AvocatulRoman.ro
Un produs marca Rentrop&Straton
actualizat la 23 Octombrie 2014
Cauta articol   Tip articol
 Domeniu Camp

...sau foloseste motorul de cautare avansata
Legislatia UE: Prin autentificare, sunt de acord cu faptul ca site-ul AvocatulRoman.ro poate seta module cookie in browserul meu.
Username:
Parola:
Tine-ma minte

Flux RSS Twitter Trimite pe Yahoo Messenger Trimite prin email Mareste font Micsoreaza font Font default

Luare de mita. Favorizarea infractorului. Infractiune continuata

Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 18-Iul-2011

Tags: luare de mita, favorizarea infractorului, infractiune continuata, concurs de infractiuni

Continutul, designul, structura, precum si materialele AvocatulRoman.ro apartin Editurii RENTROP & STRATON si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala. Pentru detalii consultati sectiunea Termeni si conditii.
Alerta AvocatulRoman.roDescarca aici Programul Special de Alerta AvocatulRoman.ro!
Asigura-te, astfel, ca vei fi mereu primul care afla Noutatile AvocatulRoman.ro! ...clic aici



I.C.C.J., Sectia penala, decizia nr. 1801 din 6 mai 2010

Faptele persoanei, care are calitatea de procuror sef al sectiei de urmarire penala in cadrul parchetului de pe langa tribunal, de a primi, la doua date diferite, in realizarea aceleiasi rezolutii infractionale, doua sume de bani pentru a inlocui cu produse de serie, la doua date diferite, in realizarea aceleiasi rezolutii infractionale, armele originale care constituiau corpuri delicte intr-un dosar penal privind infractiunea de nerespectare a regimului armelor si munitiilor pe care l-a instrumentat si pentru a restitui persoanei inculpate si trimise in judecata in acest dosar armele originale, care prezentau o valoare pentru persoana inculpata, intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de luare de mita in forma continuata prevazuta in art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. si ale infractiunii de favorizare a infractorului in forma continuata prevazuta in art. 264 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., sub forma favorizarii reale, ambele aflate in concurs de infractiuni, conform art. 33 lit. a) C. pen. In acest caz, executarea pedepsei rezultante prin privare de libertate este justificata, in raport cu gradul de pericol social ridicat al faptelor, relevat in special de calitatea inculpatului si de savarsirea infractiunilor in legatura directa cu exercitarea atributiilor de serviciu.

Prin sentinta nr. 13 din 10 februarie 2010 a Curtii de Apel Brasov, Sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie, in baza art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (2 acte materiale), a fost condamnat inculpatul K.A. la pedeapsa de 3 ani inchisoare si 4 ani pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a, b) si c) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice, dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat si dreptul de a ocupa functia de magistrat.

In baza art. 264 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (2 acte materiale), a fost condamnat acelasi inculpat la pedeapsa de un an inchisoare.
Alerta AvocatulRoman.roDescarca aici Programul Special de Alerta AvocatulRoman.ro!
Asigura-te, astfel, ca vei fi mereu primul care afla Noutatile AvocatulRoman.ro! ...clic aici



In baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) si art. 35 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa principala de 3 ani inchisoare si 4 ani pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a, b) si c) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice, dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat si dreptul de a ocupa functia de magistrat.

S-a facut aplicarea art. 71, art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a, b) si c) C. pen.

Examinand actele si lucrarile dosarului, curtea de apel a retinut urmatoarele:

Inculpatul K.A. a fost incadrat in functia de procuror in cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Covasna din data de 1 februarie 1985 pana in data de 18 decembrie 2009, din data de 17 iulie 2006 ocupand si functia de procuror sef sectie urmarire penala.

In data de 10 martie 2008, inculpatul a primit spre solutionare dosarul penal nr. 139/P/2008 al Parchetului de pe langa Tribunalul Covasna, avand ca obiect savarsirea de catre agenti de politie din cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor Covasna si alte persoane a mai multor infractiuni legate de inmatricularea frauduloasa de autoturisme si acordarea cu incalcarea legislatiei de permise de conducere a autovehiculelor. In acest dosar a fost cercetat in calitate de inculpat si martorul denuntator S.K., pentru savarsirea mai multor infractiuni de coruptie, fals si criminalitate organizata.

Cu ocazia perchezitiei domiciliare efectuata la data de 11 martie 2009 la locuinta martorului denuntator S.K. au fost identificate si ridicate pentru cercetari un numar de 7 sabii tip samurai, 13 bricege, o baioneta si o maceta, ale caror caracteristici au fost evidentiate prin raportul de expertiza balistica din 1 iunie 2009 intocmit de Inspectoratul de Politie Judetean Covasna - Serviciul Criminalistic.

La data de 3 iunie 2009, inculpatul K.A. a intocmit rechizitoriul in dosarul nr. 139/P/2008 al Parchetului de pe langa Tribunalul Covasna, in care au fost trimisi in judecata 7 inculpati pentru savarsirea unor infractiuni de coruptie, fals si criminalitate organizata, printre care si martorul denuntator S.K., acesta si pentru savarsirea infractiunii de nerespectare a regimului armelor si munitiilor, prevazuta in art. 279 alin. (3) lit. b) C. pen. S.K. si alti doi inculpati au fost trimisi in judecata in stare de arest preventiv, masura preventiva dispusa in data de 11 martie 2009. In rechizitoriu, inculpatul nu a facut nicio mentiune cu privire la obiectele ridicate de la domiciliul martorului denuntator S.K. si nici cu privire la expertiza balistica efectuata asupra acestora.

Aflat in stare de arest preventiv in Penitenciarul de Maxima Siguranta Codlea, in data de 15 iunie 2009, martorul denuntator S.K. a trimis prin posta o cerere la Directia Nationala Anticoruptie -  Serviciul Teritorial Brasov, prin care solicita acordarea de urgenta a unei audiente. In data de 22 iunie 2009, este primit in audienta la Directia Nationala Anticoruptie - Serviciul Teritorial Brasov, ocazie cu care acesta depune un inscris, in care descrie unele fapte de coruptie cunoscute personal, in care este implicat procurorul K.A. Cu privire la acestea, S.K. este audiat in datele de 26 iunie si 17 iulie 2009.

In data de 24 iunie 2009, se inregistreaza la Directia Nationala Anticoruptie - Serviciul Teritorial Brasov lucrarea cu nr. 89/VIII-I/2009 in registrul de dosare penale, in care s-au efectuat mai multe acte premergatoare. In cadrul acestei lucrari au fost emise autorizatiile nr. 11 din 5 august 2009 si nr. 18 din 14 decembrie 2010, prin care a fost autorizata interceptarea si inregistrarea convorbirilor telefonice si a discutiilor ambientale purtate de K.A.
In data de 24 iulie 2009, S.K. a fost pus in libertate, fiind inlocuita masura arestarii preventive in dosarul aflat pe rolul Tribunalului Brasov, ce avea ca obiect rechizitoriul intocmit de K.A. in dosarul nr. 139/P/2008, cu masura preventiva a obligarii de a nu parasi localitatea.

In vara anului 2009, S.K. a fost de mai multe ori la Parchetul de pe langa Tribunalul Covasna, avand mai multe intrevederi cu K.A., care in calitate de procuror instrumenta alte dosare disjunse din dosarul nr. 139/P/2008, printre care si dosarul nr. 109/P/2009, in care era cercetat si S.K. In cadrul acestor intalniri de la sediul parchetului, ocazionate de cercetarile din dosarele instrumentate de inculpatul K.A. in calitate de procuror, la inceputul lunii noiembrie 2009, martorul S.K. i-a relatat inculpatului cat sunt de importante pentru el obiectele ce fusesera ridicate cu ocazia perchezitiei domiciliare si ca doreste sa le recupereze, solicitandu-i acestuia restituirea obiectelor.

La inceputul lunii decembrie 2009, inculpatul a fost de acord sa restituie martorului bunurile aflate in custodia sa, cu conditia ca martorul sa aduca in locul acelor obiecte altele asemanatoare.

Martorul a achizitionat din comert doua sabii tip samurai pe care Ie-a predat inculpatului la data de 9 decembrie 2009 in biroul acestuia. Inculpatul a adus pachetul cu sabiile corp delict din locul in care era depozitat (sala de sedinte a Parchetului de pe langa Tribunalul Covasna, unde fusesera depozitate toate obiectele care aveau legatura cu dosarele privind permisele false si inmatricularile auto) in biroul sau, a substituit doua sabii indicate de martorul denuntator, dupa care a refacut pachetul si l-a asigurat cu banda adeziva.

La data de 15 decembrie 2009, martorul S.K. a revenit la biroul inculpatului K.A. si i-a predat acestuia suma de 2.000 lei pentru schimbul efectuat in data de 9 decembrie 2009 cu privire la doua dintre corpurile delicte si i-a cerut ca, prin aceeasi modalitate, sa-i fie restituite si alte corpuri delicte, in concret o sabie si o baioneta. Inculpatul a acceptat solicitarea martorului si au stabilit ziua de 18 decembrie 2009 pentru realizarea substituirii si restituirii corpurilor delicte.

In acest scop, martorul S.K. a achizitionat din comert sabia de tip samurai si, pentru ca nu a gasit un produs asemanator pentru baioneta, a hotarat sa recupereze un briceag marca B., astfel ca a lipit pe un produs de serie asemanator un abtibild cu denumirea respectiva, pentru a crea aparenta produsului original.

Conform intelegerii, la data de 18 decembrie 2009, in jurul orelor 17,00, martorul S.K. s-a deplasat la sediul Parchetului de pe langa Tribunalul Covasna, a predat inculpatului K.A. bunurile cumparate si suma de 2.000 lei, iar acesta din urma a substituit sabia si briceagul originale si Ie-a restituit martorului denuntator. Banii i-a luat si i-a pus pe birou, retinand asupra lui o bancnota de 100 de lei.

Cu ocazia deplasarii spre biroul unde se aflau depozitate corpurile delicte, inculpatul s-a intalnit cu martorul S.S., angajat in cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Covasna in calitate de informatician, caruia i-a inmanat, ca dar pentru ziua de nastere, o bancnota de 100 lei provenita din suma primita de la martorul S.K.

Imediat dupa revenirea inculpatului in biroul sau a avut loc interventia reprezentantilor Directiei Nationale Anticoruptie de constatare a infractiunii flagrante.

In drept, fapta inculpatului K.A., constand in aceea ca, in calitate de procuror sef sectie urmarire penala in cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Covasna, la datele de 15 decembrie 2009 si 18 decembrie 2009, in baza aceleiasi rezolutii infractionale, a primit de fiecare data suma de 2.000 lei de la martorul denuntator pentru a-i substitui si restitui patru corpuri delicte ridicate pentru cercetari in dosarul penal nr. 139/P/2008 al Parchetului de pe langa Tribunalul Covasna instrumentat de el, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de luare de mita, prevazuta in art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (doua acte materiale).

Fapta aceluiasi inculpat, constand in aceea ca, in baza aceleiasi rezolutii infractionale, a inlocuit la datele de 9 decembrie 2009 si 18 decembrie 2009 trei sabii samurai si un briceag dintre corpurile delicte ale dosarului nr. 139/P/2008 al Parchetului de pe langa Tribunalul Covasna cu produse asemanatoare de serie si, prin aceasta, l-a ajutat pe martorul S.K. sa ingreuneze sau sa zadarniceasca judecata prin punerea instantei in imposibilitatea de a confisca bunurile originale ce constituie obiectul material al infractiunii prevazute in art. 279 C. pen. si prin periclitarea bunului mers al justitiei, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de favorizare a infractorului, prevazuta in art. 264 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (doua acte materiale).

La individualizarea judiciara a pedepselor aplicate inculpatului K.A. au fost avute in vedere dispozitiile art. 52 si art. 72 C. pen. Astfel, instanta retine gradul de pericol social concret deosebit de ridicat al faptelor, relevat de calitatea inculpatului, modalitatea si imprejurarile savarsiri faptelor, scopul acestora. Inculpatul, in calitatea sa de procuror, ale carui atributii si standarde de conduita sunt prevazute in Legea nr. 303/2004, Legea nr. 304/2004, Regulamentul de ordine interioara al parchetelor si Codul deontologic al judecatorilor si procurorului si, in esenta, se reduc la respectarea cu strictete a legii in munca pe care o desfasoara, a fost cel care, in sediul institutiei in care lucra, a incalcat legea, acordand ajutor unei persoane pe care o cercetase in calitate de inculpat, intr-un dosar de coruptie, pe care o cerceta in continuare in alte dosare penale, pentru recuperarea bunurilor ce faceau obiectul unei infractiuni si obtinand un folos material in schimbul ajutorului dat.

Tocmai gravitatea deosebita a faptelor impiedica retinerea oricaror circumstante atenuante judiciare in favoarea inculpatului, cum ar fi lipsa antecedentelor penale, atitudinea de recunoastere a faptei. Lipsa antecedentelor penale este lipsita de relevanta, intrucat existenta lor ar fi impiedicat inculpatul sa exercite profesia de magistrat.

Nu pot fi retinute ca circumstante reale in favoarea inculpatului, astfel cum acesta a solicitat, existenta provocarii din partea martorului denuntator, cuantumul redus al sumelor primite, intrucat nu poate fi omisa calitatea inculpatului de procuror si cea a martorului denuntator, de inculpat in dosare instrumentate de procurorul K.A.

Cu toate acestea, insa, instanta a apreciat ca poate fi retinuta in favoarea inculpatului atitudinea sa procesuala, acesta adoptand o atitudine sincera, oferind amanunte despre infractiunile savarsite si facand demersuri pentru recuperarea sumei de 2.000 lei. De asemenea, starea sanatatii inculpatului, astfel cum este relevata de inscrisurile depuse la dosar din care rezulta ca este diagnosticat cu diabet, hipertensiune arteriala si cardiopatie ischemica, este un element circumstantial in favoarea sa.

Avand in vedere aspectele relevate mai sus, instanta de fond a apreciat ca o pedeapsa in cuantum egal cu minimul special prevazut de lege pentru infractiunea de coruptie si o pedeapsa de un an inchisoare pentru infractiunea de favorizare a infractorului reflecta gradul de pericol social concret al celor doua infractiuni si corespund persoanei inculpatului. Totodata, pentru infractiunea de coruptie, se impune aplicarea fata de inculpat a pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a, b) si c) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice, dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat si dreptul de a ocupa functia de magistrat.
Faptele fiind savarsite in forma concursului de infractiuni, potrivit dispozitiilor art. 34 alin. (1) lit. b) si art. 35 alin. (1) C. pen., au fost contopite pedepsele de mai sus si aplicata inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani inchisoare, alaturi de care s-a aplicat si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor.

Nu se impune sporirea pedepsei rezultante, avand in vedere atat imprejurarile retinute mai sus, cat si faptul ca executarea pedepsei nu se poate realiza decat in regim de detentie. Aceasta din urma apreciere este determinata de gradul de pericol social concret deosebit al faptelor savarsite de inculpat, de persoana acestuia, in calitate de procuror, cunoscand foarte bine consecintele savarsirii unor fapte penale, astfel ca fata de o asemenea persoana, care savarseste infractiuni de coruptie, este ineficienta suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei.

Impotriva acestei sentinte au declarat recurs Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie - Serviciul Teritorial Brasov si inculpatul K.A.

Parchetul a criticat sentinta pentru netemeinice, sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate inculpatului, sustinand, in esenta, ca in raport cu gradul de pericol social concret al faptelor savarsite, modalitatea de comitere a acestora, urmarea socialmente periculoasa, imprejurarile care caracterizeaza persoana inculpatului, comportamentul sau pe parcursul derularii activitatii infractionale, se impune majorarea pedepselor, ceea ce ar conduce intr-o mai mare masura la indreptarea comportamentului infractional al inculpatului si la realizarea scopului preventiv si coercitiv al pedepsei.
Inculpatul a criticat sentinta sub doua aspecte, circumscrise cazurilor de casare prevazute in art. 3859 alin. (1) pct. 17 si 14 C. proc. pen.

In primul rand, se sustine ca instanta de fond a dat o gresita incadrare juridica faptelor comise de inculpat, in realitate in sarcina acestuia putand fi retinute doar o infractiune de abuz in serviciu prevazuta in art. 248 alin. (1) C. pen. si o infractiune de luare de mita prevazuta in art. 254 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 7 din Legea nr. 78/2000.

In ce priveste infractiunea de favorizare a infractorului, nu se poate retine savarsirea acesteia, intrucat, pe de o parte, actiunea ilicita a inculpatului de a substitui sabiile este absorbita material in latura obiectiva a celorlalte infractiuni (abuz in serviciu si luare de mita), iar pe de alta parte, in cauza nu poate fi vorba despre vreo ingreunare sau zadarnicire a urmaririi penale sau a judecatii ori despre asigurarea folosului sau produsului infractiunii, ci doar despre impiedicarea executarii masurii de siguranta a confiscarii speciale.

In al doilea rand, s-a sustinut ca s-a efectuat o gresita individualizare a pedepsei, atat in ce priveste cuantumul, cat si modalitatea de executare, avand in vedere circumstantele personale ale inculpatului, precum si conditiile in care s-au comis infractiunile. Se invoca si cuantumul redus al sumelor primite, atitudinea manifestata pe parcursul procesului penal, comportamentul in societate si familie, precum si starea sa de sanatate. In concluzie, s-a solicitat aplicarea unei pedepse sub minimul special, cu suspendarea executarii acesteia (in conditiile art. 81 sau art. 861 C. pen.).
Examinand hotararea atacata prin prisma criticilor formulate, a cazurilor de casare invocate, dar si din oficiu, conform art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca ambele recursuri sunt nefondate.

Din actele si lucrarile dosarului rezulta ca inculpatul K.A. a fost trimis in judecata si condamnat in prima instanta pentru savarsirea a doua infractiuni, ambele in forma continuata:

- luare de mita, constand in aceea ca in calitate de procuror sef sectie urmarire penala in cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Covasna, la datele de 15 si 18 decembrie 2009, in baza aceleiasi rezolutii infractionale, a primit de la denuntatorul S.K. de fiecare data suma de 2.000 lei pentru a-i substitui si restitui patru corpuri delicte ridicate pentru cercetari in dosarul nr. 139/P/2008 al Parchetului de pe langa Tribunalul Covasna instrumentat de el;

- favorizare a infractorului, constand in aceea ca, in baza rezolutiei infractionale unice, a inlocuit la datele de 9 si 18 decembrie 2009 trei sabii samurai si un briceag dintre corpurile delicte ale dosarului sus-mentionat, cu produse asemanatoare de serie si, prin aceasta, l-a ajutat pe denuntator sa ingreuneze sau sa zadarniceasca judecata prin punerea instantei in imposibilitate de a confisca bunurile originale ce constituie obiectul material al infractiunii prevazute in art. 279 C. pen. si prin periclitarea bunului mers al justitiei.

In privinta inculpatului, initial acesta a negat savarsirea faptelor, insa ulterior si-a schimbat pozitia procesuala, recunoscand ca a primit cele doua sume de bani, fara insa a le cere. Cu toate acestea, inculpatul a facut o distinctie intre cele doua acte materiale, sustinand ca in ce priveste primul schimb a primit suma de bani, insa la o data ulterioara realizarii acestuia, iar in ce priveste cel de-al doilea schimb, a fost de acord (nu a respins) promisiunea denuntatorului de a primi o suma de bani in momentul realizarii acestuia.

In aceste conditii, dintre cele doua acte materiale retinute ca intrunind elementele constitutive ale infractiunii de luare de mita, inculpatul l-a recunoscut ca atare doar pe cel de-al doilea, considerand ca primul s-ar circumscrie infractiunii de abuz in serviciu.

In privinta infractiunii de luare de mita, aceasta se poate realiza sub forma pretinderii sau primirii de catre functionar a unei sume de bani sau a altor foloase ori sub forma acceptarii sau nerespingerii promisiunii unor astfel de foloase, in scopul indeplinirii, neindeplinirii sau intarzierii in indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu ori in vederea savarsirii unui act contrar acestor indatoriri.

Prin urmare, actiunea sau inactiunea care constituie elementul material al infractiunii poate privi atat efectuarea unui act licit, cat si efectuarea unui act ilicit, adica indeplinirea unui act contrar indatoririlor de serviciu.

Ceea ce deosebeste infractiunea de luare de mita de cea de abuz in serviciu nu este atat ideea de recompensa pentru actul ilicit efectuat de catre functionar (care nu este exclusa de plano in cazul ultimei infractiuni), ci imprejurarea ca actiunea sau inactiunea ce constituie elementul material al infractiunii de luare de mita este anterioara actului ilicit al functionarului, in timp ce in cazul infractiunii de abuz in serviciu eventuala recompensare a functionarului pentru conduita sa are loc numai dupa ce acesta a violat obligatiile impuse de atributiile sale de serviciu si in lipsa unei intelegeri anterioare in acest sens.

In speta, prin substituirea si restituirea catre denuntator a patru corpuri delicte, inculpatul a efectuat un act ilicit, contrar atributiilor de serviciu, in conditiile in care, pe de o parte, aceste bunuri reprezentau obiectul material al infractiunii imputate denuntatorului, iar pe de alta parte, dosarul instrumentat de inculpat ajunsese in faza de judecata, ceea ce inseamna ca numai instanta putea dispune legal asupra corpurilor delicte, iar nu si procurorul anchetator, acesta nemaiavand vreo atributie in legatura cu cauza respectiva.

In acelasi timp, este de necontestat ca in privinta primului act material, efectuarea actului ilicit si primirea sumei de bani nu au avut loc simultan. Astfel, restituirea celor doua sabii s-a petrecut in 9 decembrie 2009, iar denuntatorul a inmanat banii inculpatului la 15 decembrie 2009, cand s-a purtat si discutia referitoare la o noua substituire de corpuri delicte.

Probatoriul administrat in cauza demonstreaza insa faptul ca, actionand ilicit, inculpatul a avut reprezentarea recompensarii sale viitoare, aceasta reprezentand un element viitor si sigur dedus din conduita denuntatorului.

Astfel, potrivit declaratiilor acestuia, inculpatul nu i-a pretins nimic in mod direct in schimbul viitorului sau serviciu, dar prin felul in care s-a exprimat, i-a dat de inteles ca acest lucru il va costa. Apoi, odata cu restituirea celor doua sabii, potrivit denuntatorului, cei doi ar fi convenit asupra sumei de 2.000 de lei pe care acesta urma sa i-o dea inculpatului in schimbul actului ilicit efectuat, in cursul saptamanii ulterioare.

Existenta unei asemenea discutii si intelegeri, negata de catre inculpat, este confirmata implicit de inregistrarea discutiei ambientale dintre acesta si denuntator din data de 15 decembrie 2009. Astfel, in momentul in care denuntatorul ii inmaneaza suma de bani, precizeaza nu doar cuantumul ei, ci si faptul ca acesta este rezultatul unei intelegeri anterioare.

Or, in conditiile in care varianta prezentata in aparare de catre inculpat ar fi cea reala, reactia sa la acel moment ar fi trebuit sa fie alta (de surprindere, de negare, de respingere, fie si formala), lucru care, insa, nu s-a intamplat.

De asemenea, in data de 18 decembrie 2009, dupa ce are loc cel de-al doilea schimb, iar inculpatul primeste inca 2.000 de lei, la finalul discutiei dintre cei doi denuntatorul arata ca a dat inculpatului cat i-a cerut, iar singura reactie a inculpatului este cea a unei persoane care doreste sa pastreze secretul asupra celor afirmate de catre denuntator.

Prin urmare, Inalta Curte de Casatie si Justitie apreciaza ca probatoriul administrat in cauza demonstreaza ca si pentru primul act ilicit savarsit de catre inculpat la 9 decembrie 2009 a existat o retributie din partea denuntatorului, iar aceasta, chiar daca a fost ulterioara, a fost primita de catre inculpat in baza unei intelegeri anterioare intre cei doi.

Asa fiind, Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca prima critica a inculpatului ce pune in discutie incadrarea juridica a actului material din 9 decembrie 2009 este neintemeiata, fapta sa intrunind elementele constitutive ale infractiunii de luare de mita.

In ce priveste infractiunea de favorizare a infractorului, inculpatul a sustinut, pe de o parte, ca nu este intrunita niciuna dintre cerintele esentiale ale elementului material (ingreunarea sau zadarnicirea urmaririi penale, a judecatii sau a executarii pedepsei, respectiv asigurarea folosului sau produsului infractiunii), iar pe de alta parte, ca aceasta infractiune este absorbita in cealalta infractiune retinuta in sarcina sa.

Referitor la prima critica a inculpatului, Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca aceasta este intemeiata, insa numai cu referire la inexistenta unei favorizari personale a denuntatorului. Astfel, pe de o parte, cauza acestuia se afla in faza de judecata (ceea ce exclude o ingreunare a urmarii penale sau a executarii pedepsei), iar pe de alta parte, prin substituirea celor 4 corpuri delicte nu se poate afirma ca s-au creat dificultati (pentru) ori s-a impiedicat judecata, ca faza a procesului penal.

Cu toate acestea, insa, Inalta Curte de Casatie si Justitie apreciaza ca, prin fapta sa, inculpatul l-a ajutat pe denuntator sa-si asigure folosul infractiunii pentru care fusese trimis in judecata, fiind vorba despre o favorizare reala. Denuntatorul fusese trimis in judecata de catre inculpat pentru savarsirea infractiunii de nerespectare a regimului armelor si munitiilor, sub forma detinerii fara drept a mai multor arme, inclusiv a unora de panoplie.
Potrivit declaratiilor denuntatorului, armele respective aveau pentru el o valoare morala deosebita, fapt care a justificat demersul sau de recuperare a lor, „indiferent de pret.”

Or, prin „folos al infractiunii” se intelege orice avantaj (nu neaparat evaluabil in bani) obtinut prin savarsirea infractiunii. Prin substituirea si restituirea de catre inculpat a unora dintre corpurile delicte, denuntatorul a recuperat o parte dintre obiectele care, nu doar ca erau interzise la detinere (creandu-se premisele savarsirii din nou a aceleiasi infractiuni pentru care fusese trimis in judecata), dar aveau pentru el si o valoare deosebita (un folos, in sensul legii penale).

Referitor la cea de-a doua critica a inculpatului (absorbirea infractiunii de favorizare a infractorului), Inalta Curte de Casatie si Justitie constata, in primul rand, ca obiectul juridic al acesteia este diferit de cel al infractiunii de luare de mita, savarsita de catre acelasi inculpat.

Astfel, daca infractiunea de luare de mita are in vedere relatiile sociale a caror normala formare, desfasurare si dezvoltare nu ar fi posibile fara a asigura exercitarea cu probitate de catre functionari a atributiilor de serviciu ce le-au fost incredintate, infractiunea de favorizare a infractorului are ca obiect juridic relatiile sociale a caror existenta este ocrotita prin apararea activitatii de infaptuire a justitiei penale impotriva actiunilor de natura sa ajute pe infractor, in cele doua modalitati enumerate anterior (favorizare personala, respectiv reala).

In al doilea rand, pentru a discuta despre absorbirea unei infractiuni in continutul alteia, este necesar ca actiunea sau inactiunea ce constituie elementul material al infractiunii absorbite sa fie inclusa, ca element constitutiv, in cealalta infractiune.

Or, in speta, legatura dintre cele doua infractiuni nu este data de elementul lor material, ci de imprejurarea ca inculpatul a comis acte ilicite (constand in restituirea catre denuntator a unor corpuri delicte).

Cu alte cuvinte, factorul comun al celor doua infractiuni il constituie actul ilicit, care reprezinta, pe de o parte, elementul material al unei infractiuni (favorizare a infractorului), iar pe de alta parte, o cerinta esentiala a laturii obiective a altei infractiuni (luare de mita).

Din aceasta perspectiva, Inalta Curte de Casatie si Justitie apreciaza ca in speta nu suntem in prezenta unei singure infractiuni (de luare de mita), ci a unui concurs real de infractiuni (intre luare de mita si favorizarea infractorului), asa incat sustinerile inculpatului sunt neintemeiate.

In fine, in ce priveste caracterul continuat al infractiunii, din declaratiile denuntatorului rezulta ca el a avut mai multe discutii cu inculpatul incepand cu luna noiembrie 2009, ocazie cu care denuntatorul i-a spus acestuia ca doreste foarte mult sa recupereze armele respective (care erau foarte valoroase pentru el, deoarece erau lucrate manual), iar inculpatul a fost de acord sa le inapoieze, dar nu toate odata, ci pe rand, cu conditia de a-i aduce alte obiecte asemanatoare, pe care sa le puna in locul celor restituite.

Existenta unei asemenea discutii contureaza rezolutia infractionala unica a inculpatului, ca o caracteristica esentiala a infractiunii continuate, caci denota hotararea acestuia de a repeta activitatea infractionala pana la realizarea proiectului sau.

De altfel, derularea ulterioara a faptelor confirma unicitatea rezolutiei, fiind vorba despre un mod de operare identic, repetat la un interval scurt de timp, in acelasi sens fiind si continutul discutiilor ambientale purtate intre inculpat si denuntator, transcrise si aflate la dosarul cauzei.

Prin urmare, avand in vedere toate aceste considerente, Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca toate criticile formulate de catre inculpat cu referire la incadrarea juridica a faptelor sunt neintemeiate.

In ce priveste individualizarea pedepselor, aceasta a fost contestata deopotriva de parchet si inculpat, evident in sens contrar, insa Inalta Curte de Casatie si Justitie apreciaza toate criticile formulate ca fiind neintemeiate.

Din examinarea hotararii atacate, Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca instanta de fond a avut in vedere si a dat efecte corespunzatoare tuturor criteriilor de individualizare prevazute de lege, motivand amplu si convingator atat cuantumul pedepselor aplicate inculpatului, cat si modalitatea de executare a pedepsei rezultante.

Astfel, a fost avut in vedere gradul de pericol social concret al faptelor comise, dedus in primul rand din calitatea pe care inculpatul o avea la acel moment, de magistrat procuror, persoana care trebuie sa vegheze ca orice infractiune sa fie descoperita si orice infractor sa fie tras la raspundere penala.
Savarsirea de acte ilicite, mai ales in legatura directa cu exercitarea atributiilor de serviciu, este incompatibila cu statutul legal al unui magistrat si reclama o reactie ferma, concretizata in cazul savarsirii de infractiuni in aplicarea unor pedepse de natura sa asigure reprimarea unor asemenea fapte, inhibarea unor conduite viitoare asemanatoare ale unor persoane din aceeasi categorie cu inculpatul, dar si o crestere a credibilitatii si increderii publice in actul de justitie, care nu trebuie sa tina cont de calitatea persoanelor cercetate, judecate si pedepsite.

In acelasi timp, tocmai pentru ca este vorba despre un act de justitie impartial, nu pot fi trecute cu vederea anumite circumstante personale care sunt valorificate in cazul oricarui infractor, mai putin cele incompatibile cu insusi statutul inculpatului (care prin lege presupune lipsa antecedentelor penale si o buna reputatie, inclusiv o buna conduita in familie si societate). Astfel, instanta de fond a apreciat in mod corect conduita procesuala a inculpatului, ca si starea sa de sanatate ca fiind elemente circumstantiale in favoarea acestuia, dandu-le efecte corespunzatoare.

Pe de alta parte, insa, cuantumul sumelor primite de catre inculpat nu poate constitui o circumstanta care imprima faptei comise un caracter atenuant, relevanta prezentand simpla imprejurare a pactizarii remunerate cu o persoana cercetata penal, situatie avuta, de asemenea, in vedere de catre prima instanta.

Toate aceste circumstante reale si personale conduc la concluzia ca aplicarea unor pedepse catre minimul special sau egale cu acesta, tinand seama si de limitele prevazute de textele incriminatorii, dar cu executare efectiva, prin privare de libertate, asigura realizarea corespunzatoare a functiilor pedepsei, astfel cum sunt prevazute in art. 52 C. pen., neexistand motive nici pentru agravarea, dar nici pentru usurarea tratamentului sanctionator aplicat inculpatului de catre instanta de fond.

Prin urmare, constatand ca toate criticile formulate in cauza sunt neintemeiate, in baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins, ca nefondate, ambele recursuri declarate.





Adauga acest articol in site-ul tau

Newsletter AvocatulRoman.ro
Ramai la curent cu toate solutiile propuse de specialisti.
Aboneaza-te ACUM la Newsletter AvocatulRoman.ro si primesti cadou Raportul special "Cele mai solicitate contracte de comodat, locatiune, vanzare-cumparare"!

  Da, doresc sa ma abonez si sa primesc informatii despre produsele, serviciile, evenimentele etc. oferite de Rentrop & Straton. Termeni si conditii de utilizare a site-ului Nota de informare



Articole similare


     » Plangere impotriva rezolutiei Parchetului - infractiunil de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor si fals intelectual 
     de Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 10-Nov-2011
     » Jurisprudenta » Alte categorii » Jurisprudenta - penal

     » Infractiunea de dare de mita, prevazuta de art. 255 alin.1 Cod penal 
     de Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 08-Nov-2011
     » Jurisprudenta » Alte categorii » Jurisprudenta - penal

     » Individualizare pedeapsa; aplicarea dispozitiilor art. 3201 C.proc.pen. in faza apelului penal. Concurs de circumstante si stari de atenuare si agravare a pedepsei 
     de Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 07-Nov-2011
     » Jurisprudenta » Alte categorii » Jurisprudenta - penal

     » Confiscare speciala. Bani dobanditi in mod vadit prin savarsirea infractiunii. Obligarea inculpatilor la plata catre stat a sumelor confiscate  
     de Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 01-Sep-2011
     » Jurisprudenta » Alte categorii » Jurisprudenta - penal

     » Aplicarea legii penale in timp. Infractiune continua 
     de Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 31-Aug-2011
     » Jurisprudenta » Alte categorii » Jurisprudenta - penal