Inventie. Drepturi patrimoniale cuvenite in temeiul unui contract de cesiune a brevetului de inventie

Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 27-Sep-2011

Tags: dreptul proprietatii intelectuale, drepturi patrimoniale, brevet de inventie, contract de cesiune



In situatia in care se solicita drepturi cuvenite pentru exploatarea unei  inventii, dupa expirarea perioadei prevazute in contract,  nu subzista temeiul raspunderii civile contractuale.
Nici imbogatirea fara justa cauza printr-un refuz nejustificat de renegociere a contractului, nu poate fi retinuta in sarcina paratei, cata vreme  inventia nu mai beneficiaza de protectie.
Odata ce titularul brevetului de inventie a fost decazut din drepturile conferite de brevet si nu a intervenit o revalidare a brevetului, inventia poate fi liber exploatata de oricine, fara ca cei care pretind ca au vreun drept asupra inventiei sa poata solicita despagubiri pentru folosirea acesteia.
 
ICCJ, Sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 1728 din 14 martie 2008

Legea nr.64/1991, art. 47 alin.(2), art. 66
Regulamentul de aplicare a Legii nr.64/1991, 73 alin. (5)

 La 19 septembrie 2003, reclamantii P.S. si B.C. au chemat in judecata S.C. E. S.A. Slatina, solicitand obligarea paratei la plata sumei de 1.500.000.000 lei reprezentand drepturi patrimoniale cuvenite in temeiul contractului de cesiune a brevetului de inventie nr.103005, incheiat cu parata la data de 21 martie 1995.
           
Prin sentinta civila nr.92/2004, Tribunalul Olt, sectia comerciala si de contencios administrativ a respins actiunea ca neintemeiata.
           
Tribunalul a retinut ca titularul brevetului de inventie a fost   decazut din drepturile conferite de brevet pentru neplata taxelor legale, asa incat, brevetul nemaifiind protejat, solicitarile reclamantilor privind acordarea de drepturi patrimoniale apar ca nefondate.
           
Mai mult, din contractul de cesiune incheiat intre parti rezulta ca durata acestui contract a fost de 5 ani, perioada pentru care reclamantii si-au incasat drepturile cuvenite.
           
Prin decizia nr.28/2005, Curtea de Apel Craiova, sectia comerciala a admis apelul declarat de reclamanti, a desfiintat sentinta si a trimis cauza spre rejudecare la tribunal, sectia civila.
           
Pentru a pronunta aceasta decizie, curtea a admis motivul de ordine publica pus din oficiu in discutia partilor, referitor la necompetenta materiala a instantei comerciale.
           
In motivarea deciziei curtea de apel a aratat ca, potrivit art.2 pct.1 lit.b C.proc.civ., tribunalele judeca in prima instanta procesele si cererile in materie de creatie intelectuala si de proprietate industriala, iar incalcarea normelor de ordine publica referitoare la competenta materiala a instantei civile atrage nulitatea hotararii atacate.
           
Impotriva acestei decizii a declarat recurs parata, invocand in drept dispozitiile art.304 pct.9 si art.312 alin.(5)  C.proc.civ.
           
Prin decizia nr.7378 din 22 septembrie 2006, Inalta Curte de Casatie si Justitie, sectia civila si de proprietate intelectuala a admis recursul, a casat decizia si a trimis cauza spre rejudecare la  aceeasi  curte  de  apel,  avand in vedere urmatoarele considerente:
           
Conform art.2 alin.(1) lit. e C.proc.civ., competenta solutionarii in prima instanta a cererilor si actiunilor in materia proprietatii industriale apartine tribunalului.
           
Nici textul de lege mentionat si nici legea speciala a brevetelor de inventie, nr.64/1991, nu impun judecarea acestor litigii la o anumita sectie a tribunalului, astfel incat, indiferent daca litigiul s-a judecat la sectia civila sau la cea comerciala, norma imperativa referitoare la competenta materiala a tribunalului in aceasta materie a fost respectata.
           
Fara temei legal curtea de apel a stabilit ca s-au incalcat normele legale referitoare la competenta sectiei civile, cate vreme nicio dispozitie legala nu stabileste o atare competenta la nivelul tribunalului, ca de altfel nici la cel al curtii de apel, cauza urmand a fi inregistrata si solutionata la acea sectie a curtii de apel careia i se repartizeaza administrativ litigiile in materia proprietatii intelectuale - din care fac parte si cele in materia proprietatii industriale - sau in cadrul careia functioneaza completele specializate in aceasta materie.
         
Apelul a fost rejudecat de sectia civila a Curtii de Apel Craiova, urmare a faptului ca aceasta a fost desemnata sa judece litigiile in materia proprietatii intelectuale prin decizia Colegiului de conducere al instantei din 20 martie 2007.        
         
Prin decizia civila nr. 657 din 31 mai 2007 apelul declarat de reclamantii P.S. si B.C. impotriva sentintei civile nr. 92/2004 a Tribunalului Olt a fost respins ca nefondat.
         
Pentru a decide astfel, curtea de apel a retinut urmatoarele:
         
Actul in baza caruia a fost incheiat contractul de cesiune, iar reclamantii solicita drepturile banesti pentru aplicarea inventiei, il constituie brevetul de inventie nr.103005, care a fost acordat de O.S.I.M. prin hotararea nr.2791 din 28 septembrie 1990, titular al brevetului de inventie
fiind S.C. E. S.A., in temeiul art.14 din Legea nr.62/1974.
        
Ulterior,    dreptul   asupra   brevetului   de   inventie   a   fost   transmis reclamantilor conform art.66 din Legea nr.64/1991.
        
Pentru nerespectarea obligatiei de plata a taxelor de mentinere in vigoare a brevetului O.S.I.M. a dispus decaderea din drepturile ce decurg din brevet, conform art.47 alin.(2) din Legea nr.64/1991.
        
Avand in vedere ca brevetul de inventie nu mai este protejat, solicitarile reclamantilor privind acordarea drepturilor banesti care decurg din aplicarea acestuia apar ca nefondate.
        
Impotriva deciziei au declarat recurs reclamantii, invocand in drept dispozitiile art. 304 pct. 9 C.proc.civ.
        
In dezvoltarea motivului de recurs invocat, se sustine ca, desi cea mai mare parte din considerentele deciziei sunt adevarate, concluzia la care ajunge curtea de apel este gresita.
        
Astfel, in opinia recurentilor, parata avea calitatea de titular de brevet si obligatia de a plati taxele de mentinere in vigoare a acestuia, tot parata fiind cea care a folosit inventia din anul 1988, chiar daca contractul de cesiune s-a incheiat cu reclamantii in anul 1995.
         
Faptul ca brevetul nu mai este protejat nu mai are nicio importanta, deoarece protectia conferita de brevet presupunea interzicerea folosirii de catre terti a inventiei  fara autorizarea titularului de brevet.
        
Or, in speta, nu se pune problema folosirii de catre un tert a inventiei, aceasta fiind folosita de catre parata, care a refuzat in mod nejustificat prelungirea contractului de cesiune.
        
Faptul ca nu a achitat taxele de mentinere in vigoare a brevetului este datorat exclusiv culpei paratei si nu poate fi invocat impotriva reclamantilor, in conditiile in care parata beneficiaza si in prezent de inventia reclamantilor.
        
Sub acest aspect este gresita retinerea curtii de apel in sensul ca reclamantii aveau obligatia platii taxelor ca titulari de brevet, deoarece de buna-credinta ei au acordat paratei toate prerogativele prin dobandirea calitatii de titular al brevetului, aceasta realizand o imbogatire fara justa cauza.
        
Recurentii au depus in fata instantei de recurs doua hotarari judecatoresti pronuntate intr-un alt litigiu privind plata drepturilor banesti in temeiul contractului de cesiune din anul 1995.
        
Analizand decizia recurata, Inalta Curte constata ca aceasta este legala, desi o parte din considerentele acesteia nu au temei, asa cum au sustinut recurentii.
        
Astfel, in ceea ce priveste problema calitatii de titular al brevetului, in mod gresit s-a retinut ca reclamantii au dobandit aceasta calitate si ca, pe cale de consecinta, le este imputabila neplata taxelor de mentinere in vigoare a brevetului.
       
Curtea de apel a considerat ca reclamantii au devenit titulari de brevet in baza art.66 din Legea nr.64/1991.
        
Acest text de lege, devenit art.69 dupa republicarea actului normativ,
prevede in alin.(3) ca “dreptul asupra brevetului de inventie se transmite inventatorului, prin efectul legii, in cazurile in care la data intrarii in vigoare a prezentei legi intreprinderea care a devenit titulara prin efectul cesiunii legale prevazute la art.14 din Legea nr.62/1974 nu a aplicat inventia sau nu a luat masurile necesare in vederea aplicarii ei”.
        
Pentru ca acest text de lege sa fie aplicabil, trebuie intrunite mai multe conditii.
        
O prima conditie este aceea ca inventia sa fi avut regimul juridic reglementat prin art.14 din Legea nr. 62/1974, adica parata sa fi devenit titulara brevetului in baza cesiunii legale prevazute de actul normativ in vigoare la acea data.
        
In speta nu s-a contestat ca brevetul nr.103005 a fost acordat paratei S.C. E. S.A., in baza cesiunii legale, care a dobandit calitatea de titular de brevet, calitatea de inventatori apartinand reclamantilor B.C. si P.S.
        
O a doua conditie este aceea ca, la data intrarii in vigoare a Legii nr.64/1991 – care a abrogat si inlocuit Legea nr.62/1974 – inventia sa nu fi fost pusa in aplicare de catre titulara brevetului ori aceasta sa nu fi luat masurile necesare in vederea aplicarii ei.
        
Verificarea acestei conditii nu s-a facut si nici nu se putea face in cadrul litigiului de fata, deoarece, pentru a stabili daca reclamantii au dreptul de a dobandi calitatea de titulari de brevet ar fi trebuit sa se parcurga procedura legala in acest scop.
        
Conform regulii 73(5) din Regulamentul de aplicare a Legii nr.64/1991 aceasta procedura presupunea ca persoanele interesate sa adreseze O.S.I.M. o cerere prin care sa se indice schimbarea titularului brevetului, insotita de documentul care sa ateste o atare schimbare.
          
Cererea urma a fi examinata de O.S.I.M., iar o eventuala hotarare favorabila in acest sens urma a se inscrie in Registrul national al brevetelor de inventie si a se publica in B.O.P.I., conform reguli 73 (9) si (10) din acelasi Regulament.
         
Niciuna din parti nu a sustinut ca o asemenea procedura s-ar fi urmat, iar in adresa emisa de O.S.I.M  la data de 19 februarie 2004  se mentioneaza ca titularul brevetului de inventie nr. 103005, decazut din drepturile conferite de brevet pentru neplata taxelor legale este S.C. E. S.A., adica parata.
         
Chiar daca in contractul incheiat intre parti in anul 1995, reclamantii au fost mentionati ca titulari ai brevetului, nu s-a facut dovada ca s-au si urmat demersurile necesare pentru operarea inscrierii unui asemenea drept, urmata de plata de catre noii titulari a taxelor de mentinere in vigoare a brevetului.
         
Prin urmare, nu exista temei pentru a se retine ca reclamantii au devenit titulari ai brevetului de inventie, ei insisi negand aceasta calitate pe parcursul procesului.
         
Ceea ce este insa corect retinut de catre instantele anterioare, este faptul ca produsul “Agregat de degrosat si filetat piese bitronconice”, inventat de reclamanti, nu mai beneficiaza de protectie legala, folosirea sa fiind posibila de catre terti fara autorizarea fostului titular de brevet.
        
Faptul ca parata nu ar avea calitatea de tert in raportul juridic dedus judecatii, invocat de recurenti, nu are nicio relevanta in cauza.
        
Acestia au solicitat plata unor drepturi banesti pentru faptul ca parata foloseste inventia si refuza renegocierea cu reclamantii a clauzelor contractului incheiat cu aceasta la data de 21 martie 1995.
        
Perioada pentru care parata s-a obligat prin contract sa plateasca reclamantilor drepturi banesti pentru exploatarea inventiei a fost de 5 ani incepand cu data de 1 ianuarie 1994, perioada care a expirat, asadar, la 1 ianuarie 1999.
        
Pentru perioada prevazuta in contract drepturile banesti convenite au fost achitate reclamantilor ca urmare a pronuntarii unor hotarari judecatoresti in acest sens, asa cum corect au retinut instantele anterioare.
        
Obiectul prezentei actiuni il reprezinta insa drepturi banesti pretins cuvenite pentru exploatarea inventiei dupa expirarea perioadei prevazute in contract, or pentru acestea, asa cum corect a retinut tribunalul, nu subzista temeiul raspunderii civile contractuale.
        
Nici imbogatirea fara justa cauza printr-un refuz nejustificat de renegociere a contractului nu poate fi retinuta in sarcina paratei, cata vreme, asa cum corect s-a stabilit, inventia nu mai beneficiaza de protectie.
        
Odata ce titularul brevetului  de  inventie a  fost  decazut  din   drepturile conferite de brevet si nu a intervenit o revalidare a brevetului, inventia poate fi liber exploatata de oricine, fara ca cei care pretind ca au vreun drept asupra inventiei sa poata solicita despagubiri pentru folosirea acesteia.
        
Pentru aceste considerente, Inalta Curte a mentinut decizia curtii de apel si, in baza art.312 C.proc.civ., a respins recursul ca nefondat.
 

---

     » Cerere de desbagubire pentru imobilul expropriat 
     de Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 06-Dec-2011
     » Jurisprudenta » Alte categorii » Jurisprudenta - civil

     » Solicitare pe cale de ordonant presidentiala.Suspendarea masurii complemetare a suspendarii exercitarii dreptului de a conduce  
     de Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 10-Nov-2011
     » Jurisprudenta » Alte categorii » Jurisprudenta - civil

     » Rezolutiune antecontract de vanzare-cumparare. Natura comerciala a litigiului. Competenta materiala 
     de Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 10-Nov-2011
     » Jurisprudenta » Alte categorii » Jurisprudenta - civil

     » Raspundere contractuala. Redeventa stabilita in contract de concesiune. 
     de Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 10-Nov-2011
     » Jurisprudenta » Alte categorii » Jurisprudenta - civil

     » Conflict de competenta. Actiune in revendicare pe calea dreptului comun 
     de Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 10-Nov-2011
     » Jurisprudenta » Alte categorii » Jurisprudenta - civil