Imobil preluat in mod abuziv de stat. Refuzul persoanei juridice detinatoare a imobilului de a raspunde notificarii

Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 27-Sep-2011

Tags: drept civil, mobil preluat abuziv, notificare, refuzul de a raspunde notificarii.



Refuzul persoanei juridice notificate de a solutiona cererea de restituire
nu poate fi apreciat ca un impediment legal pentru titularul notificarii de a se adresa instantei de judecata in vederea valorificarii drepturilor recunoscute de legea speciala de reparatie, sub pretextul inadmisibilitatii (prematuritatii) cererii de chemare in judecata. O asemenea interpretare contravine spiritului legii analizate, principiului liberului acces la justitie consacrat de art. 21 din Constitutie si de art. 6 din Conventia drepturilor omului si libertatilor fundamentale.
Aceasta concluzie este impusa si de faptul ca obligatia prevazuta de art. 25 alin.(1) din Legea nr. 10/2001 nu este o obligatie potestativa, lasata de legiuitor la latitudinea arbitrara, discretionara a entitatii notificate.
 
I.C.C.J., Sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 3838 din 11 iunie 2008

Legea nr. 10/2001, art. 25 alin.(1)
Conventia Europeana a Drepturilor si
Libertatilor Fundamentale, art. 6

Reclamantul M.R.F. a chemat in judecata Municipiul Bucuresti, solicitand obligarea paratului la restituirea terenului situat in Bucuresti, preluat abuziv prin doua decrete de expropriere din patrimoniul autoarei M.G.E., al carei succesor cu titlu cu titlu universal este si obligarea paratului la plata de despagubiri pentru perioada in care a fost lipsit de folosinta imobilului datorita culpei acestuia care nu a raspuns notificarii formulate in baza Legii nr. 10/2001.
 
Tribunalul Bucuresti,  sectia a III-a civila, prin sentinta civila nr. 144 din 24 ianuarie 2007, a respins cererea de chemare in judecata, cu motivarea ca terenul in suprafata de 350 m.p., expropriat prin Decretele nr. 55/1981 si nr. 43/1984, nu este liber, astfel incat nu poate fi restituit in natura, reclamantul urmand a primi despagubiri in conformitate cu procedura instituita prin Legea
nr. 247/2005.

Impotriva sentintei a declarat apel reclamantul.
Prin decizia civila nr. 496 din 4 iulie 1007, Curtea de Apel Bucuresti, sectia a IV-a civila, a admis apelul, a schimbat sentinta si a admis in parte actiunea, constatand dreptul reclamantului la masuri reparatorii in echivalent in limita terenului in suprafata de 211 m.p., expropriat potrivit Decretului nr. 43/1994. Instanta a dispus obligarea paratului de a se conforma dispozitiilor art. 16 alin.(2) din Legea nr. 247, Titlul VII si a respins ca neintemeiata cererea avand ca obiect despagubiri pentru lipsa de folosinta a terenului.

Instanta de apel a retinut ca reclamantul are calitate de persoana indreptatita pentru terenul expropriat pe numele lui M.G., in suprafata de 211 m.p., diferenta de 50 m.p. fiind expropriata din patrimoniul lui M.E., iar cei doi proprietari sunt persoane diferite, reclamantul cumparand numai drepturile succesorale ale mostenitorilor lui M.G.

Terenul nu poate fi restituit in natura, deoarece zona in care s-a aflat a fost total restructurata, conform expertizei efectuate in cauza. Desi reclamantul a cerut numai restituirea in natura a terenului, indicarea ca temei al cererii a Legii nr. 10/2001 obliga instanta la stabilirea subsidiara a despagubirilor, pentru a epuiza astfel dreptul ce poate fi valorificat in baza legii mentionate, ca efect al ignorarii de catre Municipiul Bucuresti a notificarii reclamantului, despagubiri ce urmeaza a fi acordate conform dispozitiile art. 16 alin.(2) din Legea nr. 247/2005 Titlul VII.

Impotriva deciziei instantei de apel au declarat recurs ambele parti.
In motivarea recursului intemeiat pe dispozitiile art. 304 pct.6 si pct.9 C.proc.civ., reclamantul arata ca a solicitat retrocedarea in natura, iar instanta s-a pronuntat cu privire la despagubiri, deci a acordat altceva decat s-a cerut.

Cu privire la cererea de restituire in natura, reclamantul arata ca, din
raportul de expertiza, rezulta ca cea mai mare parte a terenului este libera, fiind ocupata fara titlu de o persoana, restul este ocupat de o parcare si de garaje si ca singura parte ce nu s-ar putea restitui in natura este cea ocupata de aleea R.

Paratul Municipiul Bucuresti prin Primarul General a criticat decizia ca fiind nelegala, in raport cu cazul de modificare prevazut de art. 304 pct. 9 C.proc.civ., in dezvoltarea caruia invoca exceptia inadmisibilitatii actiunii, cu motivarea ca imobilele preluate abuziv de stat se restituie in natura sau echivalent prin dispozitia motivata a primarilor, urmare a procedurii prealabile prevazute de art. 21 si urm. din Legea nr. 10/2001, persoana indreptatita avand calea actiunii in justitie, sub forma contestatiei, doar impotriva dispozitiei primarului.

A doua critica formulata de parat este comuna cu unul dintre motivele invocate de reclamant si vizeaza imprejurarea ca reclamantul a solicitat restituirea in natura a imobilului si nu constatarea existentei dreptului la masuri reparatorii prin echivalent.

Examinand cu prioritate motivul de ordine publica invocat prin recursul Municipiului Bucuresti, Curtea a constatat ca este neintemeiat.

Unitatea administrativ teritoriala chemata in judecata a fost notificata in termenul prevazut de Legea nr. 10/2001, neconformandu-se obligatiei cu caracter civil prevazuta de art. 25 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 in termenul prescris de acest text de lege, imprejurare stabilita cu putere de lucru judecat intr-un litigiu anterior purtat intre aceleasi parti, finalizat prin decizia civila nr. 1768 din 22 septembrie 2004 a Curtii de Apel Bucuresti, sectia a IV–a civila, potrivit careia Primatul General al Municipiului Bucuresti a fost obligat sa raspunda notificarii adresate de reclamant, constatandu-se ca „lipsa raspunsului prejudiciaza persoana indreptatita, punand-o in imposibilitate de
a finaliza procedura administrativa”.

Refuzul persoanei juridice notificate de a solutiona cererea de restituire nu poate fi apreciat ca un impediment legal pentru titularul notificarii de a se adresa instantei de judecata in vederea valorificarii drepturilor recunoscute de legea speciala de reparatie, sub pretextul inadmisibilitatii (prematuritatii) cererii de chemare in judecata, o asemenea interpretare contravenind spiritului legii analizate, principiului liberului acces la justitie consacrat de art. 21 din Constitutie si de art. 6 din Conventia Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale.
Aceasta concluzie este impusa si de faptul ca obligatia prevazuta de art. 25 alin.(1) din Legea nr. 10/2001 nu este o obligatie potestativa, lasata de legiuitor la latitudinea arbitrara, discretionara a entitatii notificate.

Cel de-al doilea motiv sustinut in recursul declarat de parat a fost examinat impreuna cu motivul similar invocat de reclamant.
Regula de drept procesual potrivit careia instantele sunt tinute sa se pronunte numai asupra obiectului cererii deduse judecatii este prevazuta cu caracter general de dispozitiile art. 129 alin.(6) C.proc.civ., fiind particularizata pentru faza procesuala a apelului art. 295 alin. (1) C.proc. civ. : „Instanta de apel va verifica, in limitele cererii de apel, stabilirea  situatiei de fapt si aplicarea legii de catre prima instanta. Motivele de ordine publica pot fi invocate si din oficiu”.
Avand in vedere limitele caracterului devolutiv al apelului impuse de principiul tantum devolutum quantum appellantum, instanta trebuia sa aiba in vedere criticile formulate de reclamant in cuprinsul cererii de apel. Acestea vizau nelegalitatea si netemeinicia hotararii primei instante, reclamantul contestand aprecierea tribunalului in sensul ca terenul solicitat ar fi ocupat si aratand ca ”situatia imobilului nu se incadreaza in nici una din ipotezele prevazute de lege pentru care nu s-ar putea retroceda in natura”.

Instanta anterioara a admis apelul si a schimbat hotararea pronuntata in prima instanta, in baza unui motiv care nu a facut obiectul cererii de apel, dispunand obligarea paratului de a se conforma dispozitiilor art. 16 alin. (2) din titlul VII al Legii nr. 247/2005.

Daca instanta aprecia ca motivul in baza caruia a schimbat sentinta este unul de ordine publica, era obligata sa-l puna in dezbaterea contradictorie a partilor, conform dispozitiilor procedurale privind dreptul la aparare si contradictorialitatea dezbaterilor, forme de procedura prevazute sub sanctiunea nulitatii de art. 105 alin. (2) C. proc. civ.

Nesocotirea de catre instanta a acestei obligatii, face aplicabil motivul de recurs prevazut de art. 304 pct. 5 C. pr. civ.
Potrivit dispozitiilor art. 312 alin. (3) C.proc.civ., motivul prevazut de art. 304 pct. 5 impune solutia casarii hotararii atacate, iar conform art. 313 C.proc.civ., Curtea a admis cererile de recurs, a casat decizia si a trimis cauza spre rejudecare la aceeasi instanta.

Cu ocazia rejudecarii, instanta de apel va avea in vedere si celelalte critici formulate de reclamant, privind incalcarea dispozitiilor  art. 296 teza a II-a C.proc.civ., critica justificata de faptul ca prin considerentele primei instante s-a retinut ca acesta este indreptatit la masuri reparatorii in echivalent pentru intreg terenul, expropriat prin Decretele nr. 55/1981 si nr. 43/1984, va fi verificat si motivul referitor la posibilitatea, din perspectiva art. 11 alin. (1) – (4) din Legea nr. 10/2001, restituirii in natura a terenului.

---

     » Raspundere civila delictuala. Daune morale 
     de Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 06-Dec-2011
     » Jurisprudenta » Alte categorii » Jurisprudenta - civil

     » Cerere de desbagubire pentru imobilul expropriat 
     de Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 06-Dec-2011
     » Jurisprudenta » Alte categorii » Jurisprudenta - civil

     » Actiune de divort. Instanta competenta in lipsa unui domiciliu comun al sotilor 
     de Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 06-Dec-2011
     » Jurisprudenta » Alte categorii » Jurisprudenta - civil

     » Solicitare pe cale de ordonant presidentiala.Suspendarea masurii complemetare a suspendarii exercitarii dreptului de a conduce  
     de Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 10-Nov-2011
     » Jurisprudenta » Alte categorii » Jurisprudenta - civil

     » Cerere de aplicare amenda civila. Legea nr. 10/2001. Competenta 
     de Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 10-Nov-2011
     » Jurisprudenta » Alte categorii » Jurisprudenta - civil