AvocatulRoman.ro
Un produs marca Rentrop&Straton
actualizat la 22 Decembrie 2014
Cauta articol   Tip articol
 Domeniu Camp

...sau foloseste motorul de cautare avansata
Legislatia UE: Prin autentificare, sunt de acord cu faptul ca site-ul AvocatulRoman.ro poate seta module cookie in browserul meu.
Username:
Parola:
Tine-ma minte

Flux RSS Twitter Trimite pe Yahoo Messenger Trimite prin email Mareste font Micsoreaza font Font default

Codul de procedura civila - Cartea II

Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 16-Iun-2011

Tags: cod procedura civila, cartea a II-a

Continutul, designul, structura, precum si materialele AvocatulRoman.ro apartin Editurii RENTROP & STRATON si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala. Pentru detalii consultati sectiunea Termeni si conditii.
Alerta AvocatulRoman.roDescarca aici Programul Special de Alerta AvocatulRoman.ro!
Asigura-te, astfel, ca vei fi mereu primul care afla Noutatile AvocatulRoman.ro! ...clic aici



CARTEA a II-a
    Procedura contencioasa

    TITLUL I
    Procedura in fata primei instante

     CAP. I
    Sesizarea instantei de judecata
Alerta AvocatulRoman.roDescarca aici Programul Special de Alerta AvocatulRoman.ro!
Asigura-te, astfel, ca vei fi mereu primul care afla Noutatile AvocatulRoman.ro! ...clic aici




    SECTIUNEA 1
    Dispozitii generale

     ART. 187
    Dreptul de a sesiza instanta
    (1) Pentru apararea drepturilor si intereselor sale legitime, orice persoana se poate adresa justitiei prin sesizarea instantei competente cu o cerere de chemare in judecata. In cazurile anume prevazute de lege, sesizarea instantei poate fi facuta si de alte persoane sau organe.
    (2) Cel care formuleaza cererea de chemare in judecata se numeste reclamant, iar cel chemat in judecata se numeste parat.
     ART. 188
    Procedura prealabila
    (1) Sesizarea instantei se poate face numai dupa indeplinirea unei proceduri prealabile, daca legea prevede in mod expres aceasta. Dovada indeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare in judecata.
    (2) Neindeplinirea procedurii prealabile nu poate fi invocata decat de catre parat prin intampinare, sub sanctiunea decaderii.
    (3) La sesizarea instantei cu dezbaterea procedurii succesorale, reclamantul va depune o incheiere emisa de notarul public cu privire la verificarea evidentelor succesorale prevazute de Codul civil si de lege. In acest caz neindeplinirea procedurii prealabile poate fi invocata nu numai de catre parat, ci si de catre instanta, din oficiu.

    SECTIUNEA a 2-a
    Cererea de chemare in judecata

     ART. 189
    Cuprinsul cererii de chemare in judecata
    Cererea de chemare in judecata va cuprinde:
    a) numele si prenumele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoane juridice, denumirea si sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde si codul numeric personal sau, dupa caz, codul unic de inregistrare ori codul de identificare fiscala, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice si contul bancar ale reclamantului, precum si ale paratului, daca partile poseda ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, daca acestea sunt cunoscute de reclamant. Daca reclamantul locuieste in strainatate, va arata si domiciliul ales in Romania, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul;
    b) numele, prenumele si calitatea celui care reprezinta partea in proces, iar in cazul reprezentarii prin avocat, numele, prenumele acestuia si sediul profesional. Dovada calitatii de reprezentant, in conditiile cerute la art. 146, se va alatura cererii;
    c) obiectul cererii si valoarea lui, dupa pretuirea reclamantului, atunci cand acesta este evaluabil in bani, precum si modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea inscrisurilor corespunzatoare. Pentru imobile, se aplica in mod corespunzator dispozitiile art. 102. Pentru identificarea imobilelor se vor arata localitatea si judetul, strada si numarul, iar in lipsa, vecinatatile, etajul si apartamentul, precum si, cand imobilul este inscris in cartea funciara, numarul de carte funciara si numarul cadastral sau topografic, dupa caz. La cererea de chemare in judecata se va anexa extrasul de carte funciara, cu aratarea titularului inscris in cartea funciara, eliberat de biroul de cadastru si publicitate imobiliara in raza caruia este situat imobilul, iar in cazul in care imobilul nu este inscris in cartea funciara, se va anexa un certificat emis de acelasi birou, care atesta acest fapt;
    d) aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea;
    e) aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere. Cand dovada se face prin inscrisuri, se vor aplica, in mod corespunzator, dispozitiile art. 145. Cand reclamantul voieste sa isi dovedeasca cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul paratului, va cere infatisarea in persoana a acestuia, daca paratul este o persoana fizica. In cazurile in care legea prevede ca paratul va raspunde in scris la interogatoriu, acesta va fi atasat cererii de chemare in judecata. Cand se va cere dovada cu martori, se vor arata numele, prenumele si adresa martorilor;
    f) semnatura.
     ART. 190
    Numarul de exemplare
    Cererea de chemare in judecata se va face in numarul de exemplare stabilit la art. 144 alin. (1).
     ART. 191
    Nulitatea cererii
    (1) Cererea de chemare in judecata care nu cuprinde numele si prenumele sau, dupa caz, denumirea oricareia dintre parti, obiectul cererii, motivele de fapt ale acesteia ori semnatura partii sau a reprezentantului acesteia este nula. Dispozitiile art. 195 sunt aplicabile.
    (2) Cu toate acestea, lipsa semnaturii se poate acoperi in tot cursul judecatii in fata primei instante. Daca se invoca lipsa de semnatura, reclamantul care lipseste la acel termen va trebui sa semneze cererea cel mai tarziu la primul termen urmator, fiind instiintat in acest sens prin citatie. In cazul in care reclamantul este prezent in instanta, acesta va semna chiar in sedinta in care a fost invocata nulitatea.
    (3) Orice alta neregularitate in legatura cu semnarea cererii de chemare in judecata va fi indreptata de reclamant in conditiile prevazute la alin. (2).
     ART. 192
    Timbrarea cererii
    In cazul in care cererea este supusa timbrarii, dovada achitarii taxelor datorate se ataseaza cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficienta atrage anularea cererii de chemare in judecata, in conditiile legii.
     ART. 193
    Cumulul de cereri
    Prin aceeasi cerere de chemare in judecata, reclamantul poate formula mai multe capete principale de cerere impotriva aceleiasi persoane, in conditiile art. 97 alin. (2).
     ART. 194
    Inregistrarea cererii
    (1) Cererea de chemare in judecata, depusa personal sau prin reprezentant, sosita prin posta, curier ori fax, se inregistreaza si primeste data certa prin aplicarea stampilei de intrare.
    (2) Dupa inregistrare, cererea si inscrisurile care o insotesc, la care sunt atasate, cand este cazul, dovezile privind modul in care acestea au fost transmise catre instanta, se predau presedintelui instantei sau judecatorului care il inlocuieste, care va lua de indata masuri in vederea stabilirii in mod aleatoriu a completului de judecata, potrivit legii.
     ART. 195
    Verificarea cererii si regularizarea acesteia
    (1) Completul caruia i s-a repartizat aleatoriu cauza verifica, de indata, daca cererea de chemare in judecata indeplineste cerintele prevazute la art. 189-192.
    (2) Cand cererea nu indeplineste aceste cerinte, reclamantului i se vor comunica in scris lipsurile, cu mentiunea ca, in termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicarii, trebuie sa faca completarile sau modificarile dispuse, sub sanctiunea anularii cererii. Se excepteaza de la aceasta sanctiune obligatia de a se desemna un reprezentant comun, caz in care sunt aplicabile dispozitiile art. 197 alin. (3).
    (3) Daca obligatiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt indeplinite in termenul prevazut la alin. (2), prin incheiere, data in camera de consiliu, se dispune anularea cererii.
    (4) Impotriva incheierii de anulare, reclamantul va putea face numai cerere de reexaminare, solicitand motivat sa se revina asupra masurii anularii.
    (5) Cererea de reexaminare se face in termen de 15 zile de la data comunicarii incheierii.
    (6) Cererea se solutioneaza prin incheiere definitiva data in camera de consiliu, cu citarea reclamantului, de catre un alt complet al instantei respective, desemnat prin repartizare aleatorie, care va putea reveni asupra masurii anularii daca aceasta a fost dispusa eronat sau daca neregularitatile au fost inlaturate in termenul acordat potrivit alin. (2).
    (7) In caz de admitere, cauza se retrimite completului initial investit.
     ART. 196
    Fixarea primului termen de judecata
    (1) Judecatorul, de indata ce constata ca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru cererea de chemare in judecata, dispune, prin rezolutie, comunicarea acesteia catre parat. Paratul este obligat sa depuna intampinarea in termen de 20 de zile de la comunicarea cererii de chemare in judecata, in conditiile art. 160.
    (2) Intampinarea se comunica de indata reclamantului, care este obligat sa depuna raspuns la intampinare in termen de 10 zile de la comunicare. Paratul va lua cunostinta de raspunsul la intampinare de la dosarul cauzei.
    (3) La data depunerii raspunsului la intampinare judecatorul fixeaza prin rezolutie primul termen de judecata, care va fi de cel mult 20 de zile de la data rezolutiei, dispunand citarea partilor.
    (4) In cazul in care paratul nu a depus intampinare in termenul prevazut la alin. (1) sau, dupa caz, reclamantul nu a comunicat raspuns la intampinare in termenul prevazut la alin. (2), la data expirarii termenului corespunzator judecatorul fixeaza prin rezolutie primul termen de judecata, care va fi de cel mult 20 de zile de la data rezolutiei, dispunand citarea partilor.
    (5) In procesele urgente termenele prevazute la alin. (1)-(3) pot fi reduse de judecator in functie de circumstantele cauzei.
    (6) Daca paratul locuieste in strainatate, judecatorul va putea fixa un termen mai indelungat. Citarea se va face cu respectarea dispozitiilor art. 151.
     ART. 197
    Reprezentarea judiciara a partilor in caz de coparticipare procesuala
    (1) In procesele in care, in conditiile art. 58, sunt mai multi reclamanti sau parati, judecatorul, tinand cont de numarul foarte mare al acestora, de necesitatea de a se asigura desfasurarea normala a activitatii de judecata, cu respectarea drepturilor si intereselor legitime ale partilor, va putea dispune, prin rezolutie, reprezentarea lor prin mandatar si indeplinirea procedurii de comunicare a actelor de procedura numai pe numele mandatarului, la domiciliul sau sediul acestuia.
    (2) Reprezentarea se va face, dupa caz, prin unul sau mai multi mandatari, persoane fizice ori persoane juridice, cu respectarea dispozitiilor privind reprezentarea judiciara.
    (3) Dovada mandatului va fi depusa de catre reclamanti in termenul prevazut la art. 195 alin. (2), iar de catre parati, odata cu intampinarea. Daca partile nu isi aleg un mandatar sau nu se inteleg asupra persoanei mandatarului, judecatorul va numi, prin incheiere, un curator special, in conditiile art. 57 alin. (3), care va asigura reprezentarea reclamantilor sau, dupa caz, a paratilor si caruia i se vor comunica actele de procedura. Masura numirii curatorului se comunica partilor, care vor suporta cheltuielile privind remunerarea acestuia.
     ART. 198
    Masurile pentru pregatirea judecatii
    (1) Judecatorul, sub rezerva dezbaterii la primul termen de judecata, daca s-a solicitat prin cererea de chemare in judecata, va putea dispune citarea paratului la interogatoriu, alte masuri pentru administrarea probelor, precum si orice alte masuri necesare pentru desfasurarea procesului potrivit legii.
    (2) In conditiile legii, se vor putea incuviinta, prin incheiere executorie, masuri asiguratorii, precum si masuri pentru asigurarea probelor.
     ART. 199
    Modificarea cererii de chemare in judecata
    (1) Reclamantul poate sa isi modifice cererea si sa propuna noi dovezi, sub sanctiunea decaderii, numai pana la primul termen la care acesta este legal citat. In acest caz, instanta dispune amanarea pricinii si comunicarea cererii modificate paratului, in vederea formularii intampinarii, care, sub sanctiunea decaderii, va fi depusa cu cel putin 10 zile inaintea termenului fixat, urmand a fi cercetata de reclamant la dosarul cauzei.
    (2) Cu toate acestea, nu se va da termen, ci se vor trece in incheierea de sedinta declaratiile verbale facute in instanta cand:
    1. se indreapta greselile materiale din cuprinsul cererii;
    2. reclamantul mareste sau micsoreaza cuantumul obiectului cererii;
    3. se solicita contravaloarea obiectului cererii, pierdut sau pierit in cursul procesului;
    4. se inlocuieste o cerere in constatare printr-o cerere in realizarea dreptului sau invers, atunci cand cererea in constatare este admisibila.

    SECTIUNEA a 3-a
    Intampinarea

     ART. 200
    Scopul si cuprinsul intampinarii
    (1) Intampinarea este actul de procedura prin care paratul se apara, in fapt si in drept, fata de cererea de chemare in judecata.
    (2) Intampinarea va cuprinde:
    a) numele si prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau resedinta paratului ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul, precum si, dupa caz, codul unic de inregistrare sau codul de identificare fiscala, numarul de inmatriculare in registrul comertului ori de inscriere in registrul persoanelor juridice si contul bancar, daca reclamantul nu le-a mentionat in cererea de chemare in judecata. Daca paratul locuieste in strainatate, va arata si domiciliul ales in Romania, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul;
    b) exceptiile procesuale pe care paratul le invoca fata de cererea reclamantului;
    c) raspunsul la toate pretentiile si motivele de fapt si de drept ale cererii;
    d) dovezile cu care se apara impotriva fiecarui capat din cerere, dispozitiile art. 189 lit. e) fiind aplicabile in mod corespunzator;
    e) semnatura.
     ART. 201
    Comunicarea intampinarii
    (1) Intampinarea se comunica reclamantului, daca legea nu prevede altfel.
    (2) La intampinare se vor alatura acelasi numar de copii certificate de pe inscrisurile pe care se sprijina, precum si un rand de copii pentru instanta. Dispozitiile art. 144 alin. (1) si art. 145 sunt aplicabile.
     ART. 202
    Intampinarea comuna
    Cand sunt mai multi parati, acestia pot raspunde impreuna, toti sau numai o parte din ei, printr-o singura intampinare.
     ART. 203
    Sanctiunea nedepunerii intampinarii
    (1) Intampinarea este obligatorie, in afara de cazurile in care legea prevede in mod expres altfel.
    (2) Nedepunerea intampinarii in termenul prevazut de lege atrage decaderea paratului din dreptul de a mai propune probe si de a invoca exceptii, in afara celor de ordine publica, daca legea nu prevede altfel.

    SECTIUNEA a 4-a
    Cererea reconventionala

     ART. 204
    Notiunea si conditiile
    (1) Daca paratul are, in legatura cu cererea reclamantului, pretentii derivand din acelasi raport juridic sau strans legate de aceasta, poate sa formuleze cerere reconventionala.
    (2) In cazul in care pretentiile formulate prin cerere reconventionala privesc si alte persoane decat reclamantul, acestea vor putea fi chemate in judecata ca parati.
    (3) Cererea trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute pentru cererea de chemare in judecata.
    (4) Cererea reconventionala se depune, sub sanctiunea decaderii, odata cu intampinarea sau, daca paratul nu este obligat la intampinare, cel mai tarziu la primul termen de judecata.
    (5) Cererea reconventionala se comunica reclamantului si, dupa caz, persoanelor prevazute la alin. (2) pentru a formula intampinare. Dispozitiile art. 196 se aplica in mod corespunzator.
    (6) Cand reclamantul si-a modificat cererea de chemare in judecata, cererea reconventionala se va depune cel mai tarziu pana la termenul ce se va incuviinta paratului in acest scop, dispozitiile alin. (5) fiind aplicabile.
    (7) Reclamantul nu poate formula cerere reconventionala la cererea reconventionala a paratului initial.
     ART. 205
    Disjungerea cererii reconventionale
    (1) Cererea reconventionala se judeca odata cu cererea principala.
    (2) Daca numai cererea principala este in stare de a fi judecata, instanta poate dispune judecarea separata a cererii reconventionale. Cu toate acestea, disjungerea nu poate fi dispusa in cazurile anume prevazute de lege sau daca judecarea ambelor cereri se impune pentru solutionarea unitara a procesului.

     CAP. II
    Judecata

    SECTIUNEA 1
    Dispozitii generale

     ART. 206
    Scopul judecarii procesului
    Completul de judecata, constituit potrivit legii, efectueaza activitatea de cercetare si dezbaterea fondului procesului, cu respectarea tuturor principiilor si garantiilor procesuale, in vederea solutionarii legale si temeinice a acestuia.
     ART. 207
    Locul judecarii procesului
    Judecarea procesului are loc la sediul instantei, daca prin lege nu se dispune altfel.
     ART. 208
    Desfasurarea procesului fara prezenta publicului
    (1) In fata primei instante cercetarea procesului se desfasoara in camera de consiliu, daca legea nu prevede altfel.
    (2) De asemenea, in cazurile in care dezbaterea fondului in sedinta publica ar aduce atingere moralitatii, ordinii publice, intereselor minorilor, vietii private a partilor ori intereselor justitiei, dupa caz, instanta, la cerere sau din oficiu, poate dispune ca aceasta sa se desfasoare in intregime sau in parte fara prezenta publicului.
    (3) In cazurile prevazute la alin. (1) si (2), au acces in camera de consiliu ori in sala de sedinta partile, reprezentantii lor, cei care ii asista pe minori, aparatorii partilor, martorii, expertii, traducatorii, interpretii, precum si alte persoane carora instanta, pentru motive temeinice, le admite sa asiste la proces.
     ART. 209
    Continuitatea instantei
    (1) Membrii completului care judeca procesul trebuie sa ramana aceiasi in tot cursul judecatii.
    (2) In cazurile in care, pentru motive temeinice, un judecator este impiedicat sa participe la solutionarea cauzei, acesta va fi inlocuit in conditiile legii.
    (3) Daca inlocuirea prevazuta la alin. (2) a avut loc dupa ce s-a dat cuvantul in fond partilor, cauza se repune pe rol.
     ART. 210
    Ordinea judecarii proceselor
    (1) Pentru fiecare sedinta de judecata se va intocmi o lista cu procesele ce se dezbat in acea zi si care va fi afisata pe portalul instantei si la usa salii de sedinta cu cel putin o ora inainte de inceperea acesteia.
    (2) Procesele declarate urgente, cele ramase in divergenta si cele care au primit termen in continuare se vor dezbate inaintea celorlalte.
    (3) Procesele in care partea sau partile sunt reprezentate ori asistate de avocat, respectiv consilier juridic se vor dezbate cu prioritate.
    (4) La cererea partii interesate, pentru motive temeinice, judecatorul poate schimba ordinea de pe lista.
     ART. 211
    Atributiile presedintelui completului de judecata
    (1) Presedintele completului conduce sedinta de judecata. El deschide, suspenda si ridica sedinta.
    (2) Presedintele da cuvantul mai intai reclamantului, apoi paratului, precum si celorlalte parti din proces, in functie de pozitia lor procesuala. Reprezentantul Ministerului Public va vorbi cel din urma, in afara de cazul cand a pornit actiunea. Altor persoane sau organe care participa la proces li se va da cuvantul in limita drepturilor pe care le au in proces.
    (3) In cazul in care este necesar, presedintele poate da cuvantul partilor si celorlalti participanti, in aceeasi ordine, de mai multe ori.
    (4) Presedintele poate sa limiteze in timp interventia fiecarei parti. In acest caz, el trebuie sa puna in vedere partii, inainte de a-i da cuvantul, timpul pe care il are la dispozitie.
    (5) Judecatorii sau partile pot pune intrebari celorlalti participanti la proces numai prin mijlocirea presedintelui, care poate insa incuviinta ca acestia sa puna intrebarile direct. Ordinea in care se pun intrebarile se stabileste de catre presedinte.
     ART. 212
    Politia sedintei de judecata
    (1) Presedintele completului de judecata exercita politia sedintei, putand lua masuri pentru pastrarea ordinii si a bunei-cuviinte, precum si a solemnitatii sedintei de judecata.
    (2) Daca nu mai este loc in sala de sedinta, presedintele le poate cere celor care ar veni mai tarziu sau care depasesc numarul locurilor existente sa paraseasca sala.
    (3) Nimeni nu poate fi lasat sa intre cu arme in sala de sedinta, cu exceptia cazului in care le poarta in exercitarea serviciului pe care il indeplineste in fata instantei.
    (4) Persoanele care iau parte la sedinta sunt obligate sa aiba o purtare si o tinuta cuviincioase.
    (5) Cei care se adreseaza instantei in sedinta publica trebuie sa stea in picioare, insa presedintele poate incuviinta, atunci cand apreciaza ca este necesar, exceptii de la aceasta indatorire.
    (6) Presedintele atrage atentia partii sau oricarei alte persoane care tulbura sedinta ori nesocoteste masurile luate sa respecte ordinea si buna-cuviinta, iar in caz de nevoie dispune indepartarea ei.
    (7) Pot fi, de asemenea, indepartati din sala minorii, precum si persoanele care s-ar infatisa intr-o tinuta necuviincioasa.
    (8) Daca inainte de inchiderea dezbaterilor una dintre parti a fost indepartata din sala, aceasta va fi chemata in sala pentru a i se pune in vedere actele esentiale efectuate in lipsa ei. Aceste dispozitii nu se aplica in cazul in care partea indepartata este asistata de un aparator care a ramas in sala.
    (9) Cand cel care tulbura linistea sedintei este insusi aparatorul partii, presedintele il va chema la ordine si, daca, din cauza atitudinii lui, continuarea dezbaterilor nu mai este cu putinta, procesul se va amana, aplicandu-se amenda judiciara prevazuta la art. 182 alin. (1) pct. 2, iar cheltuielile ocazionate de amanare vor fi trecute in sarcina sa, prin incheiere executorie, dispozitiile art. 186 fiind aplicabile.
     ART. 213
    Infractiunile de audienta
    (1) Daca in cursul sedintei se savarseste o infractiune, presedintele o constata si il identifica pe faptuitor. Procesul-verbal intocmit se trimite procurorului.
    (2) Instanta poate, in conditiile legii penale, sa dispuna si retinerea faptuitorului.
     ART. 214
    Verificarile privind prezentarea partilor
    (1) Instanta verifica identitatea partilor, iar daca ele sunt reprezentate ori asistate, verifica si imputernicirea sau calitatea celor care le reprezinta ori le asista.
    (2) In cazul in care partile nu raspund la apel, instanta va verifica daca procedura de citare a fost indeplinita si, dupa caz, va proceda, in conditiile legii, la amanarea, suspendarea ori la judecarea procesului.
     ART. 215
    Amanarea cauzei cand nu este in stare de judecata
    Partile pot cere instantei, la inceputul sedintei, amanarea cauzelor care nu sunt in stare de judecata, daca aceste cereri nu provoaca dezbateri. Cand completul de judecata este alcatuit din mai multi judecatori, aceasta amanare se poate face si de un singur judecator.
     ART. 216
    Amanarea judecatii prin invoiala partilor
    (1) Amanarea judecatii in temeiul invoielii partilor nu se poate incuviinta decat o singura data in cursul procesului.
    (2) Dupa o asemenea amanare, daca partile nu staruiesc in judecata, aceasta va fi suspendata si cauza va fi repusa pe rol numai dupa plata taxelor de timbru, potrivit legii.
    (3) Instanta este obligata sa cerceteze daca amanarea ceruta de parti pentru un motiv anumit nu tinde la o amanare prin invoiala partilor; este socotita ca atare cererea de amanare la care cealalta parte s-ar putea impotrivi.
     ART. 217
    Amanarea judecatii pentru lipsa de aparare
    (1) Amanarea judecatii pentru lipsa de aparare poate fi dispusa, la cererea partii interesate, numai in mod exceptional, pentru motive temeinice si care nu sunt imputabile partii sau reprezentantului ei.
    (2) Cand instanta refuza amanarea judecatii pentru acest motiv, va amana, la cererea partii, pronuntarea in vederea depunerii de concluzii scrise.
     ART. 218
    Judecarea cauzei in lipsa partii legal citate
    (1) Lipsa partii legal citate nu poate impiedica judecarea cauzei, daca legea nu dispune altfel.
    (2) Daca la orice termen fixat pentru judecata se infatiseaza numai una dintre parti, instanta, dupa ce va cerceta toate lucrarile din dosar si va asculta sustinerile partii prezente, se va pronunta pe temeiul dovezilor administrate, examinand si exceptiile si apararile partii care lipseste.
    (3) Dispozitiile alin. (1) si (2) se aplica in mod corespunzator si in cazul in care lipsesc ambele parti, desi au fost legal citate, daca cel putin una dintre ele a cerut in scris judecarea cauzei in lipsa.
     ART. 219
    Discutarea cererilor si exceptiilor
    Instanta este obligata, in orice proces, sa puna in discutia partilor toate cererile, exceptiile, imprejurarile de fapt sau temeiurile de drept prezentate de ele, potrivit legii, sau invocate din oficiu.
     ART. 220
    Folosirea traducatorului si interpretului
    (1) Cand una dintre parti sau dintre persoanele care urmeaza sa fie ascultate nu cunoaste limba romana, instanta va folosi un traducator autorizat. Daca partile sunt de acord, judecatorul sau grefierul poate face oficiul de traducator. In situatia in care nu poate fi asigurata prezenta unui traducator autorizat, se vor aplica prevederile art. 145 alin. (4).
    (2) In cazul in care una dintre persoanele prevazute la alin. (1) este muta, surda sau surdo-muta ori, din orice alta cauza, nu se poate exprima, comunicarea cu ea se va face in scris, iar daca nu poate citi sau scrie, se va folosi un interpret.
    (3) Dispozitiile privitoare la experti se aplica in mod corespunzator si traducatorilor si interpretilor.
     ART. 221
    Ascultarea minorilor
    In cazul in care, potrivit legii, urmeaza sa fie ascultat un minor, ascultarea se va face in camera de consiliu. Tinand seama de imprejurarile procesului, instanta hotaraste daca parintii, tutorele sau alte persoane vor fi de fata la ascultarea minorului.
     ART. 222
    Prezenta personala a partilor in vederea impacarii
    (1) Instanta va incerca impacarea partilor si in acest scop poate dispune ca acestea sa se infatiseze personal, chiar daca sunt reprezentate.
    (2) Daca partile se impaca, instanta va lua act de impacare prin hotararea pe care o va da. Dispozitiile art. 434 sunt aplicabile.
     ART. 223
    Imposibilitatea si refuzul de a semna
    Cand cel obligat sa semneze un act de procedura nu poate sau refuza sa semneze, se face mentiunea corespunzatoare in acel act, sub semnatura presedintelui si a grefierului.
     ART. 224
    Termenul in cunostinta
    (1) Partea care a depus cererea personal sau prin mandatar si a luat termenul in cunostinta, precum si partea care a fost prezenta la un termen de judecata, personal sau printr-un reprezentant al ei, chiar neimputernicit cu dreptul de a cunoaste termenul, nu va fi citata in tot cursul judecarii la acea instanta, prezumandu-se ca ea cunoaste termenele de judecata ulterioare. Aceste dispozitii ii sunt aplicabile si partii careia, personal sau prin reprezentant ori prin functionarul sau persoana insarcinata cu primirea corespondentei, i s-a inmanat citatia pentru un termen de judecata, considerandu-se ca, in acest caz, ea cunoaste si termenele de judecata ulterioare aceluia pentru care citatia i-a fost inmanata.
    (2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica:
    1. in cazul reluarii judecatii, dupa ce a fost suspendata;
    2. in cazul cand procesul se repune pe rol;
    3. cand partea este chemata la interogatoriu, in afara de cazul in care a fost prezenta la incuviintarea lui, cand s-a stabilit si termenul pentru luarea acestuia;
    4. cand, pentru motive temeinice, instanta a dispus ca partea sa fie citata la fiecare termen;
    5. in cazul in care instanta de apel sau de recurs fixeaza termen pentru rejudecarea fondului procesului dupa anularea hotararii primei instante sau dupa casarea cu retinere.
    (3) Militarii incazarmati sunt citati la fiecare termen.
    (4) Detinutii sunt citati, de asemenea, la fiecare termen.
     ART. 225
    Preschimbarea termenului
    (1) La cererea partii interesate, termenul luat in cunostinta, potrivit art. 224, sau pentru care au fost trimise citatiile nu poate fi preschimbat decat pentru motive temeinice si cu citarea partilor. Citarea acestora se face in termen scurt, in camera de consiliu. Solutionarea cererii de preschimbare a termenului de judecata este de competenta completului.
    (2) In cazul in care la termenul fixat instanta nu isi poate desfasura activitatea de judecata din cauza unor motive obiective, judecatorul va dispune preschimbarea termenului din oficiu, fara citarea partilor. Acestea vor fi citate insa pentru noul termen fixat.
     ART. 226
    Notele de sedinta. Inregistrarea sedintei
    (1) Grefierul care participa la sedinta este obligat sa ia note in legatura cu desfasurarea procesului, care vor fi vizate de catre presedinte. Partile pot cere citirea notelor si, daca este cazul, corectarea lor.
    (2) Instanta va inregistra sedintele de judecata. Inregistrarea va putea fi ulterior transcrisa la cererea partii interesate, in conditiile legii. Transcrierile inregistrarilor vor fi semnate de presedinte si de grefier si vor avea puterea doveditoare a incheierilor de sedinta.
     ART. 227
    Redactarea incheierii de sedinta
    (1) Pe baza notelor de sedinta, iar daca este cazul si a inregistrarilor efectuate, grefierul redacteaza incheierea de sedinta.
    (2) Incheierea se redacteaza de grefier in cel mult 3 zile de la data sedintei de judecata.
     ART. 228
    Cuprinsul incheierii de sedinta
    (1) Pentru fiecare sedinta a instantei se intocmeste o incheiere care va cuprinde urmatoarele:
    a) denumirea instantei si numarul dosarului;
    b) data sedintei de judecata;
    c) numele, prenumele si calitatea membrilor completului de judecata, precum si numele si prenumele grefierului;
    d) numele si prenumele sau, dupa caz, denumirea partilor, numele si prenumele persoanelor care le reprezinta sau le asista, ale aparatorilor si celorlalte persoane chemate la proces, cu aratarea calitatii lor, precum si daca au fost prezente ori au lipsit;
    e) numele, prenumele procurorului si parchetul de care apartine, daca a participat la sedinta;
    f) daca procedura de citare a fost legal indeplinita;
    g) obiectul procesului;
    h) probele care au fost administrate;
    i) cererile, declaratiile si prezentarea pe scurt a sustinerilor partilor, precum si a concluziilor procurorului, daca acesta a participat la sedinta;
    j) solutia data si masurile luate de instanta, cu aratarea motivelor, in fapt si in drept;
    k) calea de atac si termenul de exercitare a acesteia, atunci cand, potrivit legii, incheierea poate fi atacata separat;
    l) daca judecarea a avut loc in sedinta publica, fara prezenta publicului ori in camera de consiliu;
    m) semnatura membrilor completului si a grefierului.
    (2) Incheierea trebuie sa arate cum s-a desfasurat sedinta, cuprinzand, daca este cazul, mentiuni despre ceea ce s-a consemnat in procese-verbale separate.
    (3) In cazul in care hotararea se pronunta in ziua in care au avut loc dezbaterile, nu se intocmeste incheierea de sedinta, mentiunile prevazute la alin. (1) si (2) facandu-se in partea introductiva a hotararii.
     ART. 229
    Regulile aplicabile
    (1) Dispozitiile privitoare la deliberare, opinie separata, precum si orice alte dispozitii referitoare la hotararile prin care instanta se dezinvesteste de judecarea fondului cererii se aplica in mod corespunzator si incheierilor.
    (2) In cazul in care incheierile pronuntate de instanta pe parcursul judecatii sunt supuse apelului sau, dupa caz, recursului separat de hotararea de fond, dosarul se inainteaza instantei superioare in copie certificata de grefa instantei a carei incheiere se ataca.
     ART. 230
    Incheierile preparatorii si interlocutorii
    Instanta nu este legata de incheierile premergatoare cu caracter preparatoriu, ci numai de cele interlocutorii. Sunt incheieri interlocutorii acelea prin care, fara a se hotari in totul asupra procesului, se solutioneaza exceptii procesuale, incidente procedurale ori alte chestiuni litigioase.
     ART. 231
    Domeniul de aplicare
    Dispozitiile prezentei sectiuni se aplica atat la cercetarea procesului, cat si la dezbaterea in fond a cauzei.

    SECTIUNEA a 2-a
    Cercetarea procesului

    SUBSECTIUNEA 1
    Dispozitii comune

     ART. 232
    Scopul si continutul cercetarii procesului
    (1) In etapa de cercetare a procesului se indeplinesc, in conditiile legii, acte de procedura la cererea partilor ori din oficiu, pentru pregatirea dezbaterii in fond a procesului, daca este cazul.
    (2) In vederea realizarii scopului prevazut la alin. (1), instanta:
    1. va rezolva exceptiile ce se invoca ori pe care le poate ridica din oficiu;
    2. va examina cererile de interventie formulate de parti sau de terte persoane, in conditiile legii;
    3. va examina fiecare pretentie si aparare in parte, pe baza cererii de chemare in judecata, a intampinarii, a raspunsului la intampinare si a explicatiilor partilor, daca este cazul;
    4. va constata care dintre pretentii sunt recunoscute si care sunt contestate;
    5. la cerere, va dispune, in conditiile legii, masuri asiguratorii, masuri pentru asigurarea dovezilor ori pentru constatarea unei situatii de fapt, in cazul in care aceste masuri nu au fost luate, in tot sau in parte, potrivit art. 198;
    6. va lua act de renuntarea reclamantului, de achiesarea paratului sau de tranzactia partilor;
    7. va incuviinta probele solicitate de parti, pe care le gaseste concludente, precum si pe cele pe care, din oficiu, le considera necesare pentru judecarea procesului si le va administra in conditiile legii;
    8. va decide in legatura cu orice alte cereri care se pot formula la primul termen de judecata la care partile sunt legal citate;
    9. va dispune ca partile sa prezinte dovada efectuarii verificarilor in registrele de evidenta ori publicitate prevazute de Codul civil sau de legi speciale;
    10. va indeplini orice alt act de procedura necesar solutionarii cauzei, inclusiv verificari in registrele prevazute de legi speciale.
     ART. 233
    Estimarea duratei cercetarii procesului
    (1) La primul termen de judecata la care partile sunt legal citate, judecatorul, dupa ascultarea partilor, va estima durata necesara pentru cercetarea procesului, tinand cont de imprejurarile cauzei, astfel incat procesul sa fie solutionat intr-un termen optim si previzibil. Durata astfel estimata va fi consemnata in incheiere.
    (2) Pentru motive temeinice, ascultand partile, judecatorul va putea reconsidera durata prevazuta la alin. (1).
     ART. 234
    Alegerea procedurii de administrare a probelor
    Judecatorul, la primul termen de judecata la care partile sunt legal citate, pune in vedere acestora, daca sunt reprezentate sau asistate de avocat, ca pot sa convina ca probele sa fie administrate de catre avocatii lor, in conditiile art. 360-382. Dispozitiile art. 233 sunt aplicabile.
     ART. 235
    Locul cercetarii procesului
    (1) Cercetarea procesului are loc in fata judecatorului, in camera de consiliu, cu citarea partilor. Dispozitiile art. 149 sunt aplicabile.
    (2) In caile de atac cercetarea procesului, daca este necesara, se face in sedinta publica.
     ART. 236
    Asigurarea celeritatii
    (1) Pentru cercetarea procesului, judecatorul fixeaza termene scurte, chiar de la o zi la alta. Dispozitiile art. 224 sunt aplicabile.
    (2) Daca exista motive temeinice, se pot acorda si termene mai indelungate decat cele prevazute la alin. (1).
    (3) Judecatorul poate stabili pentru parti, precum si pentru alti participanti in proces indatoriri in ceea ce priveste prezentarea dovezilor cu inscrisuri, relatii scrise, raspunsul scris la interogatoriul comunicat potrivit art. 349, asistarea si concursul la efectuarea in termen a expertizelor, precum si orice alte demersuri necesare solutionarii cauzei.
    (4) Cand este necesar pentru indeplinirea indatoririlor prevazute la alin. (3), partile, expertii, traducatorii, interpretii, martorii si orice alti participanti in proces pot fi incunostintati si telefonic, telegrafic, prin fax, posta electronica sau prin orice alt mijloc de comunicare care asigura transmiterea textului actului ce se comunica ori instiintarea pentru prezentarea la termen, precum si confirmarea primirii acestora. In cazul incunostintarii telefonice, grefierul va intocmi un referat in care va arata cum s-a facut incunostintarea.
     ART. 237
    Imprejurarile care pun capat procesului
    In cazul in care, in cursul cercetarii procesului, reclamantul renunta la judecarea cererii de chemare in judecata ori la dreptul pretins, intervine invoiala partilor sau sunt admise cereri ori exceptii care pun capat in intregime procesului, fara a mai fi necesara dezbaterea asupra fondului in camera de consiliu sau in sedinta publica, judecatorul se va pronunta asupra cauzei prin hotarare.
     ART. 238
    Terminarea cercetarii procesului
    (1) Cand judecatorul se socoteste lamurit, prin incheiere, declara cercetarea procesului incheiata si fixeaza termen pentru dezbaterea fondului in sedinta publica.
    (2) Pentru dezbaterea fondului, judecatorul pune in vedere partilor sa redacteze note privind sustinerile lor si sa le depuna la dosar cu cel putin 5 zile inainte de termenul stabilit potrivit alin. (1), fara a aduce atingere dreptului acestora de a formula concluzii orale.
    (3) Partile pot fi de acord ca dezbaterea fondului sa urmeze in camera de consiliu, in aceeasi zi sau la un alt termen.
    (4) Cererea de judecata in lipsa presupune ca partea care a formulat-o a fost de acord si ca dezbaterea fondului sa aiba loc in camera de consiliu, in afara de cazul in care partea a solicitat expres ca aceasta sa aiba loc in sedinta publica.

    SUBSECTIUNEA a 2-a
    Exceptiile procesuale

     ART. 239
    Notiunea
    Exceptia procesuala este mijlocul prin care, in conditiile legii, partea interesata, procurorul sau instanta invoca, fara sa puna in discutie fondul dreptului, neregularitati procedurale privitoare la compunerea completului sau constituirea instantei, competenta instantei ori la procedura de judecata sau lipsuri referitoare la dreptul la actiune, urmarind, dupa caz, declinarea competentei, amanarea judecatii, refacerea unor acte ori anularea, respingerea sau perimarea cererii.
     ART. 240
    Exceptiile absolute si relative
    (1) Exceptiile absolute sunt cele prin care se invoca incalcarea unor norme de ordine publica.
    (2) Exceptiile relative sunt cele prin care se invoca incalcarea unor norme care ocrotesc cu precadere interesele partilor.
     ART. 241
    Invocarea
    (1) Exceptiile absolute pot fi invocate de parte sau de instanta in orice stare a procesului, daca prin lege nu se prevede altfel. Ele pot fi ridicate inaintea instantei de recurs numai daca, pentru solutionare, nu este necesara administrarea altor dovezi in afara inscrisurilor noi.
    (2) Exceptiile relative pot fi invocate de partea care justifica un interes, cel mai tarziu la primul termen de judecata dupa savarsirea neregularitatii procedurale, in etapa cercetarii procesului si inainte de a se pune concluzii in fond.
    (3) Cu toate acestea, partile sunt obligate sa invoce toate mijloacele de aparare si toate exceptiile procesuale de indata ce le sunt cunoscute. In caz contrar, ele vor raspunde pentru pagubele pricinuite partii adverse, dispozitiile art. 184-186 fiind aplicabile.
     ART. 242
    Procedura de solutionare
    (1) Instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura, precum si asupra celor de fond care fac inutila, in tot sau in parte, administrarea de probe ori, dupa caz, cercetarea in fond a cauzei.
    (2) In cazul in care s-au invocat simultan mai multe exceptii, instanta va determina ordinea de solutionare in functie de efectele pe care acestea le produc.
    (3) Daca instanta nu se poate pronunta de indata asupra exceptiei invocate, va amana judecata si va stabili un termen scurt in vederea solutionarii exceptiei.
    (4) Exceptiile vor putea fi unite cu administrarea probelor, respectiv cu fondul cauzei numai daca pentru judecarea lor este necesar sa se administreze aceleasi dovezi ca si pentru finalizarea etapei cercetarii procesului sau, dupa caz, pentru solutionarea fondului.
    (5) Incheierea prin care s-a respins exceptia, precum si cea prin care, dupa admiterea exceptiei, instanta a ramas in continuare investita pot fi atacate numai odata cu fondul, daca legea nu dispune altfel.

    SUBSECTIUNEA a 3-a
    Probele

    § 1. Dispozitii generale

     ART. 243
    Sarcina probei
    Cel care face o sustinere in cursul procesului trebuie sa o dovedeasca, in afara de cazurile anume prevazute de lege.
     ART. 244
    Obiectul probei si mijloacele de proba
    Dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin inscrisuri, martori, prezumtii, marturisirea uneia dintre parti, facuta din proprie initiativa sau obtinuta la interogatoriu, prin expertiza, prin mijloacele materiale de proba, prin cercetarea la fata locului sau prin orice alte mijloace prevazute de lege.
     ART. 245
    Lipsa indatoririi de a proba
    Nimeni nu este tinut de a proba/dovedi ceea ce instanta este tinuta sa ia cunostinta din oficiu.
     ART. 246
    Obligativitatea cunoasterii din oficiu
    (1) Instanta de judecata trebuie sa ia cunostinta din oficiu de dreptul in vigoare in Romania.
    (2) Cu toate acestea, textele care nu sunt publicate in Monitorul Oficial al Romaniei sau intr-o alta modalitate anume prevazuta de lege, conventiile, tratatele si acordurile internationale aplicabile in Romania, care nu sunt integrate/cuprinse intr-un text de lege, precum si dreptul international cutumiar trebuie dovedite de partea interesata.
     ART. 247
    Posibilitatea cunoasterii din oficiu
    Instanta de judecata poate lua cunostinta din oficiu de dreptul unui stat strain, cu conditia ca acesta sa fie invocat. Ea poate, de asemenea, sa ceara ca proba acestuia sa fie facuta, intre altele, prin marturia unui expert sau prin producerea unui certificat emis de un specialist al dreptului, roman ori strain.
     ART. 248
    Propunerea probelor. Rolul instantei
    (1) Probele se propun, sub sanctiunea decaderii, de catre reclamant prin cererea de chemare in judecata, iar de catre parat prin intampinare, daca legea nu dispune altfel. Ele pot fi propuse si oral, in cazurile anume prevazute de lege.
    (2) Dovezile care nu au fost propuse in conditiile alin. (1) nu vor mai putea fi cerute si incuviintate in cursul procesului, in afara de cazurile in care:
    1. necesitatea probei rezulta din modificarea cererii;
    2. nevoia administrarii probei reiese din cercetarea judecatoreasca si partea nu o putea prevedea;
    3. partea invedereaza instantei ca, din motive temeinic justificate, nu a putut propune in termen probele cerute;
    4. administrarea probei nu duce la amanarea judecatii;
    5. exista acordul expres al tuturor partilor.
    (3) In cazurile prevazute la alin. (2), partea adversa are dreptul la proba contrara numai asupra aceluiasi aspect pentru care s-a incuviintat proba invocata.
    (4) In cazul amanarii, pentru motivele prevazute la alin. (2), partea este obligata, cand se cere proba cu martori, sa depuna lista acestora in termen de 5 zile de la incuviintarea probei, iar daca s-a incuviintat proba cu inscrisuri, trebuie sa depuna copii certificate de pe inscrisurile invocate, cu cel putin 5 zile inainte de termenul fixat pentru judecata, sub sanctiunea decaderii din dreptul de a administra proba incuviintata.
    (5) Daca probele propuse nu sunt indestulatoare pentru lamurirea in intregime a procesului, instanta va dispune ca partile sa completeze probele. De asemenea, judecatorul poate, din oficiu, sa puna in discutia partilor necesitatea administrarii altor probe, pe care le poate ordona chiar daca partile se impotrivesc.
    (6) Cu toate acestea, partile nu pot invoca in caile de atac omisiunea instantei de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus si administrat in conditiile legii.
     ART. 249
    Admisibilitatea probelor
    (1) Probele trebuie sa fie admisibile potrivit legii si sa duca la solutionarea procesului.
    (2) Daca un anumit fapt este de notorietate publica ori necontestat, instanta va putea decide, tinand seama de circumstantele cauzei, ca nu mai este necesara dovedirea lui.
    (3) Obiceiurile, uzurile, uzantele, regulile deontologice, regulamentele si reglementarile locale nu trebuie dovedite decat in cazul in care instanta sau una dintre parti nu le cunoaste.
    (4) La cererea instantei, autoritatile competente sunt obligate sa ii comunice, in termenul stabilit, toate informatiile, inscrisurile ori reglementarile solicitate.
     ART. 250
    Conventiile asupra probelor
    Conventiile asupra admisibilitatii, obiectului sau sarcinii probelor sunt valabile, cu exceptia celor care privesc drepturi de care partile nu pot dispune, a celor care fac imposibila ori dificila dovada actelor sau faptelor juridice ori, dupa caz, contravin ordinii publice sau bunelor moravuri.
     ART. 251
    Renuntarea la proba
    (1) Cand o parte renunta la probele propuse, cealalta parte poate sa si le insuseasca.
    (2) Instanta poate dispune administrarea din oficiu a probei la care s-a renuntat.
     ART. 252
    Incuviintarea probelor
    (1) Probele se pot incuviinta numai daca sunt intrunite cerintele prevazute la art. 249, in afara de cazul cand ar exista pericolul ca ele sa se piarda prin intarziere.
    (2) Incheierea prin care se incuviinteaza probele va arata faptele ce vor trebui dovedite, mijloacele de proba incuviintate, precum si obligatiile ce revin partilor in legatura cu administrarea acestora.
    (3) Instanta va putea limita numarul martorilor propusi.
     ART. 253
    Revenirea asupra probelor incuviintate
    Instanta poate reveni asupra unor probe incuviintate daca, dupa administrarea altor probe, apreciaza ca administrarea vreuneia nu mai este necesara. Instanta este insa obligata sa puna aceasta imprejurare in discutia partilor.
     ART. 254
    Administrarea probelor
    (1) Administrarea probelor se va face in ordinea stabilita de instanta.
    (2) Probele se vor administra, cand este posibil, chiar in sedinta in care au fost incuviintate. Pentru administrarea celorlalte probe se va fixa termen, luandu-se totodata masurile ce se impun pentru prezentarea martorilor, efectuarea expertizelor, aducerea inscrisurilor si a oricaror alte mijloace de proba.
    (3) Probele vor fi administrate inainte de inceperea dezbaterilor asupra fondului, daca legea nu prevede altfel.
    (4) Dovada si dovada contrara vor fi administrate, atunci cand este posibil, in aceeasi sedinta.
    (5) Daca s-a dispus o cercetare la fata locului, aceasta se va efectua, cand este cazul, mai inainte de administrarea celorlalte probe.
    (6) Cand proba cu martori a fost incuviintata in conditiile prevazute la art. 248 alin. (2), dovada contrara va fi ceruta, sub sanctiunea decaderii, in aceeasi sedinta, daca amandoua partile sunt de fata.
    (7) Partea care a lipsit la incuviintarea dovezii este obligata sa ceara proba contrara la sedinta urmatoare, iar in caz de impiedicare, la primul termen cand se infatiseaza.
     ART. 255
    Locul administrarii probelor
    (1) Administrarea probelor se face in fata instantei de judecata sesizate, in camera de consiliu, daca legea nu dispune altfel.
    (2) Daca, din motive obiective, administrarea probelor nu se poate face decat in afara localitatii de resedinta a instantei, aceasta se va putea efectua prin comisie rogatorie, de catre o instanta de acelasi grad sau chiar mai mica in grad, daca in acea localitate nu exista o instanta de acelasi grad. In cazul in care felul dovezii ingaduie si partile se invoiesc, instanta care administreaza proba poate fi scutita de citarea partilor.
    (3) Cand instanta care a primit comisia rogatorie constata ca administrarea probei urmeaza a se face in circumscriptia altei instante, va inainta, pe cale administrativa, cererea de comisie rogatorie instantei competente, comunicand aceasta instantei de la care a primit insarcinarea.
    (4) Instanta insarcinata prin comisie rogatorie va proceda la administrarea probelor in prezenta partilor sau, chiar in lipsa, daca au fost legal citate, avand aceleasi atributii ca si instanta sesizata, in ceea ce priveste procedura de urmat.
    (5) Dupa ce s-a efectuat administrarea probelor prin comisie rogatorie, instanta sesizata, daca este cazul, va fixa, din oficiu, termen pentru continuarea cercetarii procesului sau, dupa caz, pentru dezbaterea fondului.
     ART. 256
    Cheltuielile necesare administrarii probelor
    (1) Cand administrarea probei incuviintate necesita cheltuieli, instanta va pune in vedere partii care a cerut-o sa depuna la grefa, de indata sau in termenul fixat de instanta, dovada achitarii sumei stabilite pentru acoperirea lor.
    (2) In cazurile in care proba a fost dispusa din oficiu sau la cererea procurorului in procesul pornit de acesta in conditiile prevazute la art. 90 alin. (1), instanta va stabili, prin incheiere, cheltuielile de administrare a probei si partea care trebuie sa le plateasca, putandu-le pune si in sarcina ambelor parti.
    (3) Nedepunerea sumei prevazute la alin. (1) in termenul fixat atrage decaderea partii din dreptul de a administra dovada incuviintata in fata acelei instante.
    (4) Depunerea sumei prevazute la alin. (1) se va putea insa face si dupa implinirea termenului, daca prin aceasta nu se amana judecata.
    (5) Dispozitiile alin. (1)-(4) se aplica si in cazul in care administrarea probei se face prin comisie rogatorie.
     ART. 257
    Situatia partii decazute
    Partea decazuta din dreptul de a administra o proba va putea totusi sa se apere, discutand in fapt si in drept temeinicia sustinerilor si a dovezilor partii potrivnice.
     ART. 258
    Aprecierea probelor
    (1) Instanta va examina probele administrate, pe fiecare in parte si pe toate in ansamblul lor.
    (2) In vederea stabilirii existentei sau inexistentei faptelor pentru a caror dovedire probele au fost incuviintate, judecatorul le apreciaza in mod liber, potrivit convingerii sale, in afara de cazul cand legea stabileste puterea lor doveditoare.

    § 2. Dovada cu inscrisuri

    I. Dispozitii generale

     ART. 259
    Notiunea
    Inscrisul este orice scriere sau alta consemnare care cuprinde date despre un act sau fapt juridic, indiferent de suportul ei material ori de modalitatea de conservare si stocare.
     ART. 260
    Inscrisurile pe suport informatic
    Inscrisul pe suport informatic este admis ca proba in aceleasi conditii ca inscrisul pe suport hartie, daca indeplineste conditiile prevazute de lege.
     ART. 261
    Inscrisurile in forma electronica
    Inscrisurile facute in forma electronica sunt supuse dispozitiilor legii speciale.
     ART. 262
    Rolul semnaturii
    (1) Semnatura unui inscris face deplina credinta, pana la proba contrara, despre existenta consimtamantului partii care l-a semnat cu privire la continutul acestuia. Daca semnatura apartine unui functionar public, ea confera autenticitate acelui inscris, in conditiile legii.
    (2) Cand semnatura este electronica, aceasta nu este valabila decat daca este reprodusa in conditiile prevazute de lege.

    II. Inscrisul autentic

     ART. 263
    Notiunea
    (1) Inscrisul autentic este inscrisul intocmit sau, dupa caz, primit si autentificat de o autoritate publica, de notarul public sau de catre o alta persoana investita de stat cu autoritate publica, in forma si conditiile stabilite de lege. Autenticitatea inscrisului se refera la stabilirea identitatii partilor, exprimarea consimtamantului acestora cu privire la continut, semnatura acestora si data inscrisului.
    (2) Este, de asemenea, autentic orice alt inscris emis de catre o autoritate publica si caruia legea ii confera acest caracter.
     ART. 264
    Puterea doveditoare
    (1) Inscrisul autentic face deplina dovada, fata de orice persoana, pana la declararea sa ca fals, cu privire la constatarile facute personal de catre cel care a autentificat inscrisul, in conditiile legii.
    (2) Declaratiile partilor cuprinse in inscrisul autentic fac dovada, pana la proba contrara, atat intre parti, cat si fata de oricare alte persoane.
    (3) Dispozitiile alin. (2) sunt aplicabile si in cazul mentiunilor din inscris care sunt in directa legatura cu raportul juridic al partilor, fara a constitui obiectul principal al actului. Celelalte mentiuni constituie, intre parti, un inceput de dovada scrisa.
     ART. 265
    Nulitatea si conversiunea inscrisului autentic
    (1) Inscrisul autentic intocmit fara respectarea formelor prevazute pentru incheierea sa valabila ori de o persoana incompatibila, necompetenta sau cu depasirea competentei este lovit de nulitate absoluta, daca legea nu dispune altfel.
    (2) Inscrisul prevazut la alin. (1) face insa deplina dovada ca inscris sub semnatura privata, daca este semnat de parti, iar daca nu este semnat, constituie, intre acestea, doar un inceput de dovada scrisa.

    III. Inscrisul sub semnatura privata

     ART. 266
    Notiunea
    Inscrisul sub semnatura privata este acela care poarta semnatura partilor, indiferent de suportul sau material. El nu este supus niciunei alte formalitati, in afara exceptiilor anume prevazute de lege.
     ART. 267
    Puterea doveditoare
    (1) Inscrisul sub semnatura privata, recunoscut de cel caruia ii este opus sau, dupa caz, socotit de lege ca recunoscut, face dovada intre parti pana la proba contrara.
    (2) Mentiunile din inscris care sunt in directa legatura cu raportul juridic al partilor fac, de asemenea, dovada pana la proba contrara, iar celelalte mentiuni, straine de cuprinsul acestui raport, pot servi doar ca inceput de dovada scrisa.
     ART. 268
    Pluralitatea de exemplare
    (1) Inscrisul sub semnatura privata, care constata un contract sinalagmatic, are putere doveditoare numai daca a fost facut in atatea exemplare originale cate parti cu interese contrare sunt.
    (2) Un singur exemplar original este suficient pentru toate persoanele avand acelasi interes.
    (3) Fiecare exemplar original trebuie sa faca mentiune despre numarul originalelor ce au fost facute. Lipsa acestei mentiuni nu poate fi opusa insa de cel care a executat, in ceea ce il priveste, obligatia constatata in acel inscris.
    (4) Pluralitatea exemplarelor originale nu este ceruta cand partile, de comun acord, au depus singurul original la un tert ales de ele.
     ART. 269
    Formalitatea "bun si aprobat"
    (1) Inscrisul sub semnatura privata, prin care o singura parte se obliga catre o alta sa ii plateasca o suma de bani sau o cantitate de bunuri fungibile, trebuie sa fie in intregime scris cu mana celui care il subscrie sau cel putin ca, in afara de semnatura, sa fie scris cu mana sa "bun si aprobat pentru...", cu aratarea in litere a sumei sau a cantitatii datorate.
    (2) Cand suma aratata in cuprinsul inscrisului este diferita de cea aratata in formula "bun si aprobat", se prezuma ca obligatia nu exista decat pentru suma cea mai mica, chiar daca inscrisul si formula "bun si aprobat" sunt scrise in intregime cu mana sa de cel obligat, afara numai daca se dovedeste in care parte este greseala sau daca prin lege se prevede altfel.
     ART. 270
    Exceptiile
    (1) Dispozitiile art. 268 si 269 nu se aplica in raporturile dintre intreprinzatori sau alti profesionisti.
    (2) In cazurile prevazute la alin. (1), data inscrisului sub semnatura privata poate fi dovedita, chiar si fata de terti, cu orice mijloc de proba, in masura in care legea speciala nu cere forma scrisa pentru dovedirea conventiei insesi.
     ART. 271
    Sanctionarea nerespectarii formalitatilor speciale
    Inscrisurile sub semnatura privata pentru care nu s-au indeplinit cerintele prevazute la art. 268 si 269 vor putea fi socotite ca inceput de dovada scrisa.
     ART. 272
    Data certa a inscrisului sub semnatura privata
    (1) Data inscrisurilor sub semnatura privata este opozabila altor persoane decat celor care le-au intocmit, numai din ziua in care a devenit certa, prin una dintre modalitatile prevazute de lege, respectiv:
    1. din ziua in care au fost prezentate spre a se conferi data certa de catre notarul public, executorul judecatoresc sau alt functionar competent in aceasta privinta;
    2. din ziua cand au fost infatisate la o autoritate sau institutie publica, facandu-se despre aceasta mentiune pe inscrisuri;
    3. din ziua cand au fost inregistrate intr-un registru sau alt document public;
    4. din ziua mortii ori din ziua cand a survenit neputinta fizica de a scrie a celui care l-a intocmit sau a unuia dintre cei care l-au subscris, dupa caz;
    5. din ziua in care cuprinsul lor este reprodus, chiar si pe scurt, in inscrisuri autentice intocmite in conditiile art. 263, precum incheieri, procese-verbale pentru punerea de sigilii sau pentru facere de inventar;
    6. din ziua in care s-a petrecut un alt fapt de aceeasi natura care dovedeste in chip neindoielnic anterioritatea inscrisului.
    (2) Sub rezerva unor dispozitii legale contrare, instanta, tinand seama de imprejurari, poate sa inlature aplicarea, in tot sau in parte, a dispozitiilor alin. (1) in privinta chitantelor liberatorii.
     ART. 273
    Registrele si hartiile domestice
    Registrele si hartiile domestice nu fac dovada pentru cel care le-a scris. Ele fac dovada impotriva lui:
    1. in toate cazurile in care atesta neindoielnic o plata primita;
    2. cand cuprind mentiunea expresa ca insemnarea a fost facuta in folosul celui aratat drept creditor, pentru a tine loc de titlu.
     ART. 274
    Registrele intreprinzatorilor si ale altor profesionisti
    (1) Registrele intreprinzatorilor si ale altor profesionisti, intocmite si tinute cu respectarea dispozitiilor legale, pot face intre acestia deplina dovada in justitie, pentru faptele si chestiunile legate de activitatea lor profesionala.
    (2) Registrele prevazute la alin. (1), chiar netinute cu respectarea dispozitiilor legale, fac dovada contra celor care le-au tinut. Cu toate acestea, partea care se prevaleaza de ele nu poate scinda continutul lor.
    (3) In toate cazurile, instanta este in drept a aprecia daca se poate atribui continutului registrelor unui intreprinzator sau altui profesionist o alta putere doveditoare, daca trebuie sa se renunte la aceasta proba in cazul in care registrele partilor nu concorda sau daca trebuie sa atribuie o credibilitate mai mare registrelor uneia dintre parti.
     ART. 275
    Mentiunile facute de creditor
    Orice mentiune facuta de creditor in josul, pe marginea sau pe dosul unui titlu care a ramas neintrerupt in posesia sa face dovada, cu toate ca nu este nici semnata, nici datata de el, cand tinde a stabili liberatiunea debitorului. Aceeasi putere doveditoare o are mentiunea facuta de creditor in josul, pe marginea sau pe dosul duplicatului unui inscris sau al unei chitante, daca duplicatul sau chitanta este in mainile debitorului.

    IV. Inscrisurile pe suport informatic

     ART. 276
    Notiunea
    (1) Cand datele unui act juridic sunt redate pe un suport informatic, documentul care reproduce aceste date constituie instrumentul probator al actului, daca este inteligibil si prezinta garantii suficient de serioase pentru a face deplina credinta in privinta continutului acestuia si a identitatii persoanei de la care acesta emana.
    (2) Pentru a aprecia calitatea documentului, instanta trebuie sa tina seama de circumstantele in care datele au fost inscrise si documentul care le-a reprodus.
     ART. 277
    Prezumtia de validitate a inscrierii
    Inscrierea datelor unui act juridic pe suport informatic este prezumata a prezenta garantii suficient de serioase pentru a face deplina credinta in cazul in care ea este facuta in mod sistematic si fara lacune si cand datele inscrise sunt protejate contra alterarilor si contrafacerilor astfel incat integritatea documentului este deplin asigurata. O astfel de prezumtie exista si in favoarea tertilor din simplul fapt ca inscrierea este efectuata de catre un profesionist.
     ART. 278
    Puterea doveditoare
    (1) Daca prin lege nu se prevede altfel, documentul care reproduce datele unui act, inscrise pe un suport informatic, face deplina dovada intre parti, pana la proba contrara.
    (2) Daca suportul sau tehnologia utilizata pentru redactare nu garanteaza integritatea documentului, acesta poate servi, dupa circumstante, ca mijloc material de proba sau ca inceput de dovada scrisa.

    V. Duplicatele si copiile de pe inscrisurile autentice sau sub semnatura privata

     ART. 279
    Regimul duplicatelor
    Duplicatele de pe inscrisurile notariale sau alte inscrisuri autentice, eliberate in conditiile prevazute de lege, inlocuiesc originalul si au aceeasi putere doveditoare ca si acesta.
     ART. 280
    Regimul copiilor
    (1) Copia, chiar legalizata, de pe orice inscris autentic sau sub semnatura privata nu poate face dovada decat despre ceea ce este cuprins in inscrisul original.
    (2) Partile pot sa ceara confruntarea copiei cu originalul, prezentarea acestuia din urma putand fi intotdeauna ordonata de instanta, in conditiile prevazute la art. 286 alin. (2).
    (3) Daca este imposibil sa fie prezentat originalul sau duplicatul inscrisului autentic ori originalul inscrisului sub semnatura privata, copia legalizata de pe acestea constituie un inceput de dovada scrisa.
    (4) Copiile de pe copii nu au nicio putere doveditoare.
    (5) Extrasele sau copiile partiale fac dovada ca si copiile integrale sau copiile asimilate acestora, insa numai pentru partea din inscrisul original pe care o reproduc; in cazul in care sunt contestate, iar originalul este imposibil sa fie prezentat, instanta are dreptul sa aprecieze, in limitele prevazute la alin. (3) si (4), in ce masura partea din original, reprodusa in extras, poate fi socotita ca avand putere doveditoare, independent de partile din original care nu au fost reproduse.
     ART. 281
    Copiile facute pe microfilme sau pe suporturi informatice
    Datele din inscrisurile autentice sau sub semnatura privata redate pe microfilme si alte suporturi accesibile de prelucrare electronica a datelor, facute cu respectarea dispozitiilor legale, au aceeasi putere doveditoare ca si inscrisurile in baza carora au fost redate.

    VI. Inscrisurile recognitive sau reinnoitoare

     ART. 282
    Puterea doveditoare
    Inscrisul de recunoastere sau de reinnoire a unei datorii preexistente face dovada impotriva debitorului, mostenitorilor sau succesorilor sai in drepturi, daca acestia nu dovedesc, prin aducerea documentului originar, ca recunoasterea este eronata sau inexacta.

    VII. Regimul altor inscrisuri

     ART. 283
    Alte categorii de inscrisuri
    (1) Contractele incheiate pe formulare tipizate sau standardizate ori incorporand conditii generale tip, dupa caz, sunt considerate inscrisuri sub semnatura privata, daca legea nu prevede altfel.
    (2) Daca legea nu dispune altfel, biletele, tichetele si alte asemenea documente, utilizate cu ocazia incheierii unor acte juridice sau care incorporeaza dreptul la anumite prestatii, au forta probanta a inscrisurilor sub semnatura privata, chiar daca nu sunt semnate.
    (3) Telexul, precum si telegrama ale caror originale, depuse la oficiul postal, au fost semnate de expeditor, fac aceeasi dovada ca si inscrisul sub semnatura privata.
     ART. 284
    Anexele
    Planurile, schitele, hartiile, fotografiile si orice alte documente anexate au aceeasi putere doveditoare ca si inscrisurile la care sunt alaturate, daca au legatura directa cu inscrisul si poarta semnatura, dupa caz, a partii sau a persoanei competente care a intocmit inscrisul.
     ART. 285
    Modificarile inscrisului
    Stersaturile, radierile, corecturile si orice alte modificari, mentiuni sau adaugiri, facute intr-un inscris, nu vor fi luate in considerare decat daca au fost constatate sub semnatura de cel competent sa il intocmeasca sau de partea de la care emana inscrisul, dupa caz.

    VIII. Administrarea probei cu inscrisuri

     ART. 286
    Depunerea inscrisurilor
    (1) Daca prin lege nu se dispune altfel, fiecare parte are dreptul sa depuna inscrisurile de care intelege sa se foloseasca, in copie certificata pentru conformitate.
    (2) Daca inscrisul este depus in copie, partea care l-a depus este obligata sa aiba asupra sa originalul si, la cerere, sa il prezinte instantei, sub sanctiunea de a nu se tine seama de inscris.
    (3) Daca partea adversa nu poate sa isi dea seama de exactitatea copiei fata cu originalul infatisat in sedinta, judecatorul va putea acorda un termen scurt, obligand partea sa depuna originalul in pastrarea grefei.
    (4) Inscrisurile depuse in original nu vor putea fi retrase decat dupa ce se vor lasa copii legalizate de grefierul instantei unde au fost depuse.
    (5) Inscrisurile intocmite in alta limba decat cea folosita in fata instantei trebuie insotite de traduceri legalizate.
    (6) Inscrisurile depuse in copie la dosar nu pot fi retrase de parti.
     ART. 287
    Obligatia partii adverse de a prezenta inscrisul
    (1) Cand partea invedereaza ca partea adversa detine un inscris probatoriu, referitor la proces, instanta poate ordona infatisarea lui.
    (2) Cererea de infatisare va fi admisa, daca inscrisul este comun partilor din proces, daca insasi partea adversa s-a referit in proces la acest inscris sau daca, dupa lege, ea este obligata sa infatiseze inscrisul.
     ART. 288
    Cazurile de respingere a cererii de prezentare a inscrisului
    (1) Judecatorul va respinge motivat cererea de depunere la dosar a inscrisului, in intregime sau in parte, cand:
    1. continutul inscrisului se refera la chestiuni strict personale privind demnitatea sau viata privata a unei persoane;
    2. depunerea inscrisului ar incalca indatorirea legala de pastrare a secretului;
    3. depunerea inscrisului ar atrage urmarirea penala a partii, a sotului sau a unei rude ori afin pana la gradul al treilea inclusiv.
    (2) Daca legea nu dispune altfel, incidenta vreunuia dintre cazurile de mai sus va fi verificata de judecator, prin cercetarea continutului inscrisului. In incheierea de sedinta se va face o mentiune corespunzatoare.
     ART. 289
    Refuzul de a prezenta inscrisul
    Daca partea refuza sa raspunda la interogatoriul ce s-a propus in dovedirea detinerii sau existentei inscrisului, daca reiese din dovezile administrate ca a ascuns inscrisul ori l-a distrus sau daca, dupa ce s-a dovedit detinerea inscrisului, nu se conformeaza ordinului dat de instanta de a-l infatisa, instanta va putea socoti ca dovedite afirmatiile facute cu privire la continutul acelui inscris de partea care a cerut infatisarea.
     ART. 290
    Cercetarea inscrisului prin judecatorul delegat
    (1) Cand un inscris, necesar dezlegarii procesului, se gaseste la una dintre parti si nu poate fi prezentat fiindca aducerea ar fi prea costisitoare sau cand inscrisurile sunt prea voluminoase ori numeroase, se va putea delega un judecator in prezenta caruia partile vor cerceta inscrisurile la locul unde se gasesc.
    (2) Prin exceptie de la dispozitiile alin. (1), instanta, tinand seama de imprejurari, poate sa ceara doar prezentarea unor extrase sau copii de pe inscrisurile solicitate, certificate de persoana care le detine. In asemenea cazuri, daca este necesar, instanta poate dispune verificarea conformitatii extrasului sau copiei cu originalul.
     ART. 291
    Obligatia tertului de a prezenta inscrisul
    (1) Cand se arata ca un inscris necesar solutionarii procesului se afla in posesia unui tert, acesta va putea fi citat ca martor, punandu-i-se in vedere sa aduca inscrisul in instanta.
    (2) Cand detinatorul inscrisului este o persoana juridica, reprezentantii ei vor putea fi citati ca martori.
    (3) Tertul poate refuza infatisarea inscrisului in cazurile prevazute la art. 288.
     ART. 292
    Obligatia autoritatii sau institutiei publice de a prezenta inscrisul
    (1) Daca inscrisul se gaseste in pastrarea unei autoritati sau institutii publice, instanta va lua masuri, la cererea uneia dintre parti sau din oficiu, pentru aducerea lui, in termenul fixat in acest scop, punand in vedere conducatorului autoritatii sau institutiei publice detinatoare masurile ce se pot dispune in caz de neconformare.
    (2) Autoritatea sau institutia publica detinatoare este in drept sa refuze trimiterea inscrisului cand acesta se refera la apararea nationala, siguranta publica sau relatiile diplomatice. Extrase partiale vor putea fi trimise daca niciunul dintre aceste motive nu se opune.
     ART. 293
    Inscrisurile care nu pot fi trimise instantei
    (1) Instanta nu va putea cere trimiterea in original a cartilor funciare si a planurilor, a registrelor autoritatilor sau institutiilor publice, a testamentelor depuse la instante, notari publici sau avocati, precum si a altor inscrisuri originale ce se gasesc in arhivele acestora. Se vor putea insa cere copii certificate ale acestora.
    (2) Cercetarea acestor inscrisuri, daca este necesara, se va face, cu citarea partilor, de un judecator delegat sau, daca inscrisul se gaseste in alta localitate, prin comisie rogatorie, de catre instanta respectiva.
    (3) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) si (2), cand procedura verificarilor inscrisurilor o impune, instanta va putea ordona prezentarea testamentelor originale sau a altor inscrisuri originale, depuse la instante, notari publici sau avocati, pentru efectuarea expertizei grafoscopice in laboratoarele de specialitate daca expertiza actului nu se poate efectua la sediul arhivei.
     ART. 294
    Prezentarea registrelor intreprinzatorilor
    (1) La cererea uneia dintre parti sau chiar din oficiu, instanta va putea ordona infatisarea registrelor intreprinzatorilor si ale altor profesionisti sau comunicarea lor.
    (2) Cand inscrisurile sau registrele prevazute la alin. (1) ce urmeaza a fi cercetate se afla in alta circumscriptie judecatoreasca, cercetarea lor se va face prin comisie rogatorie.

    IX. Verificarea inscrisurilor

     ART. 295
    Recunoasterea sau contestarea inscrisului sub semnatura privata
    (1) Acela caruia i se opune un inscris sub semnatura privata este dator fie sa recunoasca, fie sa conteste scrierea ori semnatura. Contestarea scrierii sau semnaturii poate fi facuta, la primul termen dupa depunerea inscrisului, sub sanctiunea decaderii.
    (2) Mostenitorii sau succesorii in drepturi ai aceluia de la care se pretinde a fi inscrisul pot declara ca nu cunosc scrisul sau semnatura autorului lor.
     ART. 296
    Obligatia de verificare a inscrisului
    (1) Cand una dintre persoanele mentionate la art. 295 contesta scrierea sau semnatura ori declara ca nu le cunoaste, instanta va proceda la verificarea inscrisului prin:
    1. compararea scrierii si semnaturii de pe inscris cu scrierea si semnatura din alte inscrisuri necontestate;
    2. expertiza;
    3. orice alte mijloace de proba admise de lege.
    (2) In acest scop, presedintele completului de judecata va obliga partea careia i se atribuie scrierea sau semnatura sa scrie si sa semneze sub dictarea sa parti din inscris. Refuzul de a scrie ori de a semna va putea fi considerat ca o recunoastere a scrierii sau semnaturii.
     ART. 297
    Procedura de verificare
    (1) Judecatorul, dupa compararea inscrisului cu scrierea sau semnatura facuta in fata sa ori, daca este cazul, si cu alte inscrisuri, se poate lamuri asupra inscrisului.
    (2) Daca insa, din compararea scrierilor, judecatorul nu este lamurit, va ordona ca verificarea sa se faca prin expertiza, obligand partile sau alte persoane sa depuna de indata inscrisuri de comparatie.
    (3) Se primesc ca inscrisuri de comparatie:
    1. inscrisurile autentice;
    2. inscrisurile sau alte scrieri private necontestate de parti;
    3. partea din inscris care nu este contestata;
    4. scrisul sau semnatura facut/facuta inaintea instantei.
    (4) Inscrisurile depuse pentru verificare vor fi semnate de presedinte, grefier si parti.
    (5) Partile iau cunostinta de inscrisuri in sedinta.
     ART. 298
    Denuntarea inscrisului ca fals
    (1) Daca cel mai tarziu la primul termen dupa prezentarea unui inscris folosit in proces una dintre parti declara ca acesta este fals prin falsificarea scrierii sau semnaturii, ea este obligata sa arate motivele pe care se sprijina.
    (2) Daca partea care foloseste inscrisul nu este prezenta, instanta va ordona ca aceasta sa se prezinte personal pentru a lua cunostinta de denuntarea inscrisului ca fals, sa depuna originalul si sa dea explicatiile necesare.
    (3) Judecatorul poate ordona prezentarea partilor chiar si inainte de primul termen de judecata, daca partea declara, prin intampinare, ca scrierea sau semnatura sa este falsificata.
    (4) In cazuri temeinic justificate, partile pot fi reprezentate prin mandatari cu procura speciala.
     ART. 299
    Verificarea starii inscrisului denuntat ca fals
    (1) Judecatorul va constata de indata, prin proces-verbal, starea materiala a inscrisului denuntat ca fals, daca exista pe el stersaturi, adaugiri sau corecturi, apoi il va semna, spre neschimbare, si il va incredinta grefei, dupa ce va fi contrasemnat de grefier si de parti.
    (2) Daca partile nu vor sau nu pot sa semneze, se va face mentiune despre toate acestea in procesul-verbal.
     ART. 300
    Ascultarea partilor
    (1) La acelasi termen in care inscrisul a fost denuntat ca fals sau, in cazul prevazut la art. 298 alin. (2), la termenul urmator, judecatorul intreaba partea care a produs inscrisul, daca intelege sa se foloseasca de el.
    (2) Daca partea care a folosit inscrisul lipseste, refuza sa raspunda sau declara ca nu se mai serveste de inscris, acesta va fi inlaturat, in tot sau in parte, dupa caz.
    (3) Daca partea care a denuntat inscrisul ca fals lipseste, refuza sa raspunda sau isi retrage declaratia de denuntare, inscrisul va fi considerat ca recunoscut.
     ART. 301
    Suspendarea procesului si sesizarea parchetului
    Daca partea care a prezentat inscrisul staruie sa se foloseasca de acesta, desi denuntarea ca fals a acestuia nu a fost retrasa, instanta, daca este indicat autorul falsului sau complicele acestuia, poate suspenda judecata procesului, inaintand de indata inscrisul denuntat ca fals parchetului competent, pentru cercetarea falsului, impreuna cu procesul-verbal ce se va incheia in acest scop.
     ART. 302
    Cercetarea falsului de catre instanta civila
    In cazul in care, potrivit legii, actiunea penala nu poate fi pusa in miscare ori nu poate continua, cercetarea falsului se va face de catre instanta civila, prin orice mijloace de proba.

    § 3. Proba cu martori

    I. Admisibilitatea probei cu martori

     ART. 303
    Admisibilitatea probei
    (1) Proba cu martori este admisibila in toate cazurile in care legea nu dispune altfel.
    (2) Niciun act juridic nu poate fi dovedit cu martori, daca valoarea obiectului sau este mai mare de 250 lei. Cu toate acestea, se poate face dovada cu martori, contra unui intreprinzator sau altui profesionist, a oricarui act juridic, indiferent de valoarea lui, daca a fost facut de acesta in exercitiul activitatii sale profesionale, in afara de cazul in care legea speciala cere proba scrisa.
    (3) In cazul in care legea cere forma scrisa pentru validitatea unui act juridic, acesta nu poate fi dovedit cu martori.
    (4) De asemenea, este inadmisibila proba cu martori daca pentru dovedirea unui act juridic legea cere forma scrisa, in afara de cazurile in care:
    1. partea s-a aflat in imposibilitate materiala sau morala de a-si intocmi un inscris pentru dovedirea actului juridic;
    2. exista un inceput de dovada scrisa, potrivit prevederilor art. 304;
    3. partea a pierdut inscrisul doveditor din pricina unui caz fortuit sau de forta majora;
    4. partile convin, fie si tacit, sa foloseasca aceasta proba, insa numai privitor la drepturile de care ele pot sa dispuna;
    5. actul juridic este atacat pentru frauda, eroare, dol, violenta ori cauza ilicita, dupa caz;
    6. se cere lamurirea clauzelor actului juridic.
    (5) Proba cu martori nu se admite niciodata impotriva sau peste ceea ce cuprinde un inscris si nici despre ceea ce s-ar pretinde ca s-ar fi zis inainte, in timpul sau in urma intocmirii lui, chiar daca legea nu cere forma scrisa pentru dovedirea actului juridic respectiv, cu exceptia cazurilor prevazute la alin. (4).
     ART. 304
    Inceputul de dovada scrisa
    (1) Se socoteste inceput de dovada scrisa orice scriere, chiar nesemnata si nedatata, care provine de la o persoana careia acea scriere i se opune ori de la cel al carui succesor in drepturi este acea persoana, daca scrierea face credibil faptul pretins.
    (2) Constituie inceput de dovada scrisa si inscrisul, chiar nesemnat de persoana careia acesta i se opune, daca a fost intocmit in fata unui functionar competent care atesta ca declaratiile cuprinse in inscris sunt conforme celor facute de acea persoana.
    (3) Inceputul de dovada scrisa poate face dovada intre parti numai daca este completat prin alte mijloace de proba, inclusiv prin proba cu martori ori prin prezumtii.

    II. Administrarea probei cu martori

     ART. 305
    Ascultarea si inlocuirea martorilor
    (1) Cand instanta a incuviintat dovada cu martori, ea va dispune citarea si ascultarea acestora.
    (2) Inlocuirea martorilor nu se va incuviinta decat in caz de moarte, disparitie sau motive bine intemeiate, caz in care lista se va depune sub sanctiunea decaderii, in termen de 5 zile de la incuviintare.
    (3) Fiecare parte va putea sa se impotriveasca la ascultarea unui martor care nu este inscris in lista sau nu este identificat in mod lamurit.
    (4) Decaderea din dreptul de a administra dovada cu martori pentru neindeplinirea obligatiilor prevazute la art. 256 se acopera daca acestia se infatiseaza la termenul fixat pentru ascultarea lor.
     ART. 306
    Ascultarea martorilor necitati
    (1) Martorii pot fi ascultati chiar la termenul la care proba a fost incuviintata.
    (2) La termenul fixat pentru administrarea probei, partea va putea aduce martorii incuviintati chiar fara a fi citati.
    (3) Daca partea se obliga sa prezinte martorul la termenul de judecata, fara a fi citat, insa din motive imputabile aceasta nu isi indeplineste obligatia, instanta va dispune citarea martorului pentru un nou termen. Dispozitiile art. 307 sunt aplicabile.
     ART. 307
    Refuzul martorului de a se prezenta
    (1) Impotriva martorului care lipseste la prima citare, instanta poate emite mandat de aducere.
    (2) In pricinile urgente, se poate dispune aducerea martorilor cu mandat chiar la primul termen.
    (3) Daca, dupa emiterea mandatului de aducere, martorul nu poate fi gasit sau nu se infatiseaza, instanta va putea proceda la judecata.
     ART. 308
    Imposibilitatea de prezentare
    Martorul care, din cauza de boala sau alta impiedicare grava, nu poate veni in instanta va putea fi ascultat la locul unde se afla, cu citarea partilor.
     ART. 309
    Persoanele care nu pot fi ascultate ca martori
    (1) Nu pot fi martori:
    1. rudele si afinii pana la gradul al treilea inclusiv;
    2. sotul, fostul sot, logodnicul ori concubinul;
    3. cei aflati in dusmanie sau in legaturi de interese cu vreuna dintre parti;
    4. persoanele puse sub interdictie judecatoreasca;
    5. cei condamnati pentru marturie mincinoasa.
    (2) Partile pot conveni, expres sau tacit, sa fie ascultate ca martori si persoanele prevazute la alin. (1) pct. 1-3.
     ART. 310
    Ascultarea rudelor si afinilor
    In procesele privitoare la filiatie, divort si alte raporturi de familie se vor putea asculta rudele si afinii prevazuti la art. 309, in afara de descendenti.
     ART. 311
    Persoanele scutite de a depune marturie
    (1) Sunt scutiti de a fi martori:
    1. slujitorii cultelor, medicii, farmacistii, avocatii, notarii publici, executorii judecatoresti, mediatorii, moasele si asistentii medicali si orice alti profesionisti carora legea le impune sa pastreze secretul de serviciu sau secretul profesional cu privire la faptele de care au luat cunostinta in cadrul serviciului ori in exercitarea profesiei lor, chiar si dupa incetarea activitatii lor;
    2. judecatorii, procurorii si functionarii publici, chiar si dupa incetarea functiei lor, asupra imprejurarilor secrete de care au avut cunostinta in aceasta calitate;
    3. cei care prin raspunsurile lor s-ar expune pe ei insisi sau ar expune pe vreuna dintre persoanele aratate la art. 309 alin. (1) pct. 1 si 2 la o pedeapsa penala sau la dispretul public.
    (2) Persoanele prevazute la alin. (1) pct. 1, cu exceptia slujitorilor cultelor, vor putea totusi depune marturie, daca au fost dezlegate de secretul de serviciu ori profesional de partea interesata la pastrarea secretului, in afara de cazul in care prin lege se dispune altfel.
    (3) Vor putea, de asemenea, depune marturie si persoanele prevazute la alin. (1) pct. 2, daca autoritatea sau institutia pe langa care functioneaza ori au functionat, dupa caz, le da incuviintarea.
     ART. 312
    Identificarea martorului
    (1) Presedintele, inainte de a lua declaratia, va cere martorului sa arate:
    a) numele, prenumele, profesia, domiciliul si varsta;
    b) daca este ruda sau afin cu una dintre parti si in ce grad;
    c) daca se afla in serviciul uneia dintre parti.
    (2) Presedintele va pune apoi in vedere martorului indatorirea de a jura si semnificatia juramantului.
     ART. 313
    Depunerea juramantului
    (1) Inainte de a fi ascultat, martorul depune urmatorul juramant: "Jur ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!".
    (2) In timpul depunerii juramantului, martorul tine mana pe cruce sau pe Biblie.
    (3) Referirea la divinitate din formula juramantului se schimba potrivit credintei religioase a martorului.
    (4) Martorului de alta religie decat cea crestina nu ii sunt aplicabile prevederile alin. (2).
    (5) Martorul fara confesiune va depune urmatorul juramant: "Jur pe onoare si constiinta ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu."
    (6) Martorii care din motive de constiinta sau confesiune nu depun juramantul vor rosti in fata instantei urmatoarea formula: "Ma oblig ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu."
    (7) Persoanele mute si surdo-mute stiutoare de carte vor depune juramantul transcriind formula acestuia si semnand-o; persoanele hipoacuzice vor rosti juramantul, iar cele care nu stiu sa scrie vor jura prin semne cu ajutorul unui interpret.
    (8) Situatiile la care se refera alin. (3)-(7) se retin de catre instanta pe baza afirmatiilor facute de martor.
    (9) Dupa depunerea juramantului, presedintele va pune in vedere martorului ca, daca nu va spune adevarul, savarseste infractiunea de marturie mincinoasa.
    (10) Despre toate acestea se face mentiune in declaratia scrisa.
     ART. 314
    Scutirea de juramant
    Copiii care nu au implinit varsta de 14 ani si cei care sunt lipsiti de discernamant in momentul audierii, fara a fi pusi sub interdictie, pot fi ascultati, fara juramant, insa instanta le va atrage atentia sa spuna adevarul si va tine seama, la aprecierea depozitiei lor, de situatia lor speciala.
     ART. 315
    Ascultarea martorului
    (1) Fiecare martor va fi ascultat separat, cei neascultati inca neputand fi de fata.
    (2) Ordinea ascultarii martorilor va fi fixata de presedinte, tinand seama si de cererea partilor.
    (3) Martorul va raspunde mai intai la intrebarile puse de presedinte, iar apoi si la intrebarile puse, cu incuviintarea acestuia, de catre partea care l-a propus, precum si de catre partea adversa.
    (4) Dupa ascultare, martorul ramane in sala de sedinta pana la sfarsitul cercetarii, afara numai daca instanta hotaraste altfel.
    (5) Cu ocazia audierii, martorul va fi lasat sa isi faca liber depozitia, fara sa aiba voie sa citeasca un raspuns scris de mai inainte; el se poate servi insa de insemnari, cu incuviintarea presedintelui, dar numai pentru a preciza cifre sau denumiri.
     ART. 316
    Reascultarea si confruntarea martorilor
    (1) Martorii pot fi din nou intrebati, daca instanta gaseste de cuviinta.
    (2) Martorii ale caror declaratii nu se potrivesc pot fi confruntati.
    (3) Daca instanta gaseste ca intrebarea pusa de parte nu poate sa duca la dezlegarea procesului, este jignitoare sau tinde a proba un fapt a carui dovedire e oprita de lege, nu o va incuviinta. Instanta, la cererea partii, va trece in incheierea de sedinta atat intrebarea formulata, cat si motivul pentru care nu a fost incuviintata.
     ART. 317
    Consemnarea declaratiei martorului
    (1) Marturia se va scrie de grefier, dupa dictarea presedintelui sau a judecatorului delegat, si va fi semnata pe fiecare pagina si la sfarsitul ei de judecator, grefier si martor, dupa ce acesta a luat cunostinta de cuprins. Daca martorul refuza sau nu poate sa semneze, se va face mentiune despre aceasta in incheierea de sedinta.
    (2) Orice adaugiri, stersaturi sau schimbari in cuprinsul marturiei trebuie incuviintate si semnate de judecator, de grefier si martor, sub sanctiunea de a nu fi luate in considerare.
    (3) Locurile nescrise din declaratie trebuie barate cu linii, astfel incat sa nu se poata face adaugiri.
    (4) Dispozitiile art. 226 alin. (2) se aplica in mod corespunzator.
     ART. 318
    Aprecierea probei cu martori
    In aprecierea declaratiilor martorilor, instanta va tine seama de sinceritatea acestora si de imprejurarile in care au luat cunostinta de faptele ce fac obiectul declaratiei respective.
     ART. 319
    Banuiala de marturie mincinoasa
    Daca, din cercetare, reies banuieli de marturie mincinoasa sau de mituire a martorului, instanta va incheia un proces-verbal si il va trimite pe martor in fata autoritatilor penale.
     ART. 320
    Drepturile banesti ale martorului
    (1) Martorul are dreptul la rambursarea cheltuielilor de transport, cazare si masa daca este din alta localitate, precum si dreptul la despagubiri pentru acoperirea veniturilor pe care le-ar fi obtinut daca si-ar fi exercitat profesia pe durata lipsei de la locul de munca, prilejuita de chemarea sa in vederea ascultarii ca martor, stabilite in raport cu starea sau profesia pe care o exercita, precum si cu timpul efectiv pierdut.
    (2) Drepturile banesti se asigura de partea care a propus martorul si se stabilesc, la cerere, de catre instanta, prin incheiere executorie.

    § 4. Prezumtiile

     ART. 321
    Notiunea
    Prezumtiile sunt consecintele pe care legea sau judecatorul le trage dintr-un fapt cunoscut spre a stabili un fapt necunoscut.
     ART. 322
    Prezumtiile legale
    (1) Prezumtia legala scuteste de dovada pe acela in folosul caruia este stabilita in tot ceea ce priveste faptele considerate de lege ca fiind dovedite. Cu toate acestea, partea careia ii profita prezumtia trebuie sa dovedeasca faptul cunoscut, vecin si conex, pe care se intemeiaza aceasta.
    (2) Prezumtia legala poate fi inlaturata prin proba contrara, daca legea nu dispune altfel.
     ART. 323
    Prezumtiile judiciare
    In cazul prezumtiilor lasate la luminile si intelepciunea judecatorului, acesta se poate intemeia pe ele numai daca au greutate si puterea de a naste probabilitatea faptului pretins; ele, insa, pot fi primite numai in cazurile in care legea admite dovada cu martori.

    § 5. Expertiza

     ART. 324
    Incuviintarea expertizei
    (1) Cand, pentru lamurirea unor imprejurari de fapt, instanta considera necesar sa cunoasca parerea unor specialisti, va numi, la cererea partilor ori din oficiu, unul sau 3 experti. Termenul va fi stabilit astfel incat depunerea raportului de expertiza la instanta sa aiba loc conform dispozitiilor art. 330.
    (2) Cand este necesar, instanta va solicita efectuarea expertizei unui laborator sau unui institut de specialitate.
    (3) In domeniile strict specializate, in care nu exista experti autorizati, din oficiu sau la cererea oricareia dintre parti, judecatorul poate solicita punctul de vedere al uneia sau mai multor personalitati ori specialisti din domeniul respectiv.
    (4) Dispozitiile referitoare la expertiza, cu exceptia celor privind aducerea cu mandat, sanctionarea cu amenda judiciara si obligarea la plata de despagubiri, sunt aplicabile in mod corespunzator in cazurile prevazute la alin. (2) si (3).
    (5) La efectuarea expertizei in conditiile prevazute la alin. (1) si (2) pot participa experti alesi de parti si incuviintati de instanta, avand calitatea de consilieri ai partilor, daca prin lege nu se dispune altfel. In acest caz, ei pot sa dea relatii, sa formuleze intrebari si observatii si, daca este cazul, sa intocmeasca un raport separat cu privire la obiectivele expertizei.
     ART. 325
    Numirea expertului
    (1) Daca partile nu se invoiesc asupra numirii expertilor, ei se vor numi de catre instanta, prin tragere la sorti, de pe lista intocmita si comunicata de catre biroul local de expertiza, cuprinzand persoanele inscrise in evidenta sa si autorizate, potrivit legii, sa efectueze expertize judiciare.
    (2) Incheierea de numire a expertului va stabili obiectivele asupra carora acesta urmeaza sa se pronunte, termenul in care trebuie sa efectueze expertiza si onorariul provizoriu al expertului.
    (3) Dovada platii onorariului se depune la grefa instantei de partea care a fost obligata prin incheiere, in termen de 5 zile de la numire. Acesta poate fi majorat, in conditiile prevazute la art. 333 alin. (2).
     ART. 326
    Recuzarea expertului
    (1) Expertii pot fi recuzati pentru aceleasi motive ca si judecatorii.
    (2) Recuzarea trebuie sa fie ceruta in termen de 5 zile de la numirea expertului, daca motivul ei exista la aceasta data; in celelalte cazuri termenul va curge de la data cand s-a ivit motivul de recuzare.
    (3) Recuzarile se judeca cu citarea partilor si a expertului.
     ART. 327
    Instiintarea si inlocuirea expertului
    (1) Dispozitiile privitoare la citare, aducerea cu mandat si sanctionarea martorilor care lipsesc sunt deopotriva aplicabile expertilor.
    (2) Daca expertul nu se infatiseaza, instanta poate dispune inlocuirea lui.
     ART. 328
    Ascultarea expertului
    Daca expertii pot sa isi exprime de indata opinia, acestia vor fi ascultati chiar in sedinta, iar parerea lor se va consemna intr-un proces-verbal, dispozitiile art. 317 aplicandu-se in mod corespunzator.
     ART. 329
    Citarea partilor
    (1) Daca pentru expertiza este nevoie de o lucrare la fata locului sau sunt necesare explicatiile partilor, ea nu poate fi facuta decat dupa citarea partilor prin scrisoare recomandata cu continut declarat si confirmare de primire, in care li se vor indica ziua, ora si locul unde se va face lucrarea. Citatia, sub sanctiunea nulitatii, trebuie comunicata partii cu cel putin 5 zile inaintea termenului de efectuare a lucrarii. Confirmarea de primire va fi alaturata raportului de expertiza.
    (2) Partile sunt obligate sa dea expertului orice lamuriri in legatura cu obiectul lucrarii.
     ART. 330
    Raportul de expertiza
    (1) Constatarile si concluziile motivate ale expertului sau ale laboratorului ori ale institutului specializat caruia i s-a cerut efectuarea expertizei vor fi consemnate intr-un raport scris, care va fi depus cu cel putin 10 zile inainte de termenul fixat pentru judecata. In cazuri urgente termenul pentru depunerea raportului de expertiza poate fi micsorat.
    (2) Cand sunt mai multi experti cu pareri deosebite lucrarea trebuie sa cuprinda parerea motivata a fiecaruia.
    (3) In cazurile anume prevazute de lege, depunerea raportului se va face numai dupa obtinerea avizelor tehnice necesare ce se elibereaza numai de organismele de specialitate competente.
     ART. 331
    Lamurirea sau completarea raportului
    Daca este nevoie de lamurirea sau completarea raportului de expertiza ori daca exista o contradictie intre parerile expertilor, instanta, din oficiu sau la cererea partilor, poate solicita expertilor, la primul termen dupa depunerea raportului, sa il lamureasca sau sa il completeze.
     ART. 332
    Efectuarea unei noi expertize
    (1) Pentru motive temeinice, instanta poate dispune, la cerere sau din oficiu, efectuarea unei noi expertize de catre alt expert.
    (2) O noua expertiza va trebui ceruta motivat, sub sanctiunea decaderii, la primul termen dupa depunerea raportului, iar daca s-au formulat obiectiuni, la termenul imediat urmator depunerii raspunsului la obiectiuni ori, dupa caz, a raportului suplimentar.
     ART. 333
    Drepturile banesti ale expertului
    (1) Fapta expertilor de a cere sau de a primi o suma mai mare decat onorariul fixat de instanta se pedepseste potrivit legii penale.
    (2) La cererea motivata a expertilor, tinandu-se seama de lucrarea efectuata, instanta va putea majora onorariul cuvenit acestora, prin incheiere executorie, data cu citarea partilor, insa numai dupa depunerea raportului, a raspunsului la eventualele obiectiuni sau a raportului suplimentar, dupa caz.
    (3) Expertul are aceleasi drepturi ca si martorul in ceea ce priveste cheltuielile de transport, cazare si masa.
     ART. 334
    Comisia rogatorie
    Daca expertiza se face la o alta instanta, prin comisie rogatorie, numirea expertilor si stabilirea sumelor cuvenite vor fi lasate in sarcina acestei din urma instante.

    § 6. Mijloacele materiale de proba

     ART. 335
    Lucrurile ca mijloace de proba
    (1) Sunt mijloace materiale de proba lucrurile care prin insusirile lor, prin aspectul lor ori semnele sau urmele pe care le pastreaza servesc la stabilirea unui fapt care poate duce la solutionarea procesului.
    (2) Sunt, de asemenea, mijloace materiale de proba si fotografiile, fotocopiile, filmele, discurile, benzile de inregistrare a sunetului, precum si alte asemenea mijloace tehnice, daca nu au fost obtinute prin incalcarea legii ori a bunelor moravuri.
     ART. 336
    Pastrarea
    (1) Mijloacele materiale de proba puse la dispozitia instantei vor fi pastrate pana la solutionarea definitiva a procesului.
    (2) Daca aducerea la instanta a mijloacelor materiale de proba prezinta greutati datorita numarului, volumului sau altor insusiri ale lor ori locului unde se afla, acestea vor fi lasate in custodia detinatorului sau a altei persoane.
     ART. 337
    Verificarea
    (1) Mijloacele materiale de proba, aflate in pastrarea instantei, se aduc in sedinta de judecata.
    (2) Daca mijloacele materiale de proba nu se afla in pastrarea instantei, aceasta poate ordona, dupa caz, fie aducerea lor, fie verificarea la fata locului, dispozitiile art. 287-294 fiind aplicabile in mod corespunzator.
    (3) In incheierea sau in procesul-verbal, dupa caz, continand constatarile instantei, se va face mentiune si despre starea si semnele caracteristice ale mijloacelor materiale de proba verificate.
     ART. 338
    Restituirea. Trecerea in proprietatea unitatii administrativ-teritoriale
    In cazul in care instanta a dispus restituirea bunurilor care au servit ca mijloace materiale de proba si cei in drept a le primi nu le ridica in termen de 6 luni de la data cand au fost incunostintati in acest scop, instanta, in camera de consiliu, citand partile interesate si organul financiar local competent, va da o incheiere prin care aceste lucruri vor fi considerate ca abandonate si trecute in proprietatea privata a unitatii administrativ-teritoriale unde isi are sediul instanta. Incheierea poate fi atacata numai cu apel la instanta ierarhic superioara.

    § 7. Cercetarea la fata locului

     ART. 339
    Incuviintarea cercetarii la fata locului
    (1) Cercetarea la fata locului se poate face, la cerere sau din oficiu, cand instanta apreciaza ca ea este necesara pentru lamurirea procesului.
    (2) Incheierea prin care se admite cercetarea va determina imprejurarile de fapt ce urmeaza sa fie lamurite la fata locului.
     ART. 340
    Efectuarea cercetarii la fata locului
    (1) Cercetarea la fata locului se face, cu citarea partilor, de catre judecatorul delegat sau de catre intregul complet de judecata. Prezenta procurorului este obligatorie cand participarea acestuia la judecata este ceruta de lege.
    (2) Instanta poate, de asemenea, incuviinta ca ascultarea martorilor, expertilor si partilor sa se faca la fata locului.
     ART. 341
    Consemnarea rezultatului cercetarii
    (1) Despre cele constatate si masurile luate la fata locului, instanta va intocmi un proces-verbal, in care se vor consemna si sustinerile ori obiectiunile partilor, care va fi semnat de catre cei prezenti.
    (2) Desenele, planurile, schitele sau fotografiile facute la fata locului vor fi alaturate procesului-verbal si vor fi semnate de catre judecator si de partile prezente la cercetare.

    § 8. Marturisirea

    I. Admisibilitatea probei

     ART. 342
    Notiunea si felurile
    (1) Constituie marturisire recunoasterea de catre una dintre parti, din proprie initiativa sau in cadrul procedurii interogatoriului, a unui fapt pe care partea adversa isi intemeiaza pretentia sau, dupa caz, apararea.
    (2) Marturisirea este judiciara sau extrajudiciara.
     ART. 343
    Marturisirea judiciara
    (1) Marturisirea judiciara face deplina dovada impotriva aceluia care a facut-o, fie personal, fie prin mandatar cu procura speciala.
    (2) Marturisirea judiciara nu poate fi divizata impotriva autorului decat in cazurile cand cuprinde fapte distincte si care nu au legatura intre ele.
    (3) De asemenea, marturisirea judiciara nu poate fi nici revocata, afara numai daca se face dovada ca a fost urmarea unei erori de fapt scuzabile.
    (4) Marturisirea judiciara nu produce efecte daca a fost facuta de o persoana lipsita de discernamant sau daca duce la pierderea unui drept de care cel care face recunoasterea nu poate dispune.
     ART. 344
    Marturisirea extrajudiciara
    (1) Marturisirea facuta in afara procesului este un fapt supus aprecierii judecatorului, potrivit regulilor generale de probatiune.
    (2) Marturisirea extrajudiciara verbala nu poate fi invocata in cazurile in care proba cu martori nu este admisa.

    II. Interogatoriul

     ART. 345
    Incuviintarea interogatoriului
    Instanta poate incuviinta, la cerere sau din oficiu, chemarea la interogatoriu a oricareia dintre parti, cu privire la fapte personale, care sunt de natura sa duca la solutionarea procesului.
     ART. 346
    Luarea interogatoriului persoanelor fizice
    (1) Cel chemat in persoana va fi intrebat de catre presedinte asupra fiecarui fapt in parte.
    (2) Cu incuviintarea presedintelui, fiecare dintre judecatori, procurorul, cand participa la judecata, precum si partea adversa pot pune direct intrebari celui chemat la interogatoriu.
    (3) Partea va raspunde fara sa poata citi un proiect de raspuns scris in prealabil. Ea se poate folosi insa de insemnari, cu incuviintarea presedintelui, dar numai cu privire la cifre sau denumiri.
    (4) Daca partea declara ca pentru a raspunde trebuie sa cerceteze inscrisuri, registre sau dosare, se va putea fixa un nou termen pentru interogatoriu.
    (5) Cand ambele parti sunt de fata la luarea interogatoriului, ele pot fi confruntate.
     ART. 347
    Luarea interogatoriului reprezentantului legal
    Reprezentantul legal al unei persoane lipsite de capacitate de exercitiu sau cel care asista persoana cu capacitate de exercitiu restransa poate fi chemat personal la interogatoriu numai in legatura cu actele incheiate si faptele savarsite in aceasta calitate.
     ART. 348
    Consemnarea raspunsurilor la interogatoriu
    (1) Raspunsurile la interogatoriu vor fi trecute pe aceeasi foaie cu intrebarile. Interogatoriul va fi semnat pe fiecare pagina de presedinte, grefier, de cel care l-a propus, precum si de partea care a raspuns dupa ce a luat cunostinta de cuprins. Tot astfel vor fi semnate adaugirile, stersaturile sau schimbarile aduse, sub sanctiunea de a nu fi tinute in seama.
    (2) Daca partea interogata sau cealalta parte nu voieste ori nu poate sa semneze, se va consemna in josul interogatoriului.
    (3) In cazul in care interogatoriul a fost dispus din oficiu, precum si in cazul prevazut la art. 346 alin. (2), vor fi consemnate in incheierea de sedinta atat intrebarile, cat si raspunsurile.
     ART. 349
    Luarea interogatoriului persoanelor juridice
    (1) Statul si celelalte persoane juridice de drept public, precum si persoanele juridice de drept privat vor raspunde in scris la interogatoriul ce li se va comunica in prealabil, in conditiile prevazute la art. 189 lit. e).
    (2) Se excepteaza societatile de persoane, ai caror asociati cu drept de reprezentare vor fi citati personal la interogatoriu.
     ART. 350
    Luarea interogatoriului partii aflate in strainatate
    (1) Partea care se afla in strainatate si este reprezentata in proces printr-un mandatar va putea fi interogata prin acesta.
    (2) In acest caz, interogatoriul va fi comunicat in scris mandatarului, care va depune raspunsul partii dat in cuprinsul unei procuri speciale si autentice. Daca mandatarul este avocat, procura speciala certificata de acesta este suficienta.
     ART. 351
    Luarea interogatoriului prin judecator delegat sau comisie rogatorie
    (1) Instanta poate incuviinta luarea interogatoriului la locuinta celui chemat la interogatoriu, printr-un judecator delegat, daca partea, din motive temeinice, este impiedicata de a veni in fata instantei. In acest caz, raspunsurile la intrebari se vor consemna in prezenta partii adverse sau in lipsa, daca aceasta a fost citata si nu s-a prezentat.
    (2) Partea care locuieste in circumscriptia altei instante, in cazurile prevazute la alin. (1), se va asculta prin comisie rogatorie.
     ART. 352
    Neprezentarea la interogatoriu si refuzul de a raspunde
    Daca partea, fara motive temeinice, refuza sa raspunda la interogatoriu sau nu se infatiseaza, instanta poate socoti aceste imprejurari ca o marturisire deplina ori numai ca un inceput de dovada in folosul aceluia care a propus interogatoriul. In acest din urma caz, atat dovada cu martori, cat si alte probe, inclusiv prezumtiile, pot fi admise pentru completarea probatoriului.

    § 9. Asigurarea probelor

     ART. 353
    Conditiile de admisibilitate
    (1) Oricine are interes sa constate de urgenta marturia unei persoane, parerea unui expert, starea unor bunuri, mobile sau imobile ori sa obtina recunoasterea unui inscris, a unui fapt sau a unui drept, daca este pericol ca proba sa dispara ori sa fie greu de administrat in viitor, va putea cere, atat inainte, cat si in timpul procesului, administrarea acestor probe.
    (2) In cazul in care partea adversa isi da acordul, cererea poate fi facuta, chiar daca nu exista urgenta.
     ART. 354
    Solutionarea cererii
    (1) Cererea se va indrepta, inainte de judecata, la judecatoria in circumscriptia careia se afla martorul sau obiectul constatarii, iar in timpul judecatii, la instanta care judeca procesul in prima instanta.
    (2) Partea va arata in cerere probele a caror administrare o pretinde, faptele pe care vrea sa le dovedeasca, precum si motivele care fac necesara asigurarea acestora sau, dupa caz, acordul partii adverse.
    (3) Instanta va dispune citarea partilor si va comunica partii adverse copie de pe cerere. Aceasta nu este obligata sa depuna intampinare.
    (4) Instanta va solutiona cererea in camera de consiliu, prin incheiere.
    (5) In caz de pericol in intarziere, instanta, apreciind imprejurarile, va putea incuviinta cererea si fara citarea partilor.
     ART. 355
    Regimul cailor de atac
    (1) Incheierea de admitere a cererii de asigurare este executorie si nu este supusa niciunei cai de atac.
    (2) Incheierea de respingere poate fi atacata separat numai cu apel in termen de 5 zile de la pronuntare, daca s-a dat cu citarea partilor, si de la comunicare, daca s-a dat fara citarea lor.
     ART. 356
    Administrarea probelor asigurate
    (1) Administrarea probei ce trebuie asigurata va putea fi facuta de indata sau la termenul ce se va fixa in acest scop.
    (2) Administrarea probelor asigurate se constata printr-o incheiere, care nu este supusa niciunei cai de atac.
     ART. 357
    Puterea doveditoare
    (1) Probele asigurate in conditiile prevazute la art. 356 vor fi cercetate de instanta, la judecarea procesului, sub raportul admisibilitatii si concludentei lor. In cazul in care gaseste necesar, instanta va proceda, daca este cu putinta, la o noua administrare a probelor asigurate.
    (2) Probele asigurate pot sa fie folosite si de partea care nu a cerut administrarea lor.
    (3) Cheltuielile facute cu administrarea probelor vor fi tinute in seama de instanta care judeca pricina in fond.
     ART. 358
    Constatarea de urgenta a unei stari de fapt
    (1) La cererea oricarei persoane care are interesul sa constate de urgenta o anumita stare de fapt care ar putea sa inceteze ori sa se schimbe pana la administrarea probelor, executorul judecatoresc in circumscriptia caruia urmeaza sa se faca constatarea va putea constata la fata locului aceasta stare de fapt.
    (2) In cazul in care efectuarea constatarii prevazute la alin. (1) necesita concursul partii adverse sau al unei alte persoane, constatarea nu poate fi facuta decat cu acordul acesteia.
    (3) In lipsa acordului prevazut la alin. (2), partea interesata va putea cere instantei sa incuviinteze efectuarea constatarii. Instanta poate incuviinta efectuarea constatarii fara citarea aceluia impotriva caruia se cere. Dispozitiile art. 354-357 se aplica in mod corespunzator.
    (4) Procesul-verbal de constatare va fi comunicat in copie celui impotriva caruia s-a facut constatarea, daca nu a fost de fata, si are puterea doveditoare a inscrisului autentic.
     ART. 359
    Dispozitiile speciale
    In caz de pericol in intarziere, asigurarea dovezii si constatarea unei stari de fapt se vor putea face si in zilele nelucratoare si chiar in afara orelor legale, insa numai cu incuviintarea expresa a instantei.

    SUBSECTIUNEA a 4-a
    Administrarea probelor de catre avocati sau consilieri juridici

     ART. 360
    Domeniul de aplicare
    Dispozitiile prezentei sectiuni sunt aplicabile tuturor litigiilor, cu exceptia celor ce privesc starea civila si capacitatea persoanelor, relatiile de familie, precum si orice alte drepturi asupra carora legea nu permite a se face tranzactie.
     ART. 361
    Obligatia instantei
    La primul termen de judecata la care partile au fost legal citate si daca acestea sunt prezente sau reprezentate, instanta le va intreba daca sunt de acord ca probele sa fie administrate potrivit dispozitiilor din prezenta subsectiune.
     ART. 362
    Conventia partilor
    (1) La termenul prevazut la art. 361 partile, prezente personal sau reprezentate, pot conveni ca avocatii care le asista si le reprezinta sa administreze probele in cauza, potrivit dispozitiilor prezentei subsectiuni.
    (2) Consimtamantul pentru administrarea probelor, prevazut la alin. (1), se va da de catre parti, personal sau prin mandatar cu imputernicire speciala, in fata instantei, luandu-se act despre aceasta in incheiere, sau prin inscris intocmit in fata avocatului, care este obligat sa certifice consimtamantul si semnatura partii pe care o asista ori o reprezinta. Daca sunt mai multe parti asistate de acelasi avocat, consimtamantul se va da de fiecare dintre ele separat.
    (3) Totodata, fiecare parte este obligata sa declare ca pentru procedura din prezenta subsectiune isi alege domiciliul la avocatul care o reprezinta.
    (4) Consimtamantul dat potrivit alin. (2) nu poate fi revocat de catre una dintre parti.
     ART. 363
    Desfasurarea sedintei de judecata
    Pe parcursul administrarii probelor de catre avocati, sedintele de judecata, atunci cand acestea sunt necesare, se desfasoara potrivit art. 235, cu participarea obligatorie a avocatilor.
     ART. 364
    Masurile luate de instanta
    (1) Dupa constatarea valabilitatii consimtamantului dat conform art. 362, instanta va lua masurile prevazute la art. 232 alin. (2). Dispozitiile art. 249, 250, art. 251 alin. (1), art. 252 si 254 sunt aplicabile.
    (2) Cand, potrivit legii, cererile prevazute la alin. (1) pot fi formulate si ulterior primului termen de judecata la care partile sunt legal citate, instanta poate acorda in acest scop un termen scurt, dat in cunostinta partilor reprezentate prin avocat.
    (3) Dispozitiile art. 222 si ale art. 248 alin. (2)-(4) sunt aplicabile.
    (4) Partea care lipseste nejustificat la termenul de incuviintare a probelor va fi decazuta din dreptul de a mai propune si administra orice proba, cu exceptia celei cu inscrisuri, dar va putea participa la administrarea probelor de catre cealalta parte si va putea combate aceste probe.
     ART. 365
    Termenul administrarii probelor
    (1) Pentru administrarea probelor de catre avocati instanta va stabili un termen de pana la 6 luni, tinand seama de volumul si complexitatea acestora.
    (2) Termenul prevazut la alin. (1) va putea fi prelungit daca in cursul administrarii probelor:
    1. se invoca o exceptie sau un incident procedural asupra caruia, potrivit legii, instanta trebuie sa se pronunte; in acest caz, termenul se prelungeste cu timpul necesar solutionarii exceptiei sau incidentului;
    2. a incetat, din orice cauza, contractul de asistenta juridica dintre una dintre parti si avocatul sau; in acest caz, termenul se prelungeste cu cel mult o luna pentru angajarea altui avocat;
    3. una dintre parti a decedat; in acest caz, termenul se prelungeste cu timpul in care procesul este suspendat potrivit art. 406 alin. (1) pct. 1 sau cu termenul acordat partii interesate pentru introducerea in proces a mostenitorilor;
    4. in orice alte cazuri in care legea prevede suspendarea procesului, termenul se prelungeste cu perioada suspendarii, dispozitiile art. 405 alin. (1) pct. 2 nefiind insa aplicabile.
     ART. 366
    Programul administrarii probelor
    (1) In cel mult 5 zile de la incuviintarea probelor, avocatii partilor vor prezenta instantei programul de administrare a acestora, purtand semnatura avocatilor, in care se vor arata locul si data administrarii fiecarei probe. Programul se incuviinteaza de instanta, in camera de consiliu, si este obligatoriu pentru parti si avocatii lor.
    (2) In procesele prevazute la art. 90 alin. (2) si (3) programul incuviintat potrivit alin. (1) va fi comunicat de indata procurorului, in conditiile art. 377.
    (3) Probele pot fi administrate in cabinetul unuia dintre avocati sau in orice alt loc convenit, daca natura probei impune aceasta. Partile, prin avocati, sunt obligate sa isi comunice inscrisurile si orice alte acte, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire sau in mod direct, sub luare de semnatura.
    (4) Nerespectarea nejustificata a programului prevazut la alin. (1) atrage decaderea partii din dreptul de a mai administra proba respectiva.
    (5) Dispozitiile art. 256 sunt aplicabile.
     ART. 367
    Solutionarea incidentelor
    Daca in cursul administrarii probelor una dintre parti formuleaza o cerere, invoca o exceptie, inadmisibilitatea vreunei probe sau orice alt incident privind administrarea probelor, ea va sesiza instanta care, cu citarea celeilalte parti, prin incheiere data in camera de consiliu, se va pronunta de indata, iar cand este necesar, in cel mult 15 zile de la data la care a fost sesizata. Incheierea poate fi atacata numai odata cu fondul procesului.
     ART. 368
    Inscrisurile detinute de terti
    In cazul in care se dispune infatisarea unui inscris detinut de o autoritate sau de o alta persoana, instanta, potrivit dispozitiilor art. 292, va dispune solicitarea inscrisului si, indata ce acesta este depus la instanta, comunicarea lui in copie fiecarui avocat.
     ART. 369
    Verificarea inscrisurilor
    Daca una dintre parti nu recunoaste scrisul sau semnatura dintr-un inscris, avocatul partii interesate, potrivit art. 367, va solicita instantei sa procedeze la verificarea inscrisurilor.
     ART. 370
    Ascultarea martorilor
    (1) Martorii vor fi ascultati, la locul si data prevazute in programul incuviintat de instanta, de catre avocatii partilor, in conditiile art. 312 alin. (1) si art. 315 alin. (1), (2), (4) si (5), care se aplica in mod corespunzator. Ascultarea martorilor se face fara prestare de juramant, punandu-li-se insa in vedere ca daca nu vor spune adevarul savarsesc infractiunea de marturie mincinoasa. Despre toate acestea se face mentiune in declaratia scrisa.
    (2) Martorii prevazuti la art. 314 vor fi ascultati numai de catre instanta.
     ART. 371
    Consemnarea marturiei
    (1) Marturia se va consemna intocmai de catre o persoana convenita de parti si se va semna, pe fiecare pagina si la sfarsitul ei, de catre avocatii partilor, de cel ce a consemnat-o si de martor, dupa ce acesta a luat cunostinta de cuprinsul consemnarii.
    (2) Orice adaugiri, stersaturi sau schimbari in cuprinsul marturiei trebuie incuviintate prin semnatura celor mentionati la alin. (1), sub sanctiunea de a nu fi luate in seama.
    (3) Daca marturia a fost stenografiata, aceasta va fi transcrisa. Atat stenograma, cat si transcrierea ei vor fi semnate potrivit alin. (1) si depuse la dosar.
    (4) Daca marturia a fost inregistrata cu mijloace audiovizuale, aceasta va putea fi ulterior transcrisa la cererea partii interesate, in conditiile legii. Transcrierea inregistrarilor va fi semnata potrivit alin. (1) si depusa la dosar.
     ART. 372
    Autentificarea marturiei
    Partile pot conveni ca declaratiile martorilor sa fie consemnate si autentificate de un notar public. Dispozitiile art. 370 sunt aplicabile.
     ART. 373
    Expertiza
    (1) In cazul in care este incuviintata o expertiza, in programul administrarii probelor partile vor trece numele expertului pe care il vor alege prin invoiala lor, precum si numele consilierilor fiecareia dintre ele.
    (2) Daca partile nu se invoiesc asupra alegerii expertului, ele vor cere instantei, la termenul cand incuviinteaza probele potrivit art. 364, sa procedeze la desemnarea acestuia, potrivit art. 325 alin. (1) si (2).
    (3) Expertul este obligat sa efectueze expertiza si sa o predea avocatilor partilor, sub semnatura de primire, cu cel putin 30 de zile inainte de termenul fixat de instanta potrivit art. 365. De asemenea, el are indatorirea sa dea explicatii avocatilor si partilor, iar dupa fixarea termenului de judecata, sa se conformeze dispozitiilor art. 331-333.
     ART. 374
    Cercetarea la fata locului
    Daca s-a dispus o cercetare la fata locului, aceasta se va face de catre instanta potrivit dispozitiilor art. 339-341. Procesul-verbal prevazut la art. 341 alin. (1) va fi intocmit in atatea exemplare cate parti sunt si va fi inmanat avocatilor acestora in cel mult 5 zile de la efectuarea cercetarii.
     ART. 375
    Interogatoriul
    Cand s-a incuviintat chemarea la interogatoriu, instanta va cita partile, la termenul stabilit, in camera de consiliu. Copii de pe interogatoriul astfel luat, precum si de pe cel dispus si primit potrivit art. 349 alin. (1) vor fi inmanate de indata avocatilor partilor.
     ART. 376
    Incidentele privind probele
    (1) Instanta, in conditiile art. 367, va hotari asupra cererii de inlocuire a martorilor, de ascultare din nou sau de confruntare a acestora.
    (2) De asemenea, in conditiile aratate la alin. (1), instanta se va pronunta cu privire la cererea de a se admite noi martori sau alte probe ce se dovedesc necesare si care nu puteau fi prevazute pentru a fi solicitate potrivit art. 232 alin. (2) pct. 7.
     ART. 377
    Concluziile scrise
    (1) Dupa administrarea tuturor probelor incuviintate de instanta reclamantul, prin avocatul sau, va redacta concluziile scrise privind sustinerea pretentiilor sale, pe care le va trimite, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, sau le va inmana in mod direct, sub luare de semnatura, celorlalte parti din proces si, cand este cazul, Ministerului Public.
    (2) Dupa primirea concluziilor scrise ale reclamantului fiecare parte, prin avocatul sau, va redacta propriile concluzii scrise, pe care le va comunica, potrivit alin. (1), reclamantului, celorlalte parti, precum si, cand este cazul, Ministerului Public.
     ART. 378
    Alcatuirea dosarului
    (1) Avocatii partilor vor alcatui pentru fiecare parte cate un dosar si unul pentru instanta, in care vor depune cate un exemplar al tuturor inscrisurilor prin care, potrivit legii, se constata administrarea fiecarei probe.
    (2) Dosarele prevazute la alin. (1) vor fi numerotate, snuruite si vor purta semnatura avocatilor partilor pe fiecare pagina.
     ART. 379
    Depunerea dosarului la instanta
    La expirarea termenului stabilit de instanta, potrivit art. 365, avocatii partilor vor prezenta impreuna instantei dosarul cauzei, intocmit potrivit art. 378.
     ART. 380
    Judecarea cauzei
    (1) Primind dosarul, instanta va fixa termenul de judecata, dat in cunostinta partilor, care nu va putea fi mai lung de 15 zile de la data primirii dosarului.
    (2) La acest termen, instanta va putea hotari, pentru motive temeinice si dupa ascultarea partilor, sa se administreze noi probe sau sa se administreze nemijlocit in fata sa unele dintre probele administrate de avocati.
    (3) In acest scop, instanta va stabili termene scurte, in continuare, date in cunostinta partilor. Pentru prezentarea in fata instantei martorii vor fi citati, de asemenea, in termen scurt, cauzele fiind considerate urgente. Dispozitiile art. 154 si ale art. 307 alin. (2) sunt aplicabile.
    (4) Daca, la termenul prevazut la alin. (1), instanta socoteste ca nu este necesara administrarea de noi probe sau a unora dintre cele administrate de avocati, va proceda la judecarea in fond a procesului, acordand partilor cuvantul pentru a pune concluzii prin avocat.
     ART. 381
    Dispozitiile aplicabile
    (1) Dispozitiile subsectiunii a 3-a "Probele" a sectiunii a 2-a a capitolului II sunt aplicabile, daca in prezenta subsectiune nu se prevede altfel.
    (2) La cererea avocatului sau a partii interesate instanta poate lua masura amenzii judiciare si obligarii la plata de despagubiri, in cazurile si conditiile prevazute de dispozitiile art. 182-185.
     ART. 382
    Consilierii juridici
    Dispozitiile prezentei subsectiuni sunt aplicabile in mod corespunzator si consilierilor juridici care, potrivit legii, reprezinta partea.

    SECTIUNEA a 3-a
    Dezbaterea in fond a procesului

     ART. 383
    Obiectul dezbaterilor
    Dezbaterile procesului poarta asupra imprejurarilor de fapt si temeiurilor de drept, invocate de parti in cererile lor sau, dupa caz, ridicate de catre instanta din oficiu.
     ART. 384
    Chestiunile prealabile dezbaterilor in fond
    Inainte de a se trece la dezbaterea fondului cauzei, instanta, din oficiu sau la solicitarea partilor, pune in discutia acestora cererile, exceptiile procesuale si apararile care nu au fost solutionate in cursul cercetarii procesului, precum si cele care, potrivit legii, pot fi invocate in orice stare a procesului.
     ART. 385
    Completarea sau refacerea unor probe
    Instanta poate proceda la completarea ori refacerea unor probe, in cazul in care, din dezbateri, rezulta necesitatea acestei masuri.
     ART. 386
    Deschiderea dezbaterilor in fond
    Daca partile declara ca nu mai au cereri de formulat si nu mai sunt alte incidente de solutionat, presedintele deschide dezbaterile asupra fondului cauzei, dand cuvantul partilor, in ordinea si conditiile prevazute la art. 211, pentru ca fiecare sa isi sustina cererile si apararile formulate in proces.
     ART. 387
    Continuarea dezbaterilor in fond
    Dezbaterile incepute vor fi continuate la acelasi termen pana la inchiderea lor, cu exceptia cazului in care, pentru motive temeinice, sunt lasate in continuare pentru o alta zi, chiar in afara orelor fixate pentru judecarea pricinilor.
     ART. 388
    Inchiderea dezbaterilor in fond
    (1) Cand considera ca au fost lamurite toate imprejurarile de fapt si temeiurile de drept ale cauzei, presedintele inchide dezbaterile.
    (2) Daca va considera necesar, instanta poate cere partilor, la inchiderea dezbaterilor, sa depuna completari la notele intocmite potrivit art. 238. Partile pot depune aceste completari si in cazul in care acestea nu au fost cerute de instanta.
    (3) Dupa inchiderea dezbaterilor, partile nu mai pot depune niciun inscris la dosarul cauzei, sub sanctiunea de a nu fi luat in seama.

    SECTIUNEA a 4-a
    Deliberarea si pronuntarea hotararii

     ART. 389
    Deliberarea
    (1) Dupa inchiderea dezbaterilor, completul de judecata delibereaza in secret asupra hotararii ce urmeaza sa pronunte.
    (2) La deliberare iau parte numai membrii completului in fata carora au avut loc dezbaterile. Fiecare dintre membrii completului de judecata are indatorirea sa isi exprime opinia, incepand cu cel mai nou in functie. Presedintele isi exprima opinia cel din urma.
    (3) Judecatorul care a luat parte la judecata este tinut sa se pronunte chiar daca nu mai este judecator al instantei respective, cu exceptia cazului in care, in conditiile legii, i-a incetat calitatea de judecator sau este suspendat din functie. In aceasta situatie, procesul se repune pe rol, cu citarea partilor, pentru ca ele sa puna din nou concluzii in fata completului de judecata legal constituit.
     ART. 390
    Amanarea pronuntarii
    (1) In cazuri justificate, daca instanta nu ia hotararea de indata, pronuntarea acesteia poate fi amanata pentru un termen care nu poate depasi 15 zile.
    (2) In cazul amanarii prevazute la alin. (1), presedintele, odata cu anuntarea termenului la care a fost amanata pronuntarea, poate stabili ca pronuntarea hotararii se va face prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei.
    (3) Daca pronuntarea a fost amanata, hotararea nu poate fi pronuntata mai inainte de data fixata in acest scop.
     ART. 391
    Solutionarea cauzei
    (1) Instanta este obligata sa se pronunte asupra tuturor cererilor deduse judecatii. Ea nu poate acorda mai mult sau altceva decat s-a cerut, daca legea nu prevede altfel.
    (2) Daca cererea are ca obiect pretentii privitoare la obligatia de intretinere, alocatia pentru copii, chirie, arenda, plata salariului, rate din pretul vanzarii sau alte sume datorate periodic, instanta il va obliga pe parat, la cererea reclamantului, dupa achitarea taxelor de timbru, potrivit legii, si la plata sumelor devenite exigibile dupa introducerea cererii.
     ART. 392
    Luarea hotararii
    (1) Hotararea trebuie sa fie rezultatul acordului membrilor completului de judecata si se da in numele legii.
    (2) Cand unanimitatea nu poate fi realizata, hotararea se ia cu majoritatea membrilor completului de judecata. Daca din deliberare rezulta mai mult de doua opinii, judecatorii ale caror pareri se apropie mai mult sunt datori sa se uneasca intr-o singura opinie.
    (3) In cazul in care majoritatea nu poate fi realizata, procesul se judeca in complet de divergenta, constituit prin includerea in completul initial si a presedintelui instantei sau a vicepresedintelui, a presedintelui de sectie ori a unui judecator desemnat de presedinte.
     ART. 393
    Judecata in complet de divergenta
    (1) In situatia prevazuta la art. 392 alin. (3), divergenta se judeca in aceeasi zi sau, daca nu este posibil, intr-un termen care nu poate depasi 20 de zile de la ivirea divergentei, cu citarea partilor. In pricinile considerate urgente acest termen nu poate fi mai mare de 7 zile.
    (2) Dezbaterile vor fi reluate asupra chestiunilor ramase in divergenta si care se anunta partilor in sedinta, instanta fiind indreptatita, atunci cand apreciaza ca este necesar, sa administreze noi dovezi si sa ordone orice alte masuri ingaduite de lege.
    (3) Partile vor pune din nou concluzii asupra chestiunilor aflate in divergenta.
    (4) Dispozitiile art. 392 alin. (2) se aplica in mod corespunzator, judecatorii avand dreptul de a reveni asupra parerii lor care a provocat divergenta.
    (5) Cand divergenta nu priveste solutia ce trebuie data intregii cauze, dupa judecarea chestiunilor ramase in divergenta, completul care a judecat inainte de ivirea ei va putea continua judecarea cauzei.
     ART. 394
    Repunerea pe rol
    Daca in timpul deliberarii instanta gaseste ca sunt necesare probe sau lamuriri noi, va dispune repunerea pe rol a cauzei, cu citarea partilor.
     ART. 395
    Intocmirea minutei
    (1) Dupa ce a fost luata hotararea, se va intocmi de indata o minuta care va cuprinde solutia si in care se va arata, cand este cazul, opinia separata a judecatorilor aflati in minoritate.
    (2) Minuta, sub sanctiunea nulitatii hotararii, se va semna pe fiecare pagina de catre judecatori, dupa care se va trece intr-un registru special, tinut la grefa instantei.
     ART. 396
    Pronuntarea hotararii
    Sub rezerva dispozitiilor art. 390 alin. (2), hotararea se va pronunta in sedinta publica, la locul unde s-au desfasurat dezbaterile, de catre presedinte sau de catre un judecator, membru al completului de judecata, care va citi minuta, indicand si calea de atac ce poate fi folosita impotriva hotararii.
     ART. 397
    Data hotararii
    Data hotararii este aceea la care minuta este pronuntata potrivit legii.
     ART. 398
    Renuntarea la calea de atac in fata primei instante
    (1) Partea prezenta la pronuntarea hotararii poate renunta, in conditiile legii, la calea de atac, facandu-se mentiune despre aceasta intr-un proces-verbal semnat de presedinte si de grefier.
    (2) Renuntarea se poate face si ulterior pronuntarii, chiar si dupa declararea caii de atac, prin prezentarea partii inaintea presedintelui instantei sau prin inscris autentic, atat timp cat dosarul nu a fost inaintat la instanta competenta, dispozitiile alin. (1) aplicandu-se in mod corespunzator.
     ART. 399
    Nulitatea hotararii
    Nulitatea unei hotarari nu poate fi ceruta decat prin caile de atac prevazute de lege, in afara de cazul cand legea prevede in mod expres altfel.

     CAP. III
    Unele incidente procedurale

    SECTIUNEA 1
    Renuntarea la judecata

     ART. 400
    Conditiile
    (1) Reclamantul poate sa renunte oricand la judecata, in tot sau in parte, fie verbal in sedinta de judecata, fie prin cerere scrisa.
    (2) Cererea se face personal sau prin mandatar cu procura speciala.
    (3) Daca renuntarea s-a facut dupa comunicarea cererii de chemare in judecata, instanta, la cererea paratului, il va obliga pe reclamant la cheltuielile de judecata pe care paratul le-a facut.
    (4) Daca reclamantul renunta la judecata la primul termen la care partile sunt legal citate sau ulterior acestui moment, renuntarea nu se poate face decat cu acordul expres sau tacit al celeilalte parti. Daca paratul nu este prezent la termenul la care reclamantul declara ca renunta la judecata, instanta va acorda paratului un termen pana la care sa isi exprime pozitia fata de cererea de renuntare. Lipsa unui raspuns pana la termenul acordat se considera acord tacit la renuntare.
    (5) Cand renuntarea la judecata se face in apel sau in caile extraordinare de atac, instanta va lua act de renuntare si va dispune si anularea, in tot sau in parte, a hotararii sau, dupa caz, a hotararilor pronuntate in cauza.
    (6) Renuntarea la judecata se constata prin hotarare supusa recursului, care va fi judecat de instanta ierarhic superioara celei care a luat act de renuntare. Cand renuntarea are loc in fata unei sectii a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, recursul se judeca de Completul de 9 judecatori.
     ART. 401
    Efectele renuntarii
    (1) Renuntarea la judecata a unuia dintre reclamanti nu este opozabila celorlalti reclamanti.
    (2) Renuntarea produce efecte numai fata de partile in privinta carora a fost facuta si nu afecteaza cererile incidentale care au caracter de sine statator.

    SECTIUNEA a 2-a
    Renuntarea la dreptul pretins

     ART. 402
    Renuntarea in prima instanta
    (1) Reclamantul poate, in tot cursul procesului, sa renunte la insusi dreptul pretins, daca poate dispune de acesta, fara a fi necesar acordul paratului.
    (2) In caz de renuntare la dreptul pretins, instanta pronunta o hotarare prin care va respinge cererea in fond, dispunand si asupra cheltuielilor de judecata.
    (3) Renuntarea se poate face atat verbal in sedinta, consemnandu-se in incheiere, cat si prin inscris autentic.
     ART. 403
    Renuntarea in caile de atac
    (1) Cand renuntarea este facuta in instanta de apel, hotararea primei instante va fi anulata in tot sau in parte, in masura renuntarii, dispozitiile art. 402 aplicandu-se in mod corespunzator.
    (2) Cand renuntarea este facuta in caile extraordinare de atac, vor fi anulate hotararile pronuntate in cauza, dispozitiile art. 402 aplicandu-se in mod corespunzator.
     ART. 404
    Caile de atac
    Hotararea este supusa recursului, care se judeca de instanta ierarhic superioara celei care a luat act de renuntarea la dreptul pretins. Cand renuntarea are loc in fata unei sectii a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, recursul se judeca de Completul de 9 judecatori.

    SECTIUNEA a 3-a
    Suspendarea procesului

     ART. 405
    Suspendarea voluntara
    (1) Judecatorul va suspenda judecata:
    1. cand amandoua partile o cer;
    2. cand niciuna dintre parti, legal citate, nu se infatiseaza la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judeca daca reclamantul sau paratul a cerut in scris judecarea in lipsa.
    (2) Cererea de judecata in lipsa produce efecte numai la instanta in fata careia a fost formulata.
     ART. 406
    Suspendarea de drept
    (1) Judecarea cauzelor se suspenda de drept:
    1. prin decesul uneia dintre parti, pana la introducerea in cauza a mostenitorilor, in afara de cazul cand partea interesata cere termen pentru introducerea in judecata a acestora;
    2. prin interdictia judecatoreasca sau punerea sub curatela a unei parti, pana la numirea tutorelui sau curatorului;
    3. prin decesul reprezentantului sau al mandatarului uneia dintre parti, survenit cu mai putin de 15 zile inainte de ziua infatisarii, pana la numirea unui nou reprezentant sau mandatar;
    4. prin incetarea functiei tutorelui sau curatorului, pana la numirea unui nou tutore sau curator;
    5. cand persoana juridica este dizolvata, pana la desemnarea lichidatorului;
    6. prin deschiderea procedurii insolventei, in temeiul unei hotarari judecatoresti definitive, daca debitorul trebuie reprezentat, pana la numirea administratorului ori lichidatorului judiciar;
    7. in cazul in care instanta formuleaza o cerere de pronuntare a unei hotarari preliminare adresata Curtii de Justitie a Uniunii Europene, potrivit prevederilor tratatelor pe care se intemeiaza Uniunea Europeana;
    8. in alte cazuri prevazute de lege.
    (2) Cu toate acestea, faptele prevazute la alin. (1) nu impiedica pronuntarea hotararii, daca ele au survenit dupa inchiderea dezbaterilor.
     ART. 407
    Suspendarea facultativa
    (1) Instanta poate suspenda judecata:
    1. cand dezlegarea cauzei depinde, in tot sau in parte, de existenta sau inexistenta unui drept care face obiectul unei alte judecati;
    2. cand s-a inceput urmarirea penala pentru o infractiune care ar avea o inraurire hotaratoare asupra hotararii ce urmeaza sa se dea, daca legea nu prevede altfel;
    3. in alte cazuri prevazute de lege.
    (2) Suspendarea va dura pana cand hotararea pronuntata in cauza care a provocat suspendarea a devenit definitiva.
    (3) Cu toate acestea, instanta poate reveni motivat asupra suspendarii, daca se constata ca partea care a cerut-o nu are un comportament diligent in cadrul procesului care a determinat suspendarea, tergiversand solutionarea acestuia, ori daca urmarirea penala care a determinat suspendarea dureaza mai mult de un an de la data la care a intervenit suspendarea, fara a se dispune o solutie in acea cauza.
     ART. 408
    Hotararea de suspendare
    (1) Asupra suspendarii judecarii procesului instanta se va pronunta prin incheiere care poate fi atacata cu recurs in mod separat, la instanta ierarhic superioara. Cand suspendarea a fost dispusa de Inalta Curte de Casatie si Justitie recursul se judeca de Completul de 9 judecatori.
    (2) Recursul se poate declara cat timp dureaza suspendarea cursului judecarii procesului, atat impotriva incheierii prin care s-a dispus suspendarea, cat si impotriva incheierii prin care s-a dispus respingerea cererii de repunere pe rol a procesului.
     ART. 409
    Reluarea judecarii procesului
    Judecata cauzei suspendate se reia:
    1. prin cererea de redeschidere facuta de una dintre parti, cand suspendarea s-a dispus prin invoirea partilor sau din cauza lipsei lor;
    2. prin cererea de redeschidere a procesului, facuta cu aratarea mostenitorilor, tutorelui sau curatorului, a celui reprezentat de mandatarul defunct, a noului mandatar sau, dupa caz, a partii interesate, a lichidatorului, a administratorului judiciar ori a lichidatorului judiciar, in cazurile prevazute la art. 406 alin. (1) pct. 1-6;
    3. in cazurile prevazute la art. 406 alin. (1) pct. 7, dupa pronuntarea hotararii de catre Curtea de Justitie a Uniunii Europene;
    4. prin alte modalitati prevazute de lege.

    SECTIUNEA a 4-a
    Perimarea cererii

     ART. 410
    Cererile supuse perimarii
    (1) Orice cerere de chemare in judecata, contestatie, apel, recurs, revizuire si orice alta cerere de reformare sau de retractare se perima de drept, chiar impotriva incapabililor, daca a ramas in nelucrare din motive imputabile partii, timp de 6 luni.
    (2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedura indeplinit de parti sau de instanta.
    (3) Nu constituie cauze de perimare cazurile cand actul de procedura trebuia efectuat din oficiu, precum si cele cand, din motive care nu sunt imputabile partii, cererea n-a ajuns la instanta competenta sau nu se poate fixa termen de judecata.
     ART. 411
    Intreruperea cursului perimarii
    Perimarea se intrerupe prin indeplinirea unui act de procedura facut in vederea judecarii procesului de catre partea care justifica un interes.
     ART. 412
    Suspendarea cursului perimarii
    (1) Cursul perimarii este suspendat cat timp dureaza suspendarea judecatii, pronuntata de instanta in cazurile prevazute la art. 407, precum si in alte cazuri stabilite de lege, daca suspendarea nu este cauzata de lipsa de staruinta a partilor in judecata.
    (2) In cazurile prevazute la art. 406, cursul perimarii este suspendat timp de o luna de la data cand s-au petrecut faptele care au determinat suspendarea judecatii, daca aceste fapte s-au petrecut in cele din urma 3 luni ale termenului de perimare.
    (3) Perimarea se suspenda, de asemenea, pe timpul cat partea este impiedicata de a starui in judecata din cauza unor motive temeinic justificate, precum si in alte cazuri expres prevazute de lege.
     ART. 413
    Efectele cererii asupra coparticipantilor
    In cazul in care sunt mai multi reclamanti sau parati impreuna, cererea de perimare ori actul de procedura intrerupator de perimare al unuia foloseste si celorlalti.
     ART. 414
    Procedura perimarii
    (1) Perimarea se constata din oficiu sau la cererea partii interesate. Judecatorul va cita de urgenta partile si va dispune grefierului sa intocmeasca un referat asupra actelor de procedura in legatura cu perimarea.
    (2) Perimarea poate fi invocata si pe cale de exceptie in camera de consiliu sau in sedinta publica.
    (3) Perimarea cererii de chemare in judecata nu poate fi ridicata pentru prima oara in instanta de apel.
     ART. 415
    Hotararea de perimare
    (1) Daca instanta constata ca perimarea nu a intervenit, pronunta o incheiere care poate fi atacata odata cu fondul procesului.
    (2) Hotararea care constata perimarea este supusa recursului, la instanta ierarhic superioara, in termen de 5 zile de la pronuntare. Cand perimarea se constata de o sectie a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, recursul se judeca de Completul de 9 judecatori.
     ART. 416
    Efectele perimarii
    (1) Perimarea lipseste de efect toate actele de procedura facute in acea instanta.
    (2) Cand insa se face o noua cerere de chemare in judecata, partile pot folosi dovezile administrate in cursul judecarii cererii perimate, in masura in care noua instanta socoteste ca nu este necesara refacerea lor.
     ART. 417
    Perimarea instantei
    Orice cerere adresata unei instante si care a ramas in nelucrare timp de 10 ani se perima de drept, chiar in lipsa unor motive imputabile partii. Dispozitiile art. 414 se aplica in mod corespunzator.

     CAP. IV
    Hotararile judecatoresti

    SECTIUNEA 1
    Dispozitii generale

    § 1. Denumirea, intocmirea si comunicarea hotararii

     ART. 418
    Denumirea hotararilor
    (1) Hotararea prin care cauza este solutionata de prima instanta sau prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza se numeste sentinta.
    (2) Hotararea prin care instanta se pronunta asupra apelului, recursului si recursului in interesul legii, precum si hotararea pronuntata ca urmare a anularii in apel a hotararii primei instante si retinerii cauzei spre judecare ori ca urmare a rejudecarii cauzei in fond dupa casarea cu retinere in recurs, se numeste decizie.
    (3) Hotararea prin care instanta se pronunta asupra contestatiei in anulare sau asupra revizuirii se numeste, dupa caz, sentinta sau decizie.
    (4) Toate celelalte hotarari date de instanta se numesc incheieri, daca legea nu prevede altfel.
     ART. 419
    Continutul hotararii
    (1) Hotararea va cuprinde:
    a) partea introductiva, in care se vor face mentiunile prevazute la art. 228 alin. (1) si (2). Cand dezbaterile au fost consemnate intr-o incheiere de sedinta, partea introductiva a hotararii va cuprinde numai denumirea instantei, numarul dosarului, data, numele, prenumele si calitatea membrilor completului de judecata, numele si prenumele grefierului, numele si prenumele procurorului, daca a participat la judecata, precum si mentiunea ca celelalte date sunt aratate in incheiere;
    b) considerentele, in care se vor arata obiectul cererii si sustinerile pe scurt ale partilor, expunerea situatiei de fapt retinuta de instanta pe baza probelor administrate, motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza solutia, aratandu-se atat motivele pentru care s-au admis, cat si cele pentru care s-au inlaturat cererile partilor;
    c) dispozitivul, in care se vor arata numele, prenumele, codul numeric personal si domiciliul sau resedinta partilor ori, dupa caz, denumirea, sediul, codul unic de inregistrare sau codul de identificare fiscala, numarul de inmatriculare in registrul comertului ori de inscriere in registrul persoanelor juridice si contul bancar, solutia data tuturor cererilor deduse judecatii si cuantumul cheltuielilor de judecata acordate.
    (2) Daca hotararea s-a dat in folosul mai multor reclamanti sau impotriva mai multor parati, se va arata ceea ce se cuvine fiecarui reclamant si la ce este obligat fiecare parat ori, cand este cazul, daca drepturile si obligatiile partilor sunt solidare sau indivizibile.
    (3) In partea finala a dispozitivului se vor arata daca hotararea este executorie, este supusa unei cai de atac ori este definitiva, data pronuntarii ei, mentiunea ca s-a pronuntat in sedinta publica sau intr-o alta modalitate prevazuta de lege, precum si semnaturile judecatorilor si grefierului. Cand hotararea este supusa apelului sau recursului se va arata si instanta la care se depune cererea pentru exercitarea caii de atac.
     ART. 420
    Redactarea si semnarea hotararii
    (1) Hotararea se redacteaza de judecatorul care a solutionat procesul. Cand completul de judecata a fost compus din mai multi judecatori, presedintele il va putea desemna pe unul dintre acestia sa redacteze hotararea.
    (2) In cazul in care unul dintre judecatori a ramas in minoritate la deliberare, el isi va redacta opinia separata care va cuprinde expunerea considerentelor, solutia pe care a propus-o si semnatura acestuia. De asemenea, judecatorul care este de acord cu solutia, dar pentru considerente diferite, va redacta separat opinia concurenta.
    (3) Hotararea va fi semnata de catre judecatori si de grefier.
    (4) Daca vreunul dintre judecatori este impiedicat sa semneze hotararea, ea va fi semnata in locul sau de presedintele completului, iar daca si acesta ori judecatorul unic se afla intr-o astfel de situatie, hotararea se va semna de catre presedintele instantei. Cand impiedicarea priveste pe grefier, hotararea se va semna de grefierulsef. In toate cazurile se face mentiune pe hotarare despre cauza care a determinat impiedicarea.
    (5) Hotararea se va redacta si se va semna in cel mult 30 de zile de la pronuntare. Opinia separata a judecatorului ramas in minoritate, precum si, cand este cazul, opinia concurenta se redacteaza si se semneaza in acelasi termen.
    (6) Hotararea se va intocmi in doua exemplare originale, dintre care unul se ataseaza la dosarul cauzei, iar celalalt se va depune spre conservare la dosarul de hotarari al instantei.
     ART. 421
    Comunicarea hotararii
    (1) Hotararea se va comunica din oficiu partilor, in copie, chiar daca este definitiva. Comunicarea se va face de indata ce hotararea a fost redactata si semnata in conditiile legii.
    (2) Hotararile definitive prin care s-a dispus efectuarea unei inscrieri in cartea funciara sau, dupa caz, in alte registre publice se vor comunica din oficiu si institutiei sau autoritatii care tine acele registre.
    (3) Hotararile definitive prin care s-a dispus anularea, in tot sau in parte, a unui act notarial, se comunica din oficiu notarului public instrumentator, direct ori prin intermediul Camerei Notarilor Publici in circumscriptia careia functioneaza.
    (4) De asemenea, hotararile prin care instanta se pronunta in legatura cu prevederi cuprinse in Tratatul privind functionarea Uniunii Europene si in alte acte juridice ale Uniunii Europene se comunica, din oficiu, chiar daca nu sunt definitive, si autoritatii sau institutiei nationale cu atributii de reglementare in materie.
     ART. 422
    Adaugirile, schimbarile sau corecturile
    Adaugirile, schimbarile sau corecturile in cuprinsul hotararii vor trebui semnate de judecatori, sub sanctiunea neluarii lor in seama.

    § 2. Efectele hotararii judecatoresti

     ART. 423
    Dezinvestirea instantei
    Dupa pronuntarea hotararii instanta se dezinvesteste si niciun judecator nu poate reveni asupra parerii sale.
     ART. 424
    Autoritatea de lucru judecat
    (1) Hotararea judecatoreasca ce solutioneaza, in tot sau in parte, fondul procesului sau statueaza asupra unei exceptii procesuale ori asupra oricarui alt incident are, de la pronuntare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea transata.
    (2) Autoritatea de lucru judecat priveste dispozitivul, precum si considerentele pe care acesta se sprijina, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasa.
    (3) Hotararea judecatoreasca prin care se ia o masura provizorie nu are autoritate de lucru judecat asupra fondului.
    (4) Cand hotararea este supusa apelului sau recursului, autoritatea de lucru judecat este provizorie.
    (5) Hotararea atacata cu contestatia in anulare sau revizuire isi pastreaza autoritatea de lucru judecat pana ce va fi inlocuita cu o alta hotarare.
     ART. 425
    Efectele lucrului judecat
    (1) Nimeni nu poate fi chemat in judecata de doua ori in aceeasi calitate, in temeiul aceleiasi cauze si pentru acelasi obiect.
    (2) Oricare dintre parti poate opune lucrul anterior judecat intr-un alt litigiu, daca are legatura cu solutionarea acestuia din urma.
     ART. 426
    Exceptia autoritatii de lucru judecat
    Exceptia autoritatii de lucru judecat poate fi invocata de instanta sau de parti in orice stare a procesului, chiar inaintea instantei de recurs. Ca efect al admiterii exceptiei, partii i se poate crea in propria cale de atac o situatie mai rea decat aceea din hotararea atacata.
     ART. 427
    Puterea executorie
    Hotararea judecatoreasca are putere executorie, in conditiile prevazute de lege.
     ART. 428
    Forta probanta
    Hotararea are forta probanta a unui inscris autentic.
     ART. 429
    Obligativitatea si opozabilitatea hotararii
    (1) Hotararea judecatoreasca este obligatorie si produce efecte numai intre parti si succesorii acestora.
    (2) Hotararea este opozabila oricarei terte persoane atat timp cat aceasta din urma nu face, in conditiile legii, dovada contrara.

    SECTIUNEA a 2-a
    Hotararile date in baza recunoasterii pretentiilor

     ART. 430
    Cazurile
    (1) Cand paratul a recunoscut in tot sau in parte pretentiile reclamantului, instanta, la cererea acestuia din urma, va da o hotarare in masura recunoasterii.
    (2) Daca recunoasterea este partiala, judecata va continua cu privire la pretentiile ramase nerecunoscute, instanta urmand a pronunta o noua hotarare asupra acestora.
     ART. 431
    Calea de atac
    (1) Hotararea prevazuta la art. 430 poate fi atacata numai cu recurs la instanta ierarhic superioara.
    (2) Cand recunoasterea pretentiilor a fost facuta inaintea instantei de apel, hotararea primei instante va fi anulata in masura recunoasterii, dispunandu-se admiterea, in mod corespunzator, a cererii. Dispozitiile art. 430 alin. (2) raman aplicabile.

    SECTIUNEA a 3-a
    Hotararea prin care se incuviinteaza invoiala partilor

     ART. 432
    Conditiile in care se poate lua act de tranzactie
    (1) Partile se pot infatisa oricand in cursul judecatii, chiar fara sa fi fost citate, pentru a cere sa se dea o hotarare care sa consfinteasca tranzactia lor.
    (2) Daca partile se infatiseaza la ziua stabilita pentru judecata, cererea pentru darea hotararii va putea fi primita chiar de un singur judecator.
    (3) Daca partile se infatiseaza intr-o alta zi, instanta va da hotararea in camera de consiliu.
     ART. 433
    Forma tranzactiei
    Tranzactia va fi incheiata in forma scrisa si va alcatui dispozitivul hotararii.
     ART. 434
    Calea de atac
    Hotararea care consfinteste tranzactia intervenita intre parti poate fi atacata, pentru motive procedurale, numai cu recurs la instanta ierarhic superioara.
     ART. 435
    Domeniul de aplicare
    Dispozitiile prezentei sectiuni se aplica in mod corespunzator si in cazul in care tranzactia partilor este urmarea procedurii de mediere.

    SECTIUNEA a 4-a
    Indreptarea, lamurirea si completarea hotararii

     ART. 436
    Indreptarea hotararii
    (1) Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea si sustinerile partilor sau cele de calcul, precum si orice alte erori materiale cuprinse in hotarari sau incheieri pot fi indreptate din oficiu ori la cerere.
    (2) Instanta se pronunta prin incheiere data in camera de consiliu. Partile vor fi citate numai daca instanta socoteste ca este necesar ca ele sa dea anumite lamuriri.
    (3) In cazul hotararilor, indreptarea se va face in ambele exemplare ale hotararii.
     ART. 437
    Lamurirea hotararii si inlaturarea dispozitiilor contradictorii
    (1) In cazul in care sunt necesare lamuriri cu privire la intelesul, intinderea sau aplicarea dispozitivului hotararii ori daca acesta cuprinde dispozitii contradictorii, partile pot cere instantei care a pronuntat hotararea sa lamureasca dispozitivul sau sa inlature dispozitiile potrivnice.
    (2) Instanta va rezolva cererea de urgenta, prin incheiere data in camera de consiliu, cu citarea partilor.
    (3) Incheierea se va atasa la hotarare, atat in dosarul cauzei, cat si in dosarul de hotarari al instantei.
     ART. 438
    Completarea hotararii
    (1) Daca prin hotararea data instanta a omis sa se pronunte asupra unui capat de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotararii in acelasi termen in care se poate declara, dupa caz, apel sau recurs impotriva acelei hotarari, iar in cazul hotararilor date in fond dupa casarea cu retinere, in termen de 15 zile de la pronuntare.
    (2) Cererea se solutioneaza de urgenta, cu citarea partilor, prin hotarare separata. Prevederile art. 437 alin. (3) se aplica in mod corespunzator.
    (3) Dispozitiile prezentului articol se aplica si in cazul cand instanta a omis sa se pronunte asupra cererilor martorilor, expertilor, traducatorilor, interpretilor sau aparatorilor, cu privire la drepturile lor.
     ART. 439
    Obligativitatea procedurii
    Indreptarea, lamurirea, inlaturarea dispozitiilor contradictorii ori completarea hotararii nu poate fi ceruta pe calea apelului sau recursului, ci numai in conditiile art. 436-438.
     ART. 440
    Caile de atac
    Incheierile pronuntate in temeiul art. 436 si 437, precum si hotararea pronuntata potrivit art. 438 sunt supuse acelorasi cai de atac ca si hotararile in legatura cu care s-a solicitat, dupa caz, indreptarea, lamurirea sau inlaturarea dispozitiilor contradictorii ori completarea.
     ART. 441
    Suportarea cheltuielilor de judecata
    In cazul in care cererea de indreptare, de lamurire sau de completare a hotararii a fost admisa, cheltuielile facute de parte in aceste cereri vor fi suportate de stat, din fondul constituit potrivit legii. Cand cererea a fost respinsa, cheltuielile vor fi suportate de parte potrivit dreptului comun.

    SECTIUNEA a 5-a
    Executarea provizorie

     ART. 442
    Executarea provizorie de drept
    (1) Hotararile primei instante sunt executorii de drept cand au ca obiect:
    1. stabilirea modului de exercitare a autoritatii parintesti, stabilirea locuintei minorului, precum si modul de exercitare a dreptului de a avea legaturi personale cu minorul;
    2. plata salariilor sau a altor drepturi izvorate din raporturile juridice de munca, precum si a sumelor cuvenite, potrivit legii, somerilor;
    3. despagubiri pentru accidente de munca;
    4. rente ori sume datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau alocatie pentru copii, precum si pensii acordate in cadrul asigurarilor sociale;
    5. despagubiri in caz de moarte sau vatamare a integritatii corporale ori sanatatii, daca despagubirile s-au acordat sub forma de prestatii banesti periodice;
    6. reparatii grabnice;
    7. punerea sau ridicarea sigiliului ori facerea inventarului;
    8. cereri privitoare la posesie, numai in ceea ce priveste posesia;
    9. hotararile pronuntate in temeiul recunoasterii de catre parat a pretentiilor reclamantului, pronuntate in conditiile art. 430;
    10. in orice alte cazuri in care legea prevede ca hotararea este executorie.
    (2) Executarea hotararilor prevazute la alin. (1) are caracter provizoriu.
     ART. 443
    Executarea provizorie judecatoreasca
    (1) Instanta poate incuviinta executarea provizorie a hotararilor privitoare la bunuri ori de cate ori va considera ca masura este necesara in raport cu temeinicia vadita a dreptului ori cu starea de insolvabilitate a debitorului, precum si atunci cand ar aprecia ca neluarea de indata a acestei masuri este vadit prejudiciabila pentru creditor. In aceste cazuri, instanta il va putea obliga pe creditor la plata unei cautiuni, in conditiile art. 708 alin. (2) si (3).
    (2) Executarea provizorie nu se poate incuviinta:
    1. in materie de stramutare de hotare, desfiintare de constructii, plantatii sau a oricaror lucrari avand o asezare fixa;
    2. cand prin hotarare se dispune intabularea unui drept sau radierea lui din cartea funciara.
    (3) Cererea de executare provizorie se va putea face in scris, precum si verbal in instanta pana la inchiderea dezbaterilor.
    (4) Daca cererea a fost respinsa de prima instanta, ea poate fi facuta din nou in apel.
     ART. 444
    Suspendarea executarii provizorii
    (1) Suspendarea executarii provizorii va putea fi solicitata fie prin cererea de apel, fie distinct in tot cursul judecatii in apel.
    (2) Cererea se va depune la prima instanta sau, dupa caz, la instanta de apel. In aceasta din urma situatie, la cerere se va alatura o copie legalizata a dispozitivului hotararii.
    (3) Cererea de suspendare se va judeca de catre instanta de apel. Dispozitiile art. 708 alin. (6) sunt aplicabile.
    (4) Suspendarea va putea fi incuviintata numai cu plata unei cautiuni al carei cuantum va fi stabilit de instanta in conditiile art. 708 alin. (2) si (3).
    (5) Pana la solutionarea cererii de suspendare, aceasta va putea fi incuviintata provizoriu, prin ordonanta presedintiala, chiar inainte de sosirea dosarului, cu respectarea cerintei prevazute la alin. (4).

    SECTIUNEA a 6-a
    Cheltuielile de judecata

     ART. 445
    Cuantumul cheltuielilor de judecata
    (1) Cheltuielile de judecata constau in taxele judiciare de timbru si timbrul judiciar, onorariile avocatilor, ale expertilor si ale specialistilor numiti in conditiile art. 324 alin. (3), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare si pierderile cauzate de necesitatea prezentei la proces, cheltuielile de transport si, daca este cazul, de cazare, precum si orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfasurare a procesului.
    (2) Instanta poate, chiar si din oficiu, sa reduca motivat partea din cheltuielile de judecata reprezentand onorariul avocatilor, atunci cand acesta este vadit disproportionat in raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfasurata de avocat, tinand seama si de circumstantele cauzei. Masura luata de instanta nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat si clientul sau.
    (3) Dispozitiile alin. (2) se aplica in mod corespunzator la plata expertilor judiciari si a specialistilor numiti in conditiile art. 324 alin. (3).
    (4) Nu vor putea fi insa micsorate cheltuielile de judecata avand ca obiect plata taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar, precum si plata sumelor cuvenite martorilor potrivit alin. (1).
     ART. 446
    Dovada cheltuielilor de judecata
    Partea care pretinde cheltuieli de judecata trebuie sa faca, in conditiile legii, dovada existentei si intinderii lor, cel mai tarziu la data inchiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei.
     ART. 447
    Acordarea cheltuielilor de judecata
    (1) Partea care pierde procesul va fi obligata, la cererea partii care a castigat, sa ii plateasca acesteia cheltuieli de judecata.
    (2) Cand cererea a fost admisa numai in parte, judecatorii vor stabili masura in care fiecare dintre parti poate fi obligata la plata cheltuielilor de judecata. Daca este cazul, judecatorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecata.
     ART. 448
    Exonerarea de plata a paratului
    Paratul care a recunoscut, la primul termen de judecata la care partile sunt legal citate, pretentiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecata, cu exceptia cazului in care, prealabil pornirii procesului, a fost pus in intarziere de catre reclamant sau se afla de drept in intarziere.
     ART. 449
    Situatia mai multor reclamanti sau parati
    Daca in cauza sunt mai multi reclamanti sau mai multi parati, ei vor putea fi obligati sa plateasca cheltuielile de judecata in mod egal, proportional sau solidar, potrivit cu pozitia lor in proces ori cu natura raportului juridic existent intre ei.

    TITLUL II
    Caile de atac

     CAP. I
    Dispozitii generale

     ART. 450
    Enumerarea
    Calea ordinara de atac este apelul, iar caile extraordinare de atac sunt recursul, contestatia in anulare si revizuirea.
     ART. 451
    Legalitatea caii de atac
    (1) Hotararea judecatoreasca este supusa numai cailor de atac prevazute de lege, in conditiile si termenele stabilite de aceasta, indiferent de mentiunile din dispozitivul ei.
    (2) Mentiunea inexacta din cuprinsul hotararii cu privire la calea de atac deschisa contra acesteia nu are niciun efect asupra dreptului de a exercita calea de atac prevazuta de lege.
    (3) Daca instanta respinge ca inadmisibila calea de atac exercitata de partea interesata in considerarea dispozitiilor alin. (2), hotararea pronuntata de instanta de control judiciar va fi comunicata, din oficiu, tuturor partilor care au luat parte la judecata in care s-a pronuntat hotararea atacata. De la data comunicarii incepe sa curga, daca este cazul, termenul pentru exercitarea caii de atac prevazute de lege.
     ART. 452
    Subiectele cailor de atac
    Caile de atac pot fi exercitate numai de partile aflate in proces care justifica un interes, in afara de cazul in care, potrivit legii, acest drept il au si alte organe sau persoane.
     ART. 453
    Ordinea exercitarii cailor de atac
    (1) Caile extraordinare de atac nu pot fi exercitate atat timp cat este deschisa calea de atac a apelului.
    (2) In cazul hotararilor susceptibile de apel, daca acesta nu a fost exercitat, recursul este inadmisibil. Cu toate acestea, o hotarare susceptibila de apel poate fi atacata, inauntrul termenului de apel, direct cu recurs, la instanta care ar fi fost competenta sa judece recursul impotriva hotararii date in apel, daca partile consimt expres, prin inscris autentic sau prin declaratie verbala, data in fata instantei a carei hotarare se ataca si consemnata intr-un proces-verbal. In acest caz recursul poate fi exercitat numai pentru incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material.
    (3) Caile extraordinare de atac pot fi exercitate si concomitent, in conditiile legii.
     ART. 454
    Unicitatea caii de atac
    (1) O cale de atac poate fi exercitata impotriva unei hotarari numai o singura data, daca legea prevede acelasi termen de exercitare pentru toate motivele existente la data declararii acelei cai de atac.
    (2) Daca prin aceeasi hotarare au fost solutionate si cereri accesorii, hotararea este supusa in intregul ei caii de atac prevazute de lege pentru cererea principala.
    (3) In cazul in care prin aceeasi hotarare au fost solutionate mai multe cereri principale sau incidentale, dintre care unele sunt supuse apelului, iar altele recursului, hotararea in intregul ei este supusa apelului. Hotararea data in apel este supusa recursului.
    (4) Daca hotararea cu privire la o cerere principala sau incidentala nu este supusa nici apelului si nici recursului, solutia cu privire la celelalte cereri este supusa cailor de atac in conditiile legii.
    (5) In cazurile prevazute la alin. (2)-(4), termenul de apel sau, dupa caz, de recurs este cel de drept comun, chiar daca prin legi speciale se prevede altfel.
     ART. 455
    Partea din hotarare care poate fi atacata
    (1) Calea de atac se indreapta impotriva solutiei cuprinse in dispozitivul hotararii.
    (2) Cu toate acestea, in cazul in care calea de atac vizeaza numai considerentele hotararii prin care s-au dat dezlegari unor probleme de drept ce nu au legatura cu judecata acelui proces sau care sunt gresite ori cuprind constatari de fapt ce prejudiciaza partea, instanta, admitand calea de atac, va inlatura acele considerente si le va inlocui cu propriile considerente, mentinand solutia cuprinsa in dispozitivul hotararii atacate.
     ART. 456
    Intelegerea partilor in caile de atac
    Partile pot solicita instantei legal investite cu solutionarea unei cai de atac sa ia act de intelegerea lor cu privire la solutionarea litigiului. Dispozitiile art. 432-435 se aplica in mod corespunzator.
     ART. 457
    Achiesarea la hotarare
    (1) Achiesarea la hotarare reprezinta renuntarea unei parti la calea de atac pe care o putea folosi ori pe care a exercitat-o deja impotriva tuturor sau a anumitor solutii din respectiva hotarare.
    (2) Achiesarea, atunci cand este conditionata, nu produce efecte decat daca este acceptata expres de partea adversa.
    (3) Dispozitiile art. 398 raman aplicabile.
     ART. 458
    Felurile achiesarii
    (1) Achiesarea poate fi expresa sau tacita, totala ori partiala.
    (2) Achiesarea expresa se face de parte prin act autentic sau prin declaratie verbala in fata instantei ori de mandatarul sau in temeiul unei procuri speciale.
    (3) Achiesarea tacita poate fi dedusa numai din acte sau fapte precise si concordante care exprima intentia certa a partii de a-si da adeziunea la hotarare.
    (4) Achiesarea poate fi totala, daca priveste hotararea in intregul ei, sau, dupa caz, partiala, daca priveste numai o parte din hotararea respectiva.
     ART. 459
    Masurile de administrare judiciara
    Masurile de administrare judiciara nu pot face obiectul niciunei cai de atac.

     CAP. II
    Apelul

     ART. 460
    Apelul principal. Obiectul
    (1) Hotararile pronuntate in prima instanta pot fi atacate cu apel, daca legea nu prevede in mod expres altfel.
    (2) Sunt supuse apelului si hotararile date in ultima instanta daca, potrivit legii, instanta nu putea sa judece decat in prima instanta.
    (3) Hotararile date in ultima instanta raman neapelabile, chiar daca in hotarare s-a aratat ca au fost pronuntate in prima instanta.
    (4) Impotriva incheierilor premergatoare nu se poate face apel decat odata cu fondul, afara de cazul cand legea dispune altfel.
     ART. 461
    Situatiile in care partea nu poate face apel principal
    (1) Partea care a renuntat expres la apel cu privire la o hotarare nu mai are dreptul de a face apel principal.
    (2) Partea care a executat partial hotararea de prima instanta, desi aceasta nu era susceptibila de executare provizorie, nu mai are dreptul de a face apel principal cu privire la dispozitiile executate.
     ART. 462
    Termenul de apel
    (1) Termenul de apel este de 30 de zile de la comunicarea hotararii, daca legea nu dispune altfel.
    (2) Termenul de apel prevazut la alin. (1) curge de la comunicarea hotararii, chiar atunci cand aceasta a fost facuta odata cu incheierea de incuviintare a executarii silite.
    (3) Daca o parte face apel inainte de comunicarea hotararii, aceasta se socoteste comunicata la data depunerii cererii de apel.
    (4) Pentru procuror, termenul de apel curge de la pronuntarea hotararii, in afara de cazurile in care procurorul a participat la judecarea cauzei, cand termenul de apel curge de la comunicarea hotararii.
    (5) Termenul de apel suspenda executarea hotararii de prima instanta, cu exceptia cazurilor anume prevazute de lege. In aceleasi conditii, executarea se suspenda daca apelul a fost exercitat in termen.
     ART. 463
    Intreruperea termenului de apel
    (1) Termenul de apel se intrerupe prin moartea partii care are interes sa faca apel. In acest caz se face din nou o singura comunicare a hotararii, la cel din urma domiciliu al partii, pe numele mostenirii, fara sa se arate numele si calitatea fiecarui mostenitor.
    (2) Termenul de apel va incepe sa curga din nou de la data comunicarii prevazute la alin. (1). Pentru mostenitorii incapabili, cei cu capacitate restransa sau disparuti ori in caz de mostenire vacanta, termenul va curge din ziua in care se va numi tutorele, curatorul sau administratorul provizoriu, dupa caz.
    (3) Apelul nu constituie prin el insusi un act de acceptare a mostenirii.
    (4) Termenul de apel se intrerupe si prin moartea mandatarului caruia i s-a facut comunicarea. In acest caz se va face o noua comunicare partii, la domiciliul ei, iar termenul de apel va incepe sa curga din nou de la aceasta data.
     ART. 464
    Cererea de apel
    (1) Cererea de apel va cuprinde:
    a) numele si prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, codul unic de inregistrare sau codul de identificare fiscala, numarul de inmatriculare in registrul comertului ori de inscriere in registrul persoanelor juridice si contul bancar. Daca apelantul locuieste in strainatate, va arata si domiciliul ales in Romania, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul;
    b) indicarea hotararii atacate;
    c) motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza apelul;
    d) probele invocate in sustinerea apelului;
    e) semnatura.
    (2) La cererea de apel se va atasa dovada achitarii taxelor de timbru.
    (3) Cerintele de la alin. (1) lit. b) si e), ca si cele de la alin. (2), sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii, iar cele de la alin. (1) lit. c) si d), sub sanctiunea decaderii. Lipsa semnaturii poate fi implinita in conditiile art. 191 alin. (2), iar lipsa dovezii achitarii taxei de timbru poate fi complinita pana la primul termen de judecata la care partea a fost legal citata in apel.
    (4) Cand dovezile propuse sunt martori sau inscrisuri nearatate la prima instanta, se vor aplica in mod corespunzator dispozitiile art. 189 lit. e).
    (5) In cazul in care termenul pentru exercitarea apelului curge de la un alt moment decat comunicarea hotararii, motivarea apelului se va face intr-un termen de aceeasi durata, care curge, insa, de la data comunicarii hotararii.
     ART. 465
    Depunerea cererii de apel
    (1) Apelul si, cand este cazul, motivele de apel se depun la instanta a carei hotarare se ataca, sub sanctiunea nulitatii.
    (2) Dispozitiile art. 190 sunt aplicabile in mod corespunzator.
    (3) In cazul in care cererea de apel nu indeplineste conditiile prevazute de lege, presedintele instantei care primeste cererea de apel va stabili lipsurile si ii va cere apelantului sa completeze sau sa modifice cererea de indata, daca este prezent si este posibil, ori in scris, daca apelul a fost trimis prin posta, fax sau curier. Completarea sau modificarea cererii se va face inauntrul termenului de apel. Daca presedintele apreciaza ca intervalul ramas pana la expirarea termenului de apel nu este suficient, va acorda un termen scurt, de cel mult 5 zile de la expirarea termenului de apel in care sa se depuna completarea sau modificarea cererii.
    (4) Dispozitiile alin. (3) se aplica in mod corespunzator si in cazul in care motivele de apel se depun separat de cerere.
    (5) Dupa primirea cererii de apel, respectiv a motivelor de apel, presedintele instantei care a pronuntat hotararea atacata va dispune comunicarea lor intimatului, impreuna cu copiile certificate de pe inscrisurile alaturate si care nu au fost infatisate la prima instanta, punandu-i-se in vedere obligatia de a depune la dosar intampinare in termen de cel mult 15 zile de la data comunicarii.
    (6) Instanta la care s-a depus intampinarea o comunica de indata apelantului, punandu-i-se in vedere obligatia de a depune la dosar raspunsul la intampinare in termen de cel mult 10 zile de la data comunicarii. Intimatul va lua cunostinta de raspunsul la intampinare din dosarul cauzei.
    (7) Presedintele, dupa implinirea termenului de apel pentru toate partile, precum si a termenelor prevazute la alin. (5) si (6), va inainta instantei de apel dosarul, impreuna cu apelurile facute, intampinarea, raspunsul la intampinare si dovezile de comunicare a acestor acte, potrivit alin. (5) si (6).
    (8) Daca s-au formulat atat apel, cat si cereri potrivit art. 436-438, dosarul nu va fi trimis instantei de apel decat dupa implinirea termenului de apel privind hotararile date asupra acestor din urma cereri. Dispozitiile alin. (5)-(7) se aplica in mod corespunzator.
     ART. 466
    Apelul incident
    (1) Intimatul este in drept, dupa implinirea termenului de apel, sa formuleze apel in scris, in cadrul procesului in care se judeca apelul facut de partea potrivnica, printr-o cerere proprie care sa tinda la schimbarea hotararii primei instante.
    (2) Daca apelantul principal isi retrage apelul sau daca acesta este respins ca tardiv, ca inadmisibil ori pentru alte motive care nu implica cercetarea fondului, apelul incident prevazut la alin. (1) ramane fara efect.
     ART. 467
    Apelul provocat
    In caz de coparticipare procesuala, precum si atunci cand la prima instanta au intervenit terte persoane in proces, intimatul este in drept, dupa implinirea termenului de apel, sa declare in scris apel impotriva altui intimat sau a unei persoane care a figurat in prima instanta si care nu este parte in apelul principal, daca acesta din urma ar fi de natura sa produca consecinte asupra situatiei sale juridice in proces. Dispozitiile art. 466 alin. (2) se aplica in mod corespunzator.
     ART. 468
    Depunerea apelului incident si a celui provocat
    (1) Apelul incident si apelul provocat se depun de catre intimat odata cu intampinarea la apelul principal, fiind aplicabile prevederile art. 465 alin. (6).
    (2) Apelul provocat se comunica si intimatului din acest apel, prevazut la art. 467, acesta fiind dator sa depuna intampinare in termenul prevazut la art. 465 alin. (6), care se aplica in mod corespunzator. Cel care a exercitat apelul provocat va lua cunostinta de intampinare de la dosarul cauzei.
     ART. 469
    Pregatirea judecatii apelului
    (1) Presedintele instantei de apel, indata ce primeste dosarul, va lua, prin rezolutie, masuri in vederea stabilirii aleatorii a completului si a termenului de judecata, dupa care se va face citarea partilor.
    (2) Primul termen de judecata va fi de cel mult 20 de zile de la data rezolutiei. Dispozitiile art. 196 alin. (4)-(6) se aplica in mod corespunzator.
    (3) Apelurile principale, incidente si provocate facute impotriva aceleiasi hotarari vor fi repartizate la acelasi complet de judecata. Cand apelurile au fost repartizate la complete diferite, ultimul complet investit va dispune pe cale administrativa trimiterea apelului la completul cel dintai investit.
     ART. 470
    Efectul devolutiv al apelului
    (1) Apelul exercitat in termen provoaca o noua judecata asupra fondului, instanta de apel statuand atat in fapt, cat si in drept.
    (2) In cazul in care apelul nu se motiveaza ori motivarea apelului sau intampinarea nu cuprinde motive, mijloace de aparare sau dovezi noi, instanta de apel se va pronunta, in fond, numai pe baza celor invocate la prima instanta.
    (3) Prin apel este posibil sa nu se solicite judecata in fond sau rejudecarea, ci anularea hotararii de prima instanta si respingerea ori anularea cererii de chemare in judecata ca urmare a invocarii unei exceptii sau trimiterea dosarului la instanta competenta.
     ART. 471
    Limitele efectului devolutiv determinate de ceea ce s-a apelat
    (1) Instanta de apel va proceda la rejudecarea fondului in limitele stabilite, expres sau implicit, de catre apelant, precum si cu privire la solutiile care sunt dependente de partea din hotarare care a fost atacata.
    (2) Devolutiunea va opera cu privire la intreaga cauza atunci cand apelul nu este limitat la anumite solutii din dispozitiv ori atunci cand se tinde la anularea hotararii sau daca obiectul litigiului este indivizibil.
     ART. 472
    Limitele efectului devolutiv determinate de ceea ce s-a supus judecatii la prima instanta
    (1) Prin apel nu se poate schimba cadrul procesual stabilit in fata primei instante.
    (2) Partile nu se vor putea folosi inaintea instantei de apel de alte motive, mijloace de aparare si dovezi decat cele invocate la prima instanta sau aratate in motivarea apelului ori in intampinare. Instanta de apel poate incuviinta si administrarea probelor a caror necesitate rezulta din dezbateri.
    (3) In apel nu se poate schimba calitatea partilor, cauza sau obiectul cererii de chemare in judecata si nici nu se pot formula pretentii noi.
    (4) Partile pot insa sa expliciteze pretentiile care au fost cuprinse implicit in cererile sau apararile adresate primei instante.
    (5) Se vor putea cere, de asemenea, dobanzi, rate, venituri ajunse la termen si orice alte despagubiri ivite dupa darea hotararii primei instante si va putea fi invocata compensatia legala.
     ART. 473
    Dispozitiile speciale privind judecata
    (1) Instanta de apel va verifica, in limitele cererii de apel, stabilirea situatiei de fapt si aplicarea legii de catre prima instanta. Motivele de ordine publica pot fi invocate si din oficiu.
    (2) Instanta de apel va putea dispune refacerea sau completarea probelor administrate la prima instanta, in cazul in care considera ca sunt necesare pentru solutionarea cauzei, precum si administrarea probelor noi propuse in conditiile art. 472 alin. (2).
     ART. 474
    Solutiile pe care le pronunta instanta de apel
    (1) Instanta de apel poate pastra hotararea atacata, situatie in care, dupa caz, va respinge, va anula apelul ori va constata perimarea lui.
    (2) In caz de admitere a apelului, instanta poate anula ori, dupa caz, schimba in tot sau in parte hotararea apelata.
    (3) In cazul in care se constata ca, in mod gresit, prima instanta a solutionat procesul fara a intra in judecata fondului ori judecata s-a facut in lipsa partii care nu a fost legal citata, instanta de apel va anula hotararea atacata si va judeca procesul, evocand fondul. Cu toate acestea, instanta de apel va anula hotararea atacata si va trimite cauza spre rejudecare primei instante sau altei instante egale in grad cu aceasta din aceeasi circumscriptie, in cazul in care partile au solicitat in mod expres luarea acestei masuri prin cererea de apel ori prin intampinare; trimiterea spre rejudecare poate fi dispusa o singura data in cursul procesului. Dezlegarea data problemelor de drept de catre instanta de apel, precum si necesitatea administrarii unor probe sunt obligatorii pentru judecatorii fondului.
    (4) Daca prima instanta s-a declarat competenta, iar instanta de apel stabileste ca a fost necompetenta va anula hotararea atacata si va trimite cauza spre judecare instantei competente sau altui organ cu activitate jurisdictionala competent.
    (5) In cazul in care instanta de apel constata ca ea are competenta sa judece in prima instanta, va anula hotararea atacata si va judeca in fond, pronuntand o hotarare susceptibila, dupa caz, de apel sau recurs.
    (6) Cand se constata ca exista un alt motiv de nulitate decat cel prevazut la alin. (5), iar prima instanta a judecat in fond, instanta de apel anuland in tot sau in parte procedura urmata in fata primei instante si hotararea atacata, va retine procesul spre judecare, pronuntand o hotarare susceptibila de recurs, daca este cazul.
     ART. 475
    Neinrautatirea situatiei in propria cale de atac
    (1) Apelantului nu i se poate crea in propria cale de atac o situatie mai rea decat aceea din hotararea atacata, in afara de cazul in care el consimte expres la aceasta sau daca se invoca motive de ordine publica de drept material.
    (2) Motivele de ordine publica de drept procesual nu pot atrage inrautatirea situatiei partii in propria cale de atac, in afara de cazurile in care legea prevede altfel.
     ART. 476
    Completarea cu alte norme
    Dispozitiile de procedura privind judecata in prima instanta se aplica si in instanta de apel, in masura in care nu sunt potrivnice celor cuprinse in prezentul capitol.

     CAP. III
    Caile extraordinare de atac

    SECTIUNEA 1
    Recursul

     ART. 477
    Obiectul si scopul recursului. Instanta competenta
    (1) Hotararile date in apel, cele date, potrivit legii, fara drept de apel, precum si alte hotarari in cazurile expres prevazute de lege sunt supuse recursului.
    (2) Nu sunt supuse recursului hotararile pronuntate in cererile prevazute la art. 92 pct. 1 lit. a)-k), art. 93 pct. 1 lit. d) si e), precum si in alte cereri evaluabile in bani in valoare de pana la 500.000 lei inclusiv. De asemenea, nu sunt supuse recursului hotararile date de instantele de apel in cazurile in care legea prevede ca hotararile de prima instanta sunt supuse numai apelului.
    (3) Recursul urmareste sa supuna Inaltei Curti de Casatie si Justitie examinarea, in conditiile legii, a conformitatii hotararii atacate cu regulile de drept aplicabile.
    (4) In cazurile anume prevazute de lege, recursul se solutioneaza de catre instanta ierarhic superioara celei care a pronuntat hotararea atacata. Dispozitiile alin. (3) se aplica in mod corespunzator.
     ART. 478
    Suspendarea executarii
    (1) Recursul suspenda de drept executarea hotararii in cauzele privitoare la stramutarea de hotare, desfiintarea de constructii, plantatii sau a oricaror lucrari avand o asezare fixa, precum si in cazurile anume prevazute de lege.
    (2) La cererea recurentului formulata in conditiile art. 82 alin. (2) si (3), instanta sesizata cu judecarea recursului poate dispune, motivat, suspendarea hotararii atacate cu recurs in alte cazuri decat cele la care se refera alin. (1). Cererea se depune direct la instanta de recurs, alaturandu-se o copie certificata de pe cererea de recurs si dovada depunerii cautiunii prevazute la art. 708. In cazul in care cererea se face inainte de a ajunge dosarul la instanta de recurs, se va alatura si o copie legalizata de pe dispozitivul hotararii atacate cu recurs.
    (3) Cererea se judeca in camera de consiliu, cu citarea partilor printr-un agent procedural al instantei sau prin alt salariat al acesteia ori prin modalitatile prevazute la art. 149 alin. (4) si (5), dupa cum urmeaza:
    1. de un complet anume constituit, format din 3 judecatori, in conditiile legii, in cazul in care cererea s-a depus inainte de ajungerea dosarului la instanta de recurs;
    2. de completul de filtru, dupa ce acesta a fost desemnat, in cazurile prevazute la art. 487;
    3. de completul care judeca recursul pe fond, in cazul in care s-a fixat termen in sedinta publica.
    (4) Termenul de judecata, pentru care se face citarea, se stabileste astfel incat sa nu treaca mai mult de 10 zile de la primirea cererii de suspendare.
    (5) Completul se pronunta, in cel mult 24 de ore de la judecata, printr-o incheiere motivata care poate fi atacata cu recurs in mod separat, in termen de 5 zile de la pronuntare. In termenul de recurs se va face si motivarea acestuia.
    (6) Recursul se judeca de un alt complet al instantei de recurs, stabilit aleatoriu, in cel mult 10 zile de la inregistrarea cererii de recurs, fara a se parcurge procedura filtrului prevazuta la art. 487. Pronuntarea se face in termenul stabilit la alin. (5).
    (7) La judecata cererii de suspendare si, eventual, a recursului partile trebuie reprezentate de avocat sau, cand este cazul, de consilier juridic.
    (8) Pentru motive temeinice, instanta de recurs poate reveni asupra suspendarii acordate, dispozitiile alin. (3)-(7) aplicandu-se in mod corespunzator.
     ART. 479
    Termenul de recurs
    (1) Termenul de recurs este de 30 de zile de la comunicarea hotararii, daca legea nu dispune altfel. Dispozitiile art. 462 alin. (2)-(4), precum si cele ale art. 463 se aplica in mod corespunzator.
    (2) Daca intimatul nu a invocat prin intampinare sau din dosar nu reiese ca recursul a fost depus peste termen, el se va socoti in termen.
     ART. 480
    Cererea de recurs
    (1) Cererea de recurs va cuprinde urmatoarele mentiuni:
    a) numele si prenumele, domiciliul sau resedinta partii in favoarea careia se exercita recursul, numele, prenumele si domiciliul profesional al avocatului care formuleaza cererea ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si numele si prenumele consilierului juridic care intocmeste cererea. Prezentele dispozitii se aplica si in cazul in care recurentul locuieste in strainatate;
    b) numele si prenumele, domiciliul sau resedinta ori, dupa caz, denumirea si sediul intimatului;
    c) indicarea hotararii care se ataca;
    d) motivele de nelegalitate pe care se intemeiaza recursul si dezvoltarea lor sau, dupa caz, mentiunea ca motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat;
    e) semnatura partii sau a mandatarului partii in cazul prevazut la art. 13 alin. (2), a avocatului sau, dupa caz, a consilierului juridic.
    (2) La cererea de recurs se vor atasa dovada achitarii taxei de timbru, conform legii, precum si imputernicirea avocatiala sau, dupa caz, delegatia consilierului juridic.
    (3) Mentiunile prevazute la alin. (1) lit. a) si lit. c)-e), precum si cerintele mentionate la alin. (2) sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii.
     ART. 481
    Motivarea recursului
    (1) Recursul se va motiva prin insasi cererea de recurs, in afara de cazurile prevazute la art. 464 alin. (5), aplicabile si in recurs.
    (2) In cazurile in care Ministerul Public a participat in proces, se va depune o copie de pe motivele de casare pentru procuror.
     ART. 482
    Motivele de casare
    (1) Casarea unor hotarari se poate cere numai pentru urmatoarele motive de nelegalitate:
    1. cand instanta nu a fost alcatuita potrivit dispozitiilor legale;
    2. cand judecatorul stabilit aleatoriu pentru solutionarea cauzei a fost schimbat, cu incalcarea normelor aplicabile, pe parcursul judecatii ori daca hotararea a fost pronuntata de alt judecator decat cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului;
    3. cand hotararea a fost data cu incalcarea competentei de ordine publica a altei instante;
    4. cand instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti;
    5. cand, prin hotararea data, instanta a incalcat regulile de procedura a caror nerespectare atrage sanctiunea nulitatii;
    6. cand hotararea nu cuprinde motivele pe care se intemeiaza sau cand cuprinde motive contradictorii ori numai motive straine de natura cauzei;
    7. cand s-a incalcat autoritatea de lucru judecat;
    8. cand hotararea a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material.
    (2) Motivele prevazute la alin. (1) nu pot fi primite decat daca ele nu au putut fi invocate pe calea apelului sau in cursul judecarii apelului ori, desi au fost invocate in termen, au fost respinse sau instanta a omis sa se pronunte asupra lor.
     ART. 483
    Sanctiunea nemotivarii recursului
    (1) Recursul este nul daca nu a fost motivat in termenul legal, cu exceptia cazului prevazut la alin. (3).
    (2) Aceeasi sanctiune intervine in cazul in care motivele invocate nu se incadreaza in motivele de casare prevazute la art. 482.
    (3) Daca legea nu dispune altfel, motivele de casare care sunt de ordine publica pot fi ridicate din oficiu de catre instanta, chiar dupa implinirea termenului de motivare a recursului, fie in procedura de filtrare, fie in sedinta publica.
     ART. 484
    Depunerea recursului
    (1) Recursul si, daca este cazul, motivele de casare se depun la instanta a carei hotarare se ataca, sub sanctiunea nulitatii, in conditiile prevazute la art. 82 alin. (3) si art. 83.
    (2) Dispozitiile art. 465 se aplica in mod corespunzator. Termenul prevazut la art. 465 alin. (5) se dubleaza in cazul recursului. Intampinarea trebuie redactata si semnata de avocatul sau consilierul juridic al intimatului, iar raspunsul la intampinare de avocatul sau consilierul juridic al recurentului. Prin aceste acte de procedura se va mentiona daca recurentul, respectiv intimatul este de acord ca recursul, atunci cand este admisibil in principiu, sa fie solutionat de catre completul de filtru prevazut la art. 487.
     ART. 485
    Recursul incident si recursul provocat
    (1) Recursul incident si recursul provocat se pot exercita, in cazurile prevazute la art. 466 si 467, care se aplica in mod corespunzator. Dispozitiile art. 482 raman aplicabile.
    (2) Prevederile art. 468 se aplica in mod corespunzator.
     ART. 486
    Probe noi in recurs
    (1) In instanta de recurs nu se pot produce noi probe, cu exceptia inscrisurilor noi, care pot fi depuse, sub sanctiunea decaderii, odata cu cererea de recurs, respectiv odata cu intampinarea.
    (2) In cazul in care recursul urmeaza sa fie solutionat in sedinta publica, pot fi depuse si alte inscrisuri noi pana la primul termen de judecata.
     ART. 487
    Procedura de filtrare a recursurilor
    (1) Cand recursul este de competenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintele instantei sau presedintele de sectie, primind dosarul de la instanta a carei hotarare se ataca, va lua, prin rezolutie, masuri in vederea stabilirii aleatorii a unui complet format din 3 judecatori, care va decide asupra admisibilitatii in principiu a recursului. Dispozitiile art. 469 alin. (3) sunt aplicabile.
    (2) Pe baza recursului, intampinarii, a raspunsului la intampinare si a inscrisurilor noi, presedintele completului va intocmi un raport asupra admisibilitatii in principiu a recursului sau va desemna un alt membru al completului ori magistratul-asistent in acest scop. Raportul trebuie intocmit in cel mult 30 de zile de la repartizarea dosarului. Raportorul nu devine incompatibil.
    (3) Raportul va verifica daca recursul indeplineste cerintele de forma prevazute sub sanctiunea nulitatii, daca motivele invocate se incadreaza in cele prevazute la art. 482, daca exista motive de ordine publica ce pot fi invocate in conditiile art. 483 alin. (3) ori daca este vadit nefondat. De asemenea, va arata, daca este cazul, jurisprudenta Curtii Constitutionale, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Curtii de Justitie a Uniunii Europene, precum si pozitia doctrinei in problemele de drept vizand dezlegarea data prin hotararea atacata.
    (4) Dupa analiza raportului in completul de filtru, acesta se comunica de indata partilor care pot formula in scris un punct de vedere asupra solutiei preconizate in termen de 10 zile de la comunicare. In lipsa dovezii de comunicare a raportului completul nu va putea trece la examinarea recursului potrivit alin. (5) si (6).
    (5) In cazul in care completul este in unanimitate de acord ca recursul nu indeplineste cerintele de forma, ca motivele de casare invocate si dezvoltarea lor nu se incadreaza in cele prevazute la art. 482 sau ca recursul este vadit nefondat, anuleaza sau, dupa caz, respinge recursul printr-o decizie motivata, pronuntata, fara citarea partilor, care nu este supusa niciunei cai de atac. Decizia se comunica partilor.
    (6) Daca raportul apreciaza ca recursul este admisibil si toti membrii sunt de acord, iar problema de drept care se pune in recurs nu este controversata sau face obiectul unei jurisprudente constante a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, completul se poate pronunta asupra fondului recursului, fara citarea partilor, printr-o decizie definitiva, care se comunica partilor. In solutionarea recursului instanta va tine seama de punctele de vedere ale partilor formulate potrivit alin. (4).
    (7) In cazul in care recursul nu poate fi solutionat potrivit alin. (5) sau (6), completul va pronunta, fara citarea partilor, o incheiere de admitere in principiu a recursului si va trimite dosarul pentru stabilirea aleatorie a altui complet si a termenului de judecata pe fond a recursului, cu citarea partilor. Daca acest din urma complet, in unanimitate, va aprecia ca in mod gresit recursul a fost declarat admisibil in principiu, va fi sesizat Completul de 9 judecatori, care, cu citarea partilor, va decide asupra admisibilitatii printr-o hotarare definitiva.
    (8) Prin exceptie de la prevederile alin. (7), daca partile au cerut in mod expres judecarea in fond a recursului de catre completul de filtru, acesta se va pronunta in fond fara citarea partilor, printr-o decizie definitiva, in afara de cazul in care apreciaza ca este necesara ascultarea partilor, cand va dispune citarea lor.
     ART. 488
    Regulile privind judecata
    Dispozitiile de procedura privind judecata in prima instanta si in apel se aplica si in instanta de recurs, in masura in care nu sunt potrivnice celor cuprinse in prezenta sectiune.
     ART. 489
    Ordinea cuvantului in sedinta
    (1) Presedintele va da mai intai cuvantul recurentului, iar apoi intimatului.
    (2) Procurorul vorbeste cel din urma, in afara de cazul cand este recurent. Daca procurorul a pornit actiunea civila in care s-a pronuntat hotararea atacata cu recurs, procurorului i se va da cuvantul dupa recurent.
     ART. 490
    Solutiile pe care le poate pronunta instanta de recurs
    (1) In cazul in care recursul a fost declarat admisibil in principiu, instanta, verificand toate motivele invocate si judecand recursul, il poate admite, il poate respinge sau anula ori poate constata perimarea lui.
    (2) In caz de admitere a recursului, hotararea atacata poate fi casata, in tot sau in parte.
     ART. 491
    Solutiile pe care le poate pronunta Inalta Curte de Casatie si Justitie
    Inalta Curte de Casatie si Justitie, in caz de casare, trimite cauza spre o noua judecata instantei de apel care a pronuntat hotararea casata ori, atunci cand este cazul si sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 474 alin. (3), primei instante, a carei hotarare este, de asemenea, casata. Atunci cand interesele bunei administrari a justitiei o cer, cauza va putea fi trimisa oricarei alte instante de acelasi grad, cu exceptia cazului casarii pentru lipsa de competenta, cand cauza va fi trimisa instantei competente sau altui organ cu activitate jurisdictionala competent potrivit legii. In cazul in care casarea s-a facut pentru ca instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti sau cand s-a incalcat autoritatea de lucru judecat, cererea se respinge ca inadmisibila.
     ART. 492
    Solutiile pe care le pot pronunta alte instante de recurs
    (1) In cazul in care competenta de solutionare a recursului apartine tribunalului sau curtii de apel si s-a casat hotararea atacata, rejudecarea procesului in fond se va face de catre instanta de recurs, fie la termenul la care a avut loc admiterea recursului, situatie in care se pronunta o singura decizie, fie la un alt termen stabilit in acest scop.
    (2) Cu toate acestea, instantele prevazute la alin. (1) vor casa cu trimitere in cazul in care instanta a carei hotarare este atacata cu recurs a solutionat procesul fara a intra in judecata fondului sau judecata s-a facut in lipsa partii care a fost nelegal citata atat la administrarea probelor, cat si la dezbaterea fondului. In vederea rejudecarii, cauza se trimite la instanta care a pronuntat hotararea casata ori la alta instanta de acelasi grad cu aceasta, din aceeasi circumscriptie. Dispozitiile art. 491 se aplica in mod corespunzator in caz de necompetenta, de depasire a atributiilor puterii judecatoresti si de incalcare a autoritatii de lucru judecat.
     ART. 493
    Motivarea hotararii
    Prin derogare de la prevederile art. 419 alin. (1) lit. b), hotararea instantei de recurs va cuprinde in considerente numai motivele de casare invocate si analiza acestora, aratandu-se de ce s-au admis ori, dupa caz, s-au respins. In cazul in care recursul se respinge fara a fi cercetat in fond ori se anuleaza sau se constata perimarea lui, hotararea de recurs va cuprinde numai motivarea solutiei fara a se evoca si analiza motivelor de casare.
     ART. 494
    Efectele casarii
    (1) Hotararea casata nu are nicio putere.
    (2) Actele de executare sau de asigurare facute in temeiul unei asemenea hotarari sunt desfiintate de drept, daca instanta de recurs nu dispune altfel. Instanta va constata aceasta, din oficiu, prin dispozitivul hotararii de casare.
     ART. 495
    Judecata in fond dupa casare
    (1) In caz de casare, hotararile instantei de recurs asupra problemelor de drept dezlegate sunt obligatorii pentru instanta care judeca fondul.
    (2) Cand hotararea a fost casata pentru incalcarea regulilor de procedura, judecata va reincepe de la actul anulat.
    (3) Dupa casare, instanta de fond va judeca din nou, in limitele casarii si tinand seama de toate motivele invocate inaintea instantei a carei hotarare a fost casata.
    (4) In cazul rejudecarii dupa casare, cu retinere sau cu trimitere, sunt admisibile orice probe prevazute de lege.
     ART. 496
    Neinrautatirea situatiei in propria cale de atac
    La judecarea recursului, precum si la rejudecarea procesului dupa casarea hotararii de catre instanta de recurs, dispozitiile art. 475 sunt aplicabile in mod corespunzator.

    SECTIUNEA a 2-a
    Contestatia in anulare

     ART. 497
    Obiectul si motivele contestatiei in anulare
    (1) Hotararile definitive pot fi atacate cu contestatie in anulare atunci cand contestatorul nu a fost legal citat si nici nu a fost prezent la termenul cand a avut loc judecata.
    (2) Hotararile instantelor de recurs mai pot fi atacate cu contestatie in anulare atunci cand:
    1. hotararea data in recurs a fost pronuntata de o instanta necompetenta absolut sau cu incalcarea normelor referitoare la alcatuirea instantei si, desi se invocase exceptia corespunzatoare, instanta de recurs a respins-o ori a omis sa se pronunte asupra ei;
    2. dezlegarea data recursului este rezultatul unei erori materiale;
    3. instanta de recurs, respingand recursul sau admitandu-l in parte, a omis sa cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent in termen;
    4. instanta de recurs nu s-a pronuntat asupra unuia dintre recursurile declarate in cauza.
    (3) Dispozitiile alin. (2) pct. 1, 2 si 4 se aplica in mod corespunzator hotararilor instantelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs.
     ART. 498
    Conditiile de admisibilitate
    (1) Contestatia in anulare este inadmisibila daca motivul prevazut la art. 497 alin. (1) putea fi invocat pe calea apelului sau a recursului.
    (2) Cu toate acestea, contestatia poate fi primita in cazul in care motivul a fost invocat prin cererea de recurs, dar instanta l-a respins pentru ca avea nevoie de verificari de fapt incompatibile cu recursul sau daca recursul, fara vina partii, a fost respins fara a fi cercetat in fond.
    (3) O hotarare impotriva careia s-a exercitat contestatia in anulare nu mai poate fi atacata de aceeasi parte cu o noua contestatie in anulare, chiar daca se invoca alte motive.
     ART. 499
    Instanta competenta
    (1) Contestatia in anulare se introduce la instanta a carei hotarare se ataca.
    (2) In cazul in care se invoca motive care atrag competente diferite, nu opereaza prorogarea competentei.
     ART. 500
    Termenul de exercitare
    (1) Contestatia in anulare poate fi introdusa in termen de 15 zile de la data cand contestatorul a luat cunostinta de hotarare, dar nu mai tarziu de un an de la data cand hotararea a ramas definitiva.
    (2) Contestatia se motiveaza in termenul de 15 zile prevazut la alin. (1), sub sanctiunea nulitatii acesteia.
     ART. 501
    Suspendarea executarii
    Instanta poate suspenda executarea hotararii a carei anulare se cere, sub conditia darii unei cautiuni. Dispozitiile art. 478 se aplica in mod corespunzator.
     ART. 502
    Procedura de judecata
    (1) Contestatia in anulare se solutioneaza de urgenta si cu precadere, potrivit dispozitiilor procedurale aplicabile judecatii finalizate cu hotararea atacata.
    (2) Intampinarea este obligatorie si se depune la dosar cu cel putin 5 zile inaintea primului termen de judecata. Contestatorul va lua cunostinta de continutul acesteia de la dosarul cauzei.
    (3) Daca motivul de contestatie este intemeiat, instanta va pronunta o singura hotarare prin care va anula hotararea atacata si va solutiona cauza. Daca solutionarea cauzei la acelasi termen nu este posibila, instanta va pronunta o hotarare de anulare a hotararii atacate si va fixa termen in vederea solutionarii cauzei printr-o noua hotarare. In acest ultim caz, hotararea de anulare nu poate fi atacata separat.
    (4) Hotararea data in contestatie in anulare este supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea atacata.

    SECTIUNEA a 3-a
    Revizuirea

     ART. 503
    Obiectul si motivele revizuirii
    (1) Revizuirea unei hotarari pronuntate asupra fondului sau care evoca fondul poate fi ceruta daca:
    1. s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronuntat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decat s-a cerut;
    2. obiectul pricinii nu se afla in fiinta;
    3. un judecator, martor sau expert, care a luat parte la judecata, a fost condamnat definitiv pentru o infractiune privitoare la pricina sau daca hotararea s-a dat in temeiul unui inscris declarat fals in cursul ori in urma judecatii, cand aceste imprejurari au influentat solutia pronuntata in cauza. In cazul in care constatarea infractiunii nu se mai poate face printr-o hotarare penala, instanta de revizuire se va pronunta mai intai, pe cale incidentala, asupra existentei sau inexistentei infractiunii invocate. In acest ultim caz, la judecarea cererii va fi citat si cel invinuit de savarsirea infractiunii;
    4. un judecator a fost sanctionat disciplinar definitiv pentru exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta, daca aceste imprejurari au influentat solutia pronuntata in cauza;
    5. dupa darea hotararii, s-au descoperit inscrisuri doveditoare, retinute de partea potrivnica sau care nu au putut fi infatisate dintr-o imprejurare mai presus de vointa partilor;
    6. s-a casat, s-a anulat ori s-a schimbat hotararea unei instante pe care s-a intemeiat hotararea a carei revizuire se cere;
    7. statul ori alte persoane juridice de drept public, minorii si cei pusi sub interdictie judecatoreasca ori cei pusi sub curatela nu au fost aparati deloc sau au fost aparati cu viclenie de cei insarcinati sa ii apere;
    8. exista hotarari definitive potrivnice, date de instante de acelasi grad sau de grade diferite, care incalca autoritatea de lucru judecat a primei hotarari;
    9. partea a fost impiedicata sa se infatiseze la judecata si sa instiinteze instanta despre aceasta, dintr-o imprejurare mai presus de vointa sa;
    10. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a drepturilor sau libertatilor fundamentale datorata unei hotarari judecatoresti, iar consecintele grave ale acestei incalcari continua sa se produca;
    11. dupa ce hotararea a devenit definitiva, Curtea Constitutionala s-a pronuntat asupra exceptiei invocate in acea cauza, declarand neconstitutionala prevederea care a facut obiectul acelei exceptii.
    (2) Pentru motivele de revizuire prevazute la alin. (1) pct. 3, dar numai in ipoteza judecatorului, pct. 4, pct. 7-10 sunt supuse revizuirii si hotararile care nu evoca fondul.
     ART. 504
    Instanta competenta
    (1) Cererea de revizuire se indreapta la instanta care a pronuntat hotararea a carei revizuire se cere.
    (2) In cazul dispozitiilor art. 503 alin. (1) pct. 8, cererea de revizuire se va indrepta la instanta mai mare in grad fata de instanta care a dat prima hotarare. Daca una dintre instantele de recurs la care se refera aceste dispozitii este Inalta Curte de Casatie si Justitie, cererea de revizuire se va judeca de aceasta instanta.
    (3) In cazul in care se invoca motive care atrag competente diferite, nu va opera prorogarea competentei.
     ART. 505
    Termenul de exercitare
    (1) Termenul de revizuire este de o luna si se va socoti:
    1. in cazurile prevazute la art. 503 alin. (1) pct. 1, de la comunicarea hotararii, iar, in cazurile in care, potrivit legii, hotararea nu se comunica, de la pronuntare;
    2. in cazul prevazut la art. 503 alin. (1) pct. 2, de la cel din urma act de executare;
    3. in cazurile prevazute la art. 503 alin. (1) pct. 3, din ziua in care partea a luat cunostinta de hotararea instantei penale de condamnare a judecatorului, martorului sau expertului ori de hotararea care a declarat fals inscrisul, dar nu mai tarziu de un an de la data ramanerii definitive a hotararii penale. In lipsa unei astfel de hotarari, termenul curge de la data cand partea a luat cunostinta de imprejurarile pentru care constatarea infractiunii nu se mai poate face printr-o hotarare penala, dar nu mai tarziu de 3 ani de la data producerii acestora;
    4. in cazul prevazut la art. 503 alin. (1) pct. 4, din ziua in care partea a luat cunostinta de hotararea prin care a fost sanctionat disciplinar definitiv judecatorul, dar nu mai tarziu de un an de la data ramanerii definitive a hotararii de sanctionare disciplinara;
    5. in cazul prevazut la art. 503 alin. (1) pct. 5, din ziua in care s-au descoperit inscrisurile ce se invoca;
    6. in cazul prevazut la art. 503 alin. (1) pct. 6, din ziua in care partea a luat cunostinta de casarea, anularea sau schimbarea hotararii pe care s-a intemeiat hotararea a carei revizuire se cere, dar nu mai tarziu de un an de la data ramanerii definitive a hotararii de casare, anulare sau schimbare;
    7. in cazurile prevazute la art. 503 alin. (1) pct. 7, din ziua in care statul ori alta persoana de drept public a luat cunostinta de hotarare, dar nu mai tarziu de un an de la data ramanerii definitive a acesteia; in cazul minorilor, persoanelor puse sub interdictie judecatoreasca sau sub curatela termenul de revizuire este de 6 luni de la data la care cel interesat a luat cunostinta de hotarare, dar nu mai tarziu de un an de la dobandirea capacitatii depline de exercitiu sau, dupa caz, de la inlocuirea tutorelui persoanei puse sub interdictie, de la incetarea curatelei ori inlocuirea curatorului;
    8. in cazul prevazut la art. 503 alin. (1) pct. 8, de la data ramanerii definitive a ultimei hotarari.
    (2) In cazul prevazut la art. 503 alin. (1) pct. 9, termenul de revizuire este de 15 zile si se socoteste de la incetarea impiedicarii.
    (3) Pentru motivele prevazute la art. 503 alin. (1) pct. 10 si 11, termenul este de 3 luni de la data publicarii hotararii Curtii Europene a Drepturilor Omului, respectiv a deciziei Curtii Constitutionale in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
    (4) Revizuirea se motiveaza prin insasi cererea de declarare a caii de atac sau inauntrul termenului de exercitare a acesteia, sub sanctiunea nulitatii.
    (5) Daca prin aceeasi cerere se invoca motive diferite de revizuire, prevederile alin. (4) se aplica in mod corespunzator pentru fiecare motiv in parte.
     ART. 506
    Suspendarea executarii
    Instanta poate suspenda executarea hotararii a carei revizuire se cere, sub conditia darii unei cautiuni. Dispozitiile art. 478 se aplica in mod corespunzator.
     ART. 507
    Procedura de judecata
    (1) Cererea de revizuire se solutioneaza potrivit dispozitiilor procedurale aplicabile judecatii finalizate cu hotararea atacata.
    (2) Intampinarea este obligatorie si se depune la dosar cu cel putin 5 zile inaintea primului termen de judecata. Revizuentul va lua cunostinta de continutul intampinarii de la dosarul cauzei.
    (3) Dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii si la faptele pe care se intemeiaza.
    (4) Daca instanta incuviinteaza cererea de revizuire, ea va schimba, in tot sau in parte, hotararea atacata, iar in cazul hotararilor definitive potrivnice, ea va anula cea din urma hotarare. Se va face aratare de hotararea data in revizuire, in josul originalului hotararii revizuite.
    (5) Hotararea data asupra revizuirii este supusa cailor de atac prevazute de lege pentru hotararea revizuita.
    (6) Daca revizuirea s-a cerut pentru hotarari potrivnice calea de atac este recursul. In cazul in care revizuirea a fost solutionata de una dintre sectiile Inaltei Curti de Casatie si Justitie, recursul este de competenta Completului de 9 judecatori.

    TITLUL III
    Dispozitii privind asigurarea unei practici judiciare unitare

     CAP. I
    Recursul in interesul legii

     ART. 508
    Calitatea procesuala
    Pentru a se asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre toate instantele judecatoresti, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, din oficiu sau la cererea ministrului justitiei, colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, colegiile de conducere ale curtilor de apel, precum si Avocatul Poporului au indatorirea sa ceara Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa se pronunte asupra chestiunilor de drept care au fost solutionate diferit de instantele judecatoresti.
     ART. 509
    Conditiile de admisibilitate
    Recursul in interesul legii este admisibil numai daca se face dovada ca problemele de drept care formeaza obiectul judecatii au fost solutionate in mod diferit prin hotarari judecatoresti definitive, care se anexeaza cererii.
     ART. 510
    Judecarea recursului in interesul legii
    (1) Recursul in interesul legii se judeca de un complet format din presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintii de sectii din cadrul acesteia, un numar de 14 judecatori din sectia in a carei competenta intra chestiunea de drept care a fost solutionata diferit de instantele judecatoresti, precum si cate 2 judecatori din cadrul celorlalte sectii. Presedintele completului este presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
    (2) In cazul in care chestiunea de drept prezinta interes pentru doua sau mai multe sectii, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie va stabili sectiile din care provin cei 20 de judecatori.
    (3) Dupa sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintele acesteia va lua masurile necesare pentru desemnarea aleatorie a judecatorilor din cadrul sectiei in a carei competenta intra chestiunea de drept care a fost solutionata diferit de instantele judecatoresti, precum si a judecatorilor din celelalte sectii ce intra in alcatuirea completului prevazut la alin. (1).
    (4) La primirea cererii, presedintele completului va desemna 3 judecatori din cadrul sectiei/sectiilor in a carei/caror competenta intra chestiunea de drept care a fost solutionata diferit de instantele judecatoresti, pentru a intocmi un raport asupra recursului in interesul legii.
    (5) In vederea intocmirii raportului, presedintele completului va putea solicita unor specialisti recunoscuti opinia scrisa asupra chestiunilor de drept solutionate diferit.
    (6) Raportul va cuprinde solutiile diferite date problemei de drept si argumentele pe care se fundamenteaza, jurisprudenta relevanta a Curtii Constitutionale, a Curtii Europene a Drepturilor Omului sau a Curtii de Justitie a Uniunii Europene, daca este cazul, doctrina in materie, precum si opinia specialistilor consultati. Totodata, judecatorii raportori vor intocmi si vor motiva proiectul solutiei ce se propune a fi data recursului in interesul legii.
    (7) Sedinta completului se convoaca de presedintele acestuia, cu cel putin 20 de zile inainte de desfasurarea acesteia. Odata cu convocarea, fiecare judecator va primi o copie a raportului si a solutiei propuse.
    (8) La sedinta participa toti judecatorii completului. Daca exista motive obiective, acestia vor fi inlocuiti cu respectarea regulilor prevazute la alin. (3).
    (9) Recursul in interesul legii se sustine in fata completului, dupa caz, de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau de procurorul desemnat de acesta, de judecatorul desemnat de colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, respectiv al curtii de apel ori de Avocatul Poporului sau de un reprezentant al acestuia.
    (10) Recursul in interesul legii se judeca in cel mult 3 luni de la data sesizarii instantei, iar solutia se adopta cu cel putin doua treimi din numarul judecatorilor completului. Nu se admit abtineri de la vot.
     ART. 511
    Continutul hotararii si efectele ei
    (1) Asupra cererii, completul Inaltei Curti de Casatie si Justitie se pronunta prin decizie.
    (2) Decizia se pronunta numai in interesul legii si nu are efecte asupra hotararilor judecatoresti examinate si nici cu privire la situatia partilor din acele procese.
    (3) Decizia se motiveaza in termen de cel mult 30 de zile de la pronuntare si se publica in cel mult 15 zile de la motivare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
    (4) Dezlegarea data problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instante de la data publicarii deciziei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

     CAP. II
    Sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept

     ART. 512
    Obiectul sesizarii
    Daca, in cursul judecatii, un complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului, investit cu solutionarea cauzei in ultima instanta, constatand ca o problema de drept de care depinde solutionarea cauzei respective nu a fost dezlegata unitar in practica instantelor, va putea solicita sectiei corespunzatoare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa pronunte o hotarare prin care sa se dea rezolvare de principiu problemei de drept cu care a fost sesizata.
     ART. 513
    Procedura de judecata
    (1) Sesizarea sectiei corespunzatoare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie se face, din oficiu sau la cererea partilor, dupa dezbateri contradictorii si daca sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 512, prin incheiere, care nu este supusa niciunei cai de atac.
    (2) Prin aceeasi incheiere, cauza va fi suspendata pana la pronuntarea hotararii prealabile pentru dezlegarea problemei de drept.
    (3) La primirea sesizarii, presedintele sectiei va desemna un judecator, pentru a intocmi un raport asupra problemei de drept supuse judecatii. Dispozitiile art. 510 alin. (5)-(8) se aplica in mod corespunzator.
    (4) Raportul va fi comunicat partilor, care, in termen de cel mult 15 zile de la comunicare, pot depune, in scris, prin avocat sau, dupa caz, prin consilier juridic, punctele lor de vedere privind problema de drept supusa judecatii.
    (5) In cazul in care problema de drept priveste activitatea mai multor sectii ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintele sectiei care a fost investita o va transmite presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie si presedintilor sectiilor interesate in solutionarea problemei de drept, in vederea sesizarii acestora si a solutionarii problemei de drept, in sedinta comuna, cu respectarea dispozitiilor alin. (3).
    (6) Sedinta comuna a sectiilor este convocata de presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si va fi prezidata de presedintele sectiei initial investite.
    (7) Sesizarea se judeca fara citarea partilor in cel mult 3 luni de la data investirii sectiei, iar solutia se adopta cu jumatate plus unu din numarul judecatorilor prezenti. Nu se admit abtineri de la vot.
    (8) Procedura prevazuta in prezentul capitol este scutita de taxa judiciara de timbru si timbru judiciar.
     ART. 514
    Continutul si efectele hotararii
    (1) Asupra sesizarii, sectia sau, dupa caz, sectiile se pronunta prin decizie, numai cu privire la problema de drept supusa dezlegarii.
    (2) Dispozitiile art. 511 alin. (3) se aplica in mod corespunzator.
    (3) Dezlegarea data problemelor de drept este obligatorie pentru instante, inclusiv in cauza in legatura cu care s-a ridicat problema de drept, de la data publicarii deciziei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

    TITLUL IV
    Contestatia privind tergiversarea procesului

     ART. 515
    Subiectele contestatiei si motivele ei
    (1) Oricare dintre parti, precum si procurorul care participa la judecata pot face contestatie prin care, invocand incalcarea dreptului la solutionarea procesului intr-un termen optim si previzibil, sa solicite luarea masurilor legale pentru ca aceasta situatie sa fie inlaturata.
    (2) Contestatia mentionata la alin. (1) se poate face in urmatoarele cazuri:
    1. cand legea stabileste un termen de finalizare a unei proceduri, de pronuntare ori de motivare a unei hotarari, insa acest termen s-a implinit fara rezultat;
    2. cand instanta a stabilit un termen in care un participant la proces trebuia sa indeplineasca un act de procedura, iar acest termen s-a implinit, insa instanta nu a luat, fata de cel care nu si-a indeplinit obligatia, masurile prevazute de lege;
    3. cand o persoana ori o autoritate care nu are calitatea de parte a fost obligata sa comunice instantei, intr-un anumit termen, un inscris sau date ori alte informatii rezultate din evidentele ei si care erau necesare solutionarii procesului, iar acest termen s-a implinit, insa instanta nu a luat, fata de cel care nu si-a indeplinit obligatia, masurile prevazute de lege;
    4. cand instanta si-a nesocotit obligatia de a solutiona cauza intr-un termen optim si previzibil prin neluarea masurilor stabilite de lege sau prin neindeplinirea din oficiu, atunci cand legea o impune, a unui act de procedura necesar solutionarii cauzei, desi timpul scurs de la ultimul sau act de procedura ar fi fost suficient pentru luarea masurii sau indeplinirea actului.
     ART. 516
    Retragerea contestatiei
    Contestatia poate fi retrasa oricand pana la solutionarea ei. Odata retrasa, contestatia nu poate fi reiterata.
     ART. 517
    Forma contestatiei. Procedura inaintea instantei care judeca procesul
    (1) Contestatia se formuleaza in scris si se depune la instanta investita cu solutionarea procesului in legatura cu care se invoca tergiversarea judecatii. Contestatia se poate face si verbal in sedinta, caz in care va fi consemnata, impreuna cu motivele aratate de parte, in incheierea de sedinta.
    (2) Contestatia nu suspenda solutionarea cauzei.
    (3) Contestatia se solutioneaza de catre completul investit cu judecarea cauzei de indata sau in termen de cel mult 5 zile, fara citarea partilor.
    (4) Cand apreciaza contestatia ca fiind intemeiata, completul de judecata pronunta o incheiere nesupusa niciunei cai de atac, prin care ia de indata masurile necesare inlaturarii situatiei care a provocat tergiversarea judecatii. In acest caz, contestatorului ii va fi comunicata, pentru informare, o copie a incheierii.
    (5) Cand apreciaza contestatia ca neintemeiata, completul de judecata o va respinge prin incheiere. Impotriva acestei incheieri contestatorul poate face plangere in termen de 3 zile de la comunicare. Plangerea se depune la instanta care a pronuntat incheierea, care o va inainta de indata, pentru solutionare, instantei ierarhic superioare. Cand procesul se judeca la Inalta Curte de Casatie si Justitie, plangerea se solutioneaza de un alt complet al aceleiasi sectii.
     ART. 518
    Procedura de solutionare a plangerii
    (1) Instanta va solutiona plangerea in termen de 10 zile de la primirea dosarului, in complet format din 3 judecatori. Judecata se face fara citarea partilor, printr-o hotarare care nu este supusa niciunei cai de atac, ce trebuie motivata in termen de 5 zile de la pronuntare.
    (2) Daca instanta gaseste plangerea intemeiata, va dispune ca instanta care judeca procesul sa indeplineasca actul de procedura sau sa ia masurile legale necesare, aratand care sunt acestea si stabilind, cand este cazul, un termen pentru indeplinirea lor.
    (3) In toate cazurile, instanta care solutioneaza plangerea nu va putea da indrumari si nici nu va putea oferi dezlegari asupra unor probleme de fapt sau de drept care sa anticipeze modul de solutionare a pricinii ori care sa aduca atingere libertatii judecatorului cauzei de a hotari, conform legii, cu privire la solutia ce trebuie data procesului.
     ART. 519
    Sanctionarea contestatorului de rea-credinta
    (1) Atunci cand contestatia sau plangerea a fost facuta cu rea-credinta, autorul acesteia poate fi obligat la plata unei amenzi judiciare de la 500 lei la 2.000 lei, precum si, la cererea partii interesate, la plata de despagubiri pentru repararea prejudiciului cauzat prin introducerea contestatiei sau plangerii.
    (2) Reaua-credinta rezulta din caracterul vadit nefondat al contestatiei ori al plangerii, precum si din orice alte imprejurari care indreptatesc constatarea ca exercitarea acesteia s-a facut in alt scop decat acela pentru care legea o recunoaste.





Adauga acest articol in site-ul tau

Newsletter AvocatulRoman.ro
Ramai la curent cu toate solutiile propuse de specialisti.
Aboneaza-te ACUM la Newsletter AvocatulRoman.ro si primesti cadou Raportul special "Cele mai solicitate contracte de comodat, locatiune, vanzare-cumparare"!

  Da, doresc sa ma abonez si sa primesc informatii despre produsele, serviciile, evenimentele etc. oferite de Rentrop & Straton. Termeni si conditii de utilizare a site-ului Nota de informare



Articole similare


     » LEGE nr. 251 din 5 decembrie 2011 pentru modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila 
     de Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 12-Dec-2011
     » Legislatie » Alte categorii » Legislatie

     » Codul Civil - Titlu Preliminar 
     de Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 26-Aug-2011
     » Legislatie » Alte categorii » Legislatie

     » Executivul a aprobat un proiect de lege privind confiscarea extinsa 
     de Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 11-Iul-2011
     » Legislatie » Alte categorii » Legislatie

     » Codul Civil - Cartea V - despre obligatii 
     de Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 16-Iun-2011
     » Legislatie » Alte categorii » Legislatie

     » Codul Civil - Cartea VI - Despre prescriptia extinctiva, decaderea si calculul termenelor 
     de Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 16-Iun-2011
     » Legislatie » Alte categorii » Legislatie