatiei si a tuturor actelor de procedura se face personal celui citat, la locul citarii stabilit potrivit art. 150 alin. (1) pct. 6.
    (2) Inmanarea se poate face oriunde se afla cel citat.
    (3) Pentru cei care locuiesc in hotel sau camin, citatia se preda, in lipsa lor, administratorului hotelului ori asezamantului, iar, in lipsa acestuia, portarului ori celui care in mod obisnuit il inlocuieste.
    (4) Pentru cei care se gasesc sub arme, citatia se inmaneaza la unitatea din care fac parte.
    (5) Celor care alcatuiesc echipajul unei nave maritime sau fluviale, in lipsa unui domiciliu cunoscut, inmanarea se face la capitania portului unde se gaseste inregistrata nava.
    (6) Pentru detinuti, inmanarea se face la administratia inchisorii.
    (7) Pentru bolnavii aflati in spitale, sanatorii sau alte asemenea asezaminte de asistenta medicala ori sociala, inmanarea se face la administratia acestora.
     ART. 157
    Inmanarea facuta altor persoane
    (1) Inmanarea citatiilor si a tuturor actelor de procedura in cazurile prevazute la art. 150 alin. (1) pct. 1-5 si pct. 12, precum si cele prevazute la art. 156 alin. (4)-(7) sau atunci cand actul urmeaza sa fie inmanat unui avocat, notar public ori executor judecatoresc se poate face functionarului sau persoanei insarcinate cu primirea corespondentei, care va semna dovada. In lipsa acestora, inmanarea citatiei sau a actelor de procedura se va face administratorului cladirii, iar, in lipsa, paznicului sau agentului de paza, care va semna procesul-verbal intocmit in acest scop de catre agent, dupa ce acesta din urma a certificat in prealabil identitatea si calitatea sa.
    (2) In cazurile prevazute la art. 156 alin. (4)-(7), unitatea unde se afla cel citat ii va inmana de indata acestuia citatia sub luare de dovada, certificandu-i semnatura sau aratand motivul pentru care nu s-a putut obtine semnatura lui. Dovada se va preda agentului ori va fi trimisa direct instantei daca inmanarea citatiei nu s-a putut face de indata.
     ART. 158
    Procedura de comunicare
    (1) Comunicarea citatiei se va face persoanei in drept sa o primeasca, care va semna dovada de inmanare certificata de agentul insarcinat cu inmanarea.
    (2) Daca destinatarul primeste citatia, dar refuza sa semneze dovada de inmanare ori, din motive intemeiate, nu o poate semna, agentul va intocmi un proces-verbal in care va arata aceste imprejurari.
    (3) Daca destinatarul refuza sa primeasca citatia, agentul va depune in cutia postala sau, in lipsa, va afisa pe usa locuintei destinatarului o instiintare care trebuie sa cuprinda:
    a) anul, luna, ziua si ora cand depunerea sau, dupa caz, afisarea a fost facuta;
    b) numele si prenumele celui care a facut depunerea sau, dupa caz, afisarea si functia acestuia;
    c) numele, prenumele si domiciliul sau, dupa caz, resedinta, respectiv sediul celui instiintat;
    d) numarul dosarului in legatura cu care se face instiintarea si denumirea instantei pe rolul careia se afla dosarul, cu indicarea sediului acesteia;
    e) aratarea actelor de procedura despre a caror comunicare este vorba;
    f) mentiunea ca dupa o zi, dar nu mai tarziu de 7 zile de la depunerea sau, dupa caz, afisarea instiintarii ori, cand exista urgenta, nu mai tarziu de 3 zile, destinatarul este in drept sa se prezinte la sediul instantei de judecata pentru a i se comunica citatia. Cand domiciliul sau resedinta ori, dupa caz, sediul acestuia nu se afla in localitatea unde instanta de judecata isi are sediul, instiintarea va cuprinde mentiunea ca pentru a i se comunica citatia destinatarul este in drept sa se prezinte la sediul primariei in a carei raza teritoriala locuieste sau isi are sediul;
    g) mentiunea ca, in cazul in care, fara motive temeinice, destinatarul nu se prezinta pentru comunicarea citatiei in interiorul termenului de 7 zile sau, dupa caz, al termenului de 3 zile prevazut la lit. f), citatia se considera comunicata la implinirea acestui termen;
    h) semnatura celui care a depus sau afisat instiintarea.
    (4) Mentiunile de la alin. (3) lit. c)-g) se completeaza de catre grefa instantei. Termenele prevazute la alin. (3) lit. f) si g) se calculeaza zi cu zi.
    (5) Despre imprejurarile aratate la alin. (3) agentul va intocmi un proces-verbal, care va cuprinde mentiunile aratate la art. 159, acesta facand dovada pana la inscrierea in fals cu privire la faptele constatate personal de cel care l-a incheiat.
    (6) Daca destinatarul nu este gasit la domiciliu ori resedinta sau, dupa caz, sediu, agentul ii va inmana citatia unei persoane majore din familie sau, in lipsa, oricarei alte persoane majore care locuieste cu destinatarul ori care, in mod obisnuit, ii primeste corespondenta.
    (7) Cand destinatarul locuieste intr-un hotel sau intr-o cladire compusa din mai multe apartamente si nu este gasit la aceasta locuinta a sa, agentul ii va comunica citatia administratorului, portarului sau celui care, in mod obisnuit, il inlocuieste. In aceste cazuri, persoana care primeste citatia va semna dovada de primire, agentul certificandu-i identitatea si semnatura si incheind un proces-verbal cu privire la aceste imprejurari. Dispozitiile alin. (2) se aplica in mod corespunzator.
    (8) In cazul in care lipsesc persoanele prevazute la alin. (6) si (7), precum si atunci cand acestea, desi prezente, refuza sa primeasca actul, sunt aplicabile dispozitiile alin. (3)-(5).
    (9) In cazurile prevazute la alin. (3) si (8), agentul are obligatia ca, in termen de cel mult 24 de ore de la depunerea sau afisarea instiintarii, sa depuna citatia, precum si procesul-verbal prevazut la alin. (5), la sediul instantei de judecata care a emis citatia ori, dupa caz, la cel al primariei in raza careia destinatarul locuieste sau isi are sediul, urmand ca acestea sa comunice citatia.
    (10) Cand partii sau reprezentantului ei i s-a inmanat citatia de catre functionarul anume desemnat in cadrul primariei, acesta are obligatia ca, in termen de cel mult 24 de ore de la inmanare, sa inainteze instantei de judecata dovada de inmanare prevazuta la alin. (1), precum si procesul-verbal prevazut la alin. (5).
    (11) Cand termenul prevazut la alin. (3) lit. f) s-a implinit fara ca partea sau un reprezentant al ei sa se prezinte la primarie pentru a i se inmana citatia, functionarul anume insarcinat din cadrul primariei va inainta instantei de judecata, de indata, citatia ce trebuia comunicata, precum si procesul-verbal prevazut la alin. (5).
    (12) Dispozitiile prezentului articol se aplica si la comunicarea sau notificarea oricarui alt act de procedura.
     ART. 159
    Cuprinsul dovezii de inmanare si al procesului-verbal
    (1) Dovada de inmanare a citatiei sau a altui act de procedura ori, dupa caz, procesul-verbal va cuprinde:
    a) anul, luna, ziua si ora cand dovada a fost luata sau procesul-verbal a fost intocmit;
    b) numele, prenumele si functia agentului, precum si, daca este cazul, ale functionarului de la primarie;
    c) numele si prenumele sau denumirea, dupa caz, si domiciliul ori sediul destinatarului, cu aratarea numarului etajului, apartamentului sau camerei, daca cel citat locuieste intr-o cladire cu mai multe etaje ori apartamente sau in hotel, precum si daca actul de procedura a fost inmanat la locuinta sa, depus in cutia postala ori afisat pe usa locuintei. Daca actul de procedura a fost inmanat in alt loc, se va face mentiune despre aceasta;
    d) numele, prenumele si calitatea celui caruia i s-a facut inmanarea, in cazul in care actul de procedura a fost inmanat altei persoane decat destinatarului;
    e) denumirea instantei de la care emana citatia ori alt act de procedura si numarul dosarului;
    f) semnatura celui care a primit citatia sau alt act de procedura, precum si semnatura agentului sau, dupa caz, functionarului de la primarie care o certifica, iar in cazul in care se intocmeste proces-verbal, semnatura agentului, respectiv a functionarului primariei.
    (2) Procesul-verbal va cuprinde, de asemenea, si aratarea motivelor pentru care a fost intocmit.
    (3) Cerintele de la alin. (1) lit. a), c) d), e) si f) sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii.
    (4) Mentiunile din procesul-verbal privitoare la faptele constatate personal de cel care l-a intocmit nu pot fi combatute decat prin procedura inscrierii in fals.
     ART. 160
    Data indeplinirii procedurii
    Procedura se socoteste indeplinita:
    1. la data incheierii procesului-verbal prevazut la art. 159, indiferent daca partea a primit sau nu citatia personal;
    2. in cazul citarii efectuate prin posta sau curierat rapid, potrivit art. 149 alin. (4) si (5), procedura se socoteste indeplinita la data semnarii de catre parte a confirmarii de primire ori a consemnarii, de catre functionarul postal sau de catre curier, a refuzului ei de a primi corespondenta;
    3. in cazul citarii efectuate potrivit art. 149 alin. (6), procedura se socoteste indeplinita la data aratata pe copia imprimata a confirmarii expedierii, certificata de grefierul care a facut transmisiunea.
     ART. 161
    Imposibilitatea de a comunica actul de procedura
    Cand comunicarea actelor de procedura nu se poate face deoarece imobilul a fost demolat, a devenit nelocuibil sau de neintrebuintat ori destinatarul actului nu mai locuieste in imobilul respectiv sau atunci cand comunicarea nu poate fi facuta din alte motive asemanatoare, agentul va raporta cazul grefei instantei spre a instiinta din timp partea care a cerut comunicarea despre aceasta imprejurare si a-i pune in vedere sa faca demersuri pentru a obtine noua adresa unde urmeaza a se face comunicarea.
     ART. 162
    Citarea prin publicitate
    (1) Cand reclamantul invedereaza, motivat, ca, desi a facut tot ce i-a stat in putinta, nu a reusit sa afle domiciliul paratului sau un alt loc unde ar putea fi citat potrivit legii, instanta va putea incuviinta citarea acestuia prin publicitate.
    (2) Citarea prin publicitate se face afisandu-se citatia la usa instantei, pe portalul instantei de judecata competente si la ultimul domiciliu cunoscut al celui citat. In cazurile in care apreciaza ca este necesar, instanta va dispune si publicarea citatiei in Monitorul Oficial al Romaniei sau intr-un ziar central de larga raspandire.
    (3) Odata cu incuviintarea citarii prin publicitate, instanta va numi un curator dintre avocatii baroului, potrivit art. 57, care va fi citat la dezbateri pentru reprezentarea intereselor paratului.
    (4) Procedura se socoteste indeplinita in a 15-a zi de la publicarea citatiei, potrivit dispozitiilor alin. (2).
    (5) Daca cel citat se infatiseaza si dovedeste ca a fost citat prin publicitate cu rea-credinta, toate actele de procedura ce au urmat incuviintarii acestei citari vor fi anulate, iar reclamantul care a cerut citarea prin publicitate va fi sanctionat potrivit dispozitiilor art. 182 alin. (1) pct. 1 lit. c).
     ART. 163
    Afisarea
    Cand legea sau instanta dispune ca citarea partilor sau comunicarea anumitor acte de procedura sa se faca prin afisare, aceasta afisare se va face la instanta de catre grefier, iar in afara instantei, de agentii insarcinati cu comunicarea actelor de procedura, incheindu-se un proces-verbal, potrivit art. 159, ce se va depune la dosar.
     ART. 164
    Comunicarea intre avocati sau consilieri juridici
    Dupa sesizarea instantei, daca partile au avocat sau consilier juridic, cererile, intampinarile ori alte acte se pot comunica direct intre acestia. In acest caz, cel care primeste cererea va atesta primirea pe insusi exemplarul care urmeaza a fi depus la instanta sau, dupa caz, prin orice alte mijloace care asigura indeplinirea acestei proceduri.
     ART. 165
    Comunicarea in instanta
    (1) Partea prezenta in instanta personal, prin avocat sau prin alt reprezentant este obligata sa primeasca actele de procedura si orice inscris folosit in proces, care i se comunica in sedinta. Daca se refuza primirea, actele si inscrisurile se considera comunicate prin depunerea lor la dosar, de unde, la cerere, partea le poate primi sub semnatura.
    (2) Partea are dreptul sa ridice si intre termene, sub semnatura, actele de procedura si inscrisurile prevazute la alin. (1).
     ART. 166
    Zilele de comunicare
    Cand comunicarea actelor de procedura se face prin agenti procedurali, ei nu vor putea instrumenta decat in zilele lucratoare intre orele 7,00-20,00, iar in cazuri urgente, si in zilele nelucratoare sau de sarbatori legale, dar numai cu incuviintarea presedintelui instantei.
     ART. 167
    Schimbarea locului citarii
    Daca in cursul procesului una dintre parti si-a schimbat locul unde a fost citata, ea este obligata sa incunostinteze instanta, indicand locul unde va fi citata la termenele urmatoare, precum si partea adversa prin scrisoare recomandata, a carei recipisa de predare se va depune la dosar odata cu cererea prin care se instiinteaza instanta despre schimbarea locului citarii. In cazul in care partea nu face aceasta incunostintare, procedura de citare pentru aceeasi instanta este valabil indeplinita la vechiul loc de citare.
     ART. 168
    Comunicarea catre alti participanti
    Citarea martorilor, expertilor, traducatorilor, interpretilor ori a altor participanti in proces, precum si, cand este cazul, comunicarea actelor de procedura adresate acestora sunt supuse dispozitiilor prezentului capitol, care se aplica in mod corespunzator.

     CAP. III
    Nulitatea actelor de procedura

     ART. 169
    Notiunea si clasificarea
    (1) Nulitatea este sanctiunea care lipseste total sau partial de efecte actul de procedura efectuat cu nerespectarea cerintelor legale, de fond sau de forma.
    (2) Nulitatea este absoluta atunci cand cerinta nerespectata este instituita printr-o norma care ocroteste un interes public.
    (3) Nulitatea este relativa in cazul in care cerinta nerespectata este instituita printr-o norma care ocroteste un interes privat.
     ART. 170
    Nulitatea conditionata
    (1) Actul de procedura este lovit de nulitate daca prin nerespectarea cerintei legale s-a adus partii o vatamare care nu poate fi inlaturata decat prin desfiintarea acestuia.
    (2) In cazul nulitatilor expres prevazute de lege, vatamarea este prezumata, partea interesata putand face dovada contrara.
     ART. 171
    Nulitatea neconditionata
    Nulitatea nu este conditionata de existenta unei vatamari in cazul incalcarii dispozitiilor legale referitoare la:
    1. capacitatea procesuala;
    2. reprezentarea procesuala;
    3. competenta instantei;
    4. compunerea sau constituirea instantei;
    5. publicitatea sedintei de judecata;
    6. alte cerinte legale extrinseci actului de procedura, daca legea nu dispune altfel.
     ART. 172
    Indreptarea neregularitatilor actului de procedura
    (1) Ori de cate ori este posibila inlaturarea vatamarii fara anularea actului, judecatorul va dispune indreptarea neregularitatilor actului de procedura.
    (2) Cu toate acestea, nulitatea nu poate fi acoperita daca a intervenit decaderea ori o alta sanctiune procedurala sau daca se produce ori subzista o vatamare.
    (3) Actul de procedura nu va fi anulat daca pana la momentul pronuntarii asupra exceptiei de nulitate a disparut cauza acesteia.
     ART. 173
    Invocarea nulitatii
    (1) Nulitatea absoluta poate fi invocata de orice parte din proces, de judecator sau, dupa caz, de procuror, in orice stare a judecatii cauzei, daca legea nu prevede altfel.
    (2) Nulitatea relativa poate fi invocata numai de partea interesata si numai daca neregularitatea nu a fost cauzata prin propria fapta.
    (3) Daca legea nu prevede altfel, nulitatea relativa trebuie invocata:
    a) pentru neregularitatile savarsite pana la inceperea judecatii, prin intampinare sau, daca intampinarea nu este obligatorie, la primul termen de judecata;
    b) pentru neregularitatile savarsite in cursul judecatii, la termenul la care s-a savarsit neregularitatea sau, daca partea nu este prezenta, la termenul de judecata imediat urmator si inainte de a pune concluzii pe fond.
    (4) Partea interesata poate renunta, expres sau tacit, la dreptul de a invoca nulitatea relativa.
    (5) Toate cauzele de nulitate a actelor de procedura deja efectuate trebuie invocate deodata, sub sanctiunea decaderii partii din dreptul de a le mai invoca.
     ART. 174
    Efectele nulitatii
    (1) Actul de procedura lovit de nulitate este desfiintat, in tot sau in parte, de la data indeplinirii lui.
    (2) Daca este cazul, instanta dispune refacerea actului de procedura, cu respectarea tuturor conditiilor de validitate.
    (3) Desfiintarea unui act de procedura atrage si desfiintarea actelor de procedura urmatoare, daca acestea nu pot avea o existenta de sine statatoare.
    (4) Nulitatea unui act de procedura nu impiedica faptul ca acesta sa produca alte efecte juridice decat cele care decurg din natura lui proprie.

    TITLUL V
    Termenele procedurale

     ART. 175
    Stabilirea termenelor
    (1) Termenele procedurale sunt stabilite de lege ori de instanta si reprezinta intervalul de timp in care poate fi indeplinit un act de procedura sau in care este interzis sa se indeplineasca un act de procedura.
    (2) In cazurile prevazute de lege, termenul este reprezentat de data la care se indeplineste un anumit act de procedura.
    (3) In cazurile in care legea nu stabileste ea insasi termenele pentru indeplinirea unor acte de procedura, fixarea lor se face de instanta. La fixarea termenului, aceasta va tine seama si de natura urgenta a procesului.
     ART. 176
    Calculul termenelor
    (1) Termenele, in afara de cazul in care legea dispune altfel, se calculeaza dupa cum urmeaza:
    1. cand termenul se socoteste pe ore, acesta incepe sa curga de la ora zero a zilei urmatoare;
    2. cand termenul se socoteste pe zile, nu intra in calcul ziua de la care incepe sa curga termenul, nici ziua cand acesta se implineste;
    3. cand termenul se socoteste pe saptamani, luni sau ani, el se implineste in ziua corespunzatoare din ultima saptamana ori luna sau din ultimul an. Daca ultima luna nu are zi corespunzatoare celei in care termenul a inceput sa curga, termenul se implineste in ultima zi a acestei luni.
    (2) Cand ultima zi a unui termen cade intr-o zi nelucratoare, termenul se prelungeste pana in prima zi lucratoare care urmeaza.
     ART. 177
    Implinirea termenului
    (1) Termenul care se socoteste pe zile, saptamani, luni sau ani se implineste la ora 24,00 a ultimei zile in care se poate indeplini actul de procedura.
    (2) Cu toate acestea, daca este vorba de un act ce trebuie depus la instanta sau intr-un alt loc, termenul se va implini la ora la care activitatea inceteaza in acel loc in mod legal, dispozitiile art. 178 fiind aplicabile.
     ART. 178
    Actele depuse la posta, unitati militare sau locuri de detinere
    (1) Actul de procedura depus prin scrisoare recomandata la oficiul postal inauntrul termenului prevazut de lege este socotit a fi facut in termen.
    (2) Actul depus de partea interesata, inauntrul termenului prevazut de lege, la unitatea militara ori la administratia locului de detinere unde se afla aceasta parte, este, de asemenea, considerat ca facut in termen.
    (3) In cazurile prevazute la alin. (1) si (2), recipisa oficiului postal, precum si inregistrarea ori atestarea facuta, dupa caz, de unitatea militara sau de administratia locului de detinere, pe actul depus, servesc ca dovada a datei depunerii actului de catre partea interesata.
     ART. 179
    Curgerea termenului. Prelungirea acestuia
    (1) Termenele incep sa curga de la data comunicarii actelor de procedura, daca legea nu dispune altfel.
    (2) Se considera ca actul a fost comunicat partii si in cazul in care aceasta a primit sub semnatura copie de pe act, precum si in cazul in care ea a cerut comunicarea actului unei alte parti.
    (3) Termenul procedural nu incepe sa curga, iar daca a inceput sa curga mai inainte, se intrerupe fata de cel lipsit de capacitate de exercitiu ori cu capacitate de exercitiu restransa, cat timp nu a fost desemnata o persoana care, dupa caz, sa il reprezinte sau sa il asiste.
    (4) Termenul procedural se intrerupe si un nou termen incepe sa curga de la data noii comunicari in urmatoarele cazuri:
    1. cand a intervenit moartea uneia dintre parti; in acest caz, se face din nou o singura comunicare la ultimul domiciliu al partii decedate, pe numele mostenirii, fara sa se arate numele si calitatea fiecarui mostenitor;
    2. cand a intervenit moartea reprezentantului partii; in acest caz, se face din nou o singura comunicare partii.
     ART. 180
    Nerespectarea termenului. Sanctiunile
    (1) Cand un drept procesual trebuie exercitat intr-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decaderea din exercitarea dreptului, in afara de cazul in care legea dispune altfel. Actul de procedura facut peste termen este lovit de nulitate.
    (2) In cazul in care legea opreste indeplinirea unui act de procedura inauntrul unui termen, actul facut inaintea implinirii termenului poate fi anulat la cererea celui interesat.
     ART. 181
    Repunerea in termen
    (1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusa in termen numai daca dovedeste ca intarzierea se datoreaza unor motive temeinic justificate.
    (2) In acest scop, partea va indeplini actul de procedura in cel mult 15 zile de la incetarea impiedicarii, cerand totodata repunerea sa in termen. In cazul exercitarii cailor de atac, aceasta durata este aceeasi cu cea prevazuta pentru exercitarea caii de atac.
    (3) Cererea de repunere in termen va fi rezolvata de instanta competenta sa solutioneze cererea privitoare la dreptul neexercitat in termen.

    TITLUL VI
    Amenzi judiciare si despagubiri

     ART. 182
    Incalcarea obligatiilor privind desfasurarea procesului. Sanctiunile
    (1) Daca legea nu prevede altfel, instanta, potrivit dispozitiilor prezentului articol, va putea sanctiona urmatoarele fapte savarsite in legatura cu procesul, astfel:
    1. cu amenda judiciara de la 100 lei la 1.000 lei:
    a) introducerea, cu rea-credinta, a unor cereri principale, accesorii, aditionale sau incidentale, precum si pentru exercitarea unei cai de atac, vadit netemeinice;
    b) formularea, cu rea-credinta, a unei cereri de recuzare sau de stramutare;
    c) obtinerea, cu rea-credinta, a citarii prin publicitate a oricarei parti;
    d) obtinerea, cu rea-credinta, de catre reclamantul caruia i s-a respins cererea a unor masuri asiguratorii prin care paratul a fost pagubit;
    e) contestarea, cu rea-credinta, de catre autorul ei a scrierii sau semnaturii unui inscris ori a autenticitatii unei inregistrari audio sau video;
    2. cu amenda judiciara de la 50 lei la 700 lei:
    a) neprezentarea martorului legal citat sau refuzul acestuia de a depune marturie cand este prezent in instanta, in afara de cazul in care acesta este minor;
    b) neaducerea, la termenul fixat de instanta, a martorului incuviintat, de catre partea care, din motive imputabile, nu si-a indeplinit aceasta obligatie;
    c) neprezentarea avocatului, care nu si-a asigurat substituirea sa de catre un alt avocat, a reprezentantului sau a celui care asista partea ori nerespectarea de catre acestia a indatoririlor stabilite de lege sau de catre instanta, daca in acest mod s-a cauzat amanarea judecarii procesului;
    d) refuzul expertului de a primi lucrarea sau nedepunerea lucrarii in mod nejustificat la termenul fixat ori refuzul de a da lamuririle cerute;
    e) neluarea de catre conducatorul unitatii in cadrul careia urmeaza a se efectua o expertiza a masurilor necesare pentru efectuarea acesteia sau pentru efectuarea la timp a expertizei, precum si impiedicarea de catre orice persoana a efectuarii expertizei in conditiile legii;
    f) neprezentarea unui inscris sau a unui bun de catre cel care il detine, la termenul fixat in acest scop de instanta;
    g) refuzul sau omisiunea unei autoritati ori a altei persoane de a comunica, din motive imputabile ei, la cererea instantei si la termenul fixat in acest scop, datele care rezulta din actele si evidentele ei;
    h) cauzarea amanarii judecarii sau executarii silite de catre cel insarcinat cu indeplinirea actelor de procedura;
    i) impiedicarea in orice mod a exercitarii, in legatura cu procesul, a atributiilor ce revin judecatorilor, expertilor desemnati de instanta in conditiile legii, agentilor procedurali, precum si altor salariati ai instantei.
    (2) Amenda nu se va aplica persoanelor la care se refera alin. (1) pct. 2, daca motive temeinice le-au impiedicat sa aduca la indeplinire obligatiile ce le revin.
     ART. 183
    Alte cazuri de sanctionare
    (1) Nerespectarea de catre oricare dintre parti sau de catre alte persoane a masurilor luate de catre instanta pentru asigurarea ordinii si solemnitatii sedintei de judecata se sanctioneaza cu amenda judiciara de la 100 lei la 1.000 lei.
    (2) Nerespectarea de catre orice persoana a dispozitiilor privind desfasurarea normala a executarii silite se sanctioneaza de catre presedintele instantei de executare, la cererea executorului, cu amenda judiciara de la 100 lei la 1.000 lei.
     ART. 184
    Despagubirile pentru amanarea procesului
    Cel care, cu intentie sau din culpa, a pricinuit amanarea judecarii sau a executarii silite, prin una dintre faptele prevazute la art. 182 sau 183, la cererea partii interesate, va putea fi obligat de catre instanta de judecata ori, dupa caz, de catre presedintele instantei de executare la plata unei despagubiri pentru prejudiciul material sau moral cauzat prin amanare.
     ART. 185
    Stabilirea amenzii si despagubirii
    Abaterea savarsita, amenda si despagubirea se stabilesc de catre instanta in fata careia s-a savarsit fapta sau, dupa caz, de catre presedintele instantei de executare, prin incheiere executorie, care se comunica celui obligat, daca masura a fost luata in lipsa acestuia. Atunci cand fapta consta in formularea unei cereri cu reacredinta, amenda si despagubirea pot fi stabilite fie de instanta in fata careia cererea a fost formulata, fie de catre instanta care a solutionat-o, atunci cand acestea sunt diferite.
     ART. 186
    Cererea de reexaminare
    (1) Impotriva incheierii prevazute la art. 185, cel obligat la amenda sau despagubire va putea face numai cerere de reexaminare, solicitand, motivat, sa se revina asupra amenzii ori despagubirii sau sa se dispuna reducerea acesteia.
    (2) Cererea se face in termen de 15 zile, dupa caz, de la data la care a fost luata masura sau de la data comunicarii incheierii.
    (3) In toate cazurile, cererea se solutioneaza, cu citarea partilor, prin incheiere, data in camera de consiliu, de catre un alt complet decat cel care a stabilit amenda sau despagubirea.
    (4) Incheierea prevazuta la alin. (3) este definitiva.





Adauga acest articol in site-ul tau

Newsletter AvocatulRoman.ro
Ramai la curent cu toate solutiile propuse de specialisti.
Aboneaza-te ACUM la Newsletter AvocatulRoman.ro si primesti cadou Raportul special "Cele mai solicitate contracte de comodat, locatiune, vanzare-cumparare"!

  Da, doresc sa ma abonez si sa primesc informatii despre produsele, serviciile, evenimentele etc. oferite de Rentrop & Straton. Termeni si conditii de utilizare a site-ului Nota de informare



Articole similare


     » LEGE nr. 251 din 5 decembrie 2011 pentru modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila 
     de Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 12-Dec-2011
     » Legislatie » Alte categorii » Legislatie

     » Codul Civil - Titlu Preliminar 
     de Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 26-Aug-2011
     » Legislatie » Alte categorii » Legislatie

     » Executivul a aprobat un proiect de lege privind confiscarea extinsa 
     de Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 11-Iul-2011
     » Legislatie » Alte categorii » Legislatie

     » Codul Civil - Cartea V - despre obligatii 
     de Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 16-Iun-2011
     » Legislatie » Alte categorii » Legislatie

     » Codul Civil - Cartea VI - Despre prescriptia extinctiva, decaderea si calculul termenelor 
     de Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 16-Iun-2011
     » Legislatie » Alte categorii » Legislatie