Competenta instantei de contencios administrativ de a solutiona o cerere cu caracter exclusiv patrimonial

Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 26-Aug-2011

Tags: cerere cu caracter exclusiv patrimonial, competenta materiala



Din continutul art. 19 alin (1) al Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004,  care prevede ca atunci cand persoana vatamata a cerut anularea actului administrativ fara a cere in acelasi timp si despagubiri, termenul de prescriptie pentru cererea de despagubire curge de la data la care acesta a cunoscut sau trebuia sa cunoasca intinderea pagubei, rezulta ca admisibilitatea actiunii in daune este conditionata de solutionarea unei actiuni anterioare de catre instanta de contencios administrativ.
In aceste conditii, cererea reclamatului de obligare a autoritatilor publice la plata unor despagubiri, morale si materiale, pentru repararea prejudiciului cauzat prin intarzierea nejustificata in eliberarea permisului de conducere, in lipsa dovedirii faptului ca anterior introducerii acestei cereri, s-a adresat instantei de contencios administrativ competente cu o cerere de recunoastere a dreptului pretins ori a interesului legitim, va cadea in competenta de solutionare a instantei de drept comun, in speta judecatoria.
 
I.C.C.J., Sectia de contencios administrativ si fiscal,
Decizia nr. 2089  din 6 iunie 2006

Legea nr. 554/2004, art. 19 alin. (1)

P.V. a chemat in judecata Inspectoratul de Politie al Judetului Prahova si Inspectoratul de Politie al Judetului Dambovita, solicitand obligarea  acestor autoritati publice la plata sumei de 2.200 RON, reprezentand despagubiri materiale si morale pentru repararea prejudiciului cauzat prin neutilizarea autoturismului personal un numar de 22 zile, ca urmare a intarzierii nejustificate in eliberarea permisului de conducere, provocata de functionarii acelor autoritati.
           
Printr-o petitie depusa ulterior, reclamantul a precizat ca isi intemeiaza actiunea pe dispozitiile art.1 si urmatoarele din Legea nr.554/2004.
           
Judecatoria  Ploiesti a  admis  exceptia invocata de reclamant, declinandu-si competenta de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Prahova, Sectia comerciala si de contencios administrativ si fiscal.
           
La randul sau, aceasta din urma instanta s-a dezinvestit in favoarea  instantei de judecata sesizata initial.
           
Intrucat  s-a ivit un conflict negativ de  competenta intre  doua instante de grade diferite,  dosarul cauzei a fost inaintat pentru regulator, la Curtea de Apel Ploiesti, conform dispozitiilor art.22  alin.2 din C.proc.civ.
           
Sectia comerciala si  de contencios administrativ a curtii respective prin sentinta civila nr.41 din 20 februarie 2006 a stabilit competenta de solutionare a litigiului in favoarea Judecatoriei Ploiesti.
           
S-a retinut ca o atare solutie se impune in raport de obiectul actiunii formulata de reclamant si de reglementarea instituita de art.19 a Legii nr.554/2004, privind contenciosul administrativ, care conditioneaza admisibilitatea unei asemenea cereri de sesizarea instantei de contencios administrativ competenta cu o actiune pentru anularea unui act administrativ sau pentru recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim.
           
Impotriva sentintei P.V. a declarat recurs.
           
Recurentul a sustinut  ca in mod eronat Curtea de Apel Ploiesti a solutionat conflictul negativ de competenta, deoarece dupa modificarea actiunii, realizata in cadrul dosarului Judecatoriei Ploiesti, competenta materiala si teritoriala pentru solutionarea cauzei apartine Tribunalului Prahova - Sectia comerciala si de contencios administrativ si fiscal. Ca, in realitate nu a fost vatamat intr-un drept subiectiv printr-un act administrativ emis de parate, ci prin nesolutionarea de catre acestia, in termenul legal, a cererii sale pentru preschimbarea permisului de  conducere auto.
           
Critica este neintemeiata.
           
Potrivit art.1 alin.1 din Legea nr.554/2004, orice persoana care se  considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un  interes  legitim,  de  catre o autoritate publica, printr-un act  administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, se poate  adresa instantei de  contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim si repararea pagubei ce i-a fost cauzata. Interesul legitim poate fi atat privat, cat si public.
           
In speta, atat Tribunalul Prahova, cat si Curtea de Apel Ploiesti, Sectia comerciala si de contencios administrativ au retinut in mod judicios ca prin actiunea introdusa, reclamantul a solicitat obligarea celor doi parati la plata unor despagubiri materiale si morale in suma totala de 2200 RON, pentru repararea prejudiciului cauzat prin neutilizarea automobilului propriu, timp de  22 de zile.
           
Cererea de chemare in judecata are deci, un obiect pur patrimonial, nefiind precedata de o actiune in contencios administrativ pentru anularea vreunui act  administrativ, sau constatarea refuzului nejustificat al paratilor de solutionare a unei cereri in termenul legal.
           
Conditionarea admisibilitatii actiunii in daune, de solutionarea unei actiuni anterioare de catre instanta de  contencios administrativ rezulta din continutul art.19 alin.1 al legii organice mai sus enuntata, conform careia, cand persoana vatamata a cerut anularea actului administrativ fara a cere in acelasi timp si despagubiri, termenul de prescriptie pentru cererea de despagubire curge de la data la care acesta a cunoscut sau trebuia sa cunoasca intinderea pagubei.
           
Or, reclamantul, care in drept a invocat  si prevederile art.1 si urmatoarele din Legea nr. 554/2004, nu a demonstrat faptul ca anterior sesizarii instantei de drept comun s-a adresat instantei de  contencios administrativ competenta cu o cerere pentru anularea unui act administrativ sau recunoasterea dreptului pretins ori a interesului legitim.
           
In aceste conditii, in mod corect  curtea de apel investita cu regulatorul de competenta a apreciat ca actiunea in pretentii a reclamantului trebuie solutionata de instanta de drept comun competenta, respectiv Judecatoria Ploiesti.
           
Avand in vedere considerentele expuse recursul a fost respins ca nefondat.
 

---

     » Eliberare din functia de conducere. Caracterul masurii. Termen de contestare 
     de Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 26-Aug-2011
     » Jurisprudenta » Alte categorii » Jurisprudenta - Contencios Administrativ

     » Principiul transparentei administratiei. Act administrativ cu caracter sanctionator. Cerinta motivarii 
     de Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 26-Aug-2011
     » Jurisprudenta » Alte categorii » Jurisprudenta - Contencios Administrativ

     » Titlu de creanta si titlu executoriu. Diferenta de regim juridic. Procedura de contestare 
     de Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 26-Aug-2011
     » Jurisprudenta » Alte categorii » Jurisprudenta - Contencios Administrativ

     » Politist. Eliberare din functie. Incetarea raporturilor de serviciu. Deosebire 
     de Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 26-Aug-2011
     » Jurisprudenta » Alte categorii » Jurisprudenta - Contencios Administrativ

     » Numirea in functia de judecator fara concurs. Respingerea cererii de numire. Instanta competenta sa judece litigiul 
     de Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 26-Aug-2011
     » Jurisprudenta » Alte categorii » Jurisprudenta - Contencios Administrativ