Natura civila a litigiului avand ca obiect constatarea nulitatii absolute a unui contract de vanzare-cumparare, in care una din parti este o persoana juridica

Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 27-Sep-2011

Tags: competenta materiala procesuala, declinare, persoana juridica, contract de vanzare-cumparare, natura civila a cauzei.



Caracterizarea unui litigiu ca fiind de natura civila sau comerciala trebuie facuta in raport de normele juridice aplicabile raporturilor juridice existente intre parti.
Contractele comerciale se disting printr-un element definitoriu: comercialitate, in sensul ca, potrivit legii, ele sunt acte de comert prin care se stabilesc raporturi juridice comerciale si din care izvorasc obligatii comerciale.
Litigiul avand ca obiect, actiunea in nulitate absoluta a unui contract de vanzare-cumparare - din acest contract neizvorand obligatii  comerciale -  este de natura civila si competenta de solutionare apartine judecatoriei in raport de valoarea obiectului cererii.
 
ICCJ, Sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia civila nr.1776 din 17 martie 2008

C.proc.civ. : art. 2 lit. b

Prin cererea inregistrata la Judecatoria sectorului 1 Bucuresti, reclamantul P.D.A. a chemat in judecata pe paratii N.S.R., S.C. B. T. S.R.L., Municipiul Bucuresti prin Primarul General si Statul Roman, prin Ministerul Finantelor Publice solicitand sa se constate nulitatea actului de vanzare-cumparare din 15 septembrie 1999, privind un apartament dintr-un imobil situat in Bucuresti, incheiat intre paratul N.S.R., in calitate de vanzator si S.C. B.T. S.R.L., in calitate de cumparator, cu repunerea partilor in situatia anterioara; sa se constate ca imobilul a fost preluat de catre stat fara titlu; sa fie obligati paratii N.S.R. si S.C. B. T. S.R.L. sa-i lase in deplina proprietate si linistita posesie apartamentul sus mentionat.
          
Prin sentinta civila nr. 4963 din 20 mai 2005, Judecatoria sectorului 1 Bucuresti a admis exceptia necompetentei materiale si a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Bucuresti,  Sectia civila, in conformitate cu prevederile art. 2 alin.(1) lit. b C.proc.civ., valoarea obiectului cererii fiind peste 1 miliard de lei.
          
Prin sentinta civila nr. 1402 din 5 decembrie 2005, Tribunalul Bucuresti, Sectia a IV-a civila, a admis exceptia necompetentei materiale si a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei sectorului 1 Bucuresti.
         
S-a retinut ca, intrucat valoarea apartamentului in litigiu fiind sub 500.000 RON, in cauza sunt aplicabile prevederile art. 2 alin. (1) pct. 1 lit. b C.proc.civ., asa cum au fost modificate prin Legea nr. 219/2005, potrivit carora, tribunalul judeca in prima instanta procesele si cererile in materie civila al caror obiect are o valoare de peste 5 miliarde lei.
        
S-a mai retinut ca, in cauza, nu s-a facut dovada ca apartamentul aflat in litigiu face parte din fondul de comert al paratei S.C. R.T.P. S.R.L. (fosta S.C. B.T. S.R.L.).
        
Fiind astfel investita, Judecatoria sectorului 1 Bucuresti, prin sentinta civila nr. 7678 din 17 mai 2007, a admis exceptia necompetentei sale materiale si a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Bucuresti, Sectia comerciala, si constatand conflict negativ de competenta, a inaintat dosarul la Curtea de Apel Bucuresti pentru solutionarea acestuia.
        
S-a retinut ca prezentul litigiu este de natura comerciala, intrucat parata S.C. R.T.P. S.R.L., parte in contractul de vanzare-cumparare a carui nulitate absoluta s-a solicitat a se constata, in calitate de cumparator, este o persoana juridica cu statut de societate comerciala, astfel incat, sunt incidente prevederile art. 2 pct. 1 lit. a C.proc.civ.
           
Prin sentinta nr. 29 din 4 iulie 2007, Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a
IV-a civila a stabilit competenta de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei sectorului 1 Bucuresti.
           
Instanta care a solutionat conflictul negativ de competenta, a retinut ca pricina dedusa judecatii este de natura civila si nu comerciala si ca valoarea obiectului actiunii fiind sub 5 miliarde lei vechi, sunt incidente prevederile art. 2 lit. b C.proc.civ.
           
Impotriva acestei hotarari, a declarat recurs S.C. R.T.P. S.R.L. invocand prevederile art. 304 pct.7, pct.8 si pct.9 C.proc.civ.
            
S-a sustinut ca hotararea atacata nu cuprinde motivele pe care se sprijina, iar instanta a interpretat gresit actul dedus judecatii, respectiv contractul de vanzare-cumparare din 15 noiembrie 1999, considerandu-l un act de natura civila desi acesta este un act de natura comerciala.
           
Mai sustine ca imobilul in litigiu, cumparat in vederea realizarii activitatii comerciale, formeaza fondul de comert si este inregistrat in evidenta contabila a societatii, platind pentru acesta taxe si impozite, astfel ca, in aceasta situatie, competenta de solutionare apartinea sectiei comerciale a Tribunalului Bucuresti.
          
Recursul nu este fondat.
          
Caracterizarea unui litigiu ca fiind de natura civila sau comerciala trebuie facuta in raport de normele juridice aplicabile raporturilor juridice existente intre parti.
         
Dreptul comercial are ca obiect normele juridice referitoare la fapte de comert si comercianti si el priveste raporturile juridice la care participa persoanele care au calitatea de comerciant, dreptul civil avand ca obiect toate celelalte raporturi patrimoniale, precum si raporturile procesuale nepatrimoniale.
          
Contractele comerciale se disting printr-un element definitoriu: comercialitate, in sensul ca, potrivit legii, ele sunt acte de comert prin care se
stabilesc raporturi juridice comerciale si din care izvorasc obligatii comerciale.
          
In speta, contractul de vanzare-cumparare in discutie nu se circumscrie raporturilor din sfera comercialului, din acest contract neizvorand obligatii comerciale.
           
De aceea, este irelevant faptul ca imobilul cumparat de recurenta-parata in baza contractului de vanzare-cumparare formeaza fondul sau de comert si ca este inregistrat in evidenta contabila a societatii.
           
Drept urmare, cum litigiul dedus judecatii are ca obiect, in principal, actiunea in nulitate absoluta a contractului de vanzare-cumparare incheiat intre paratul N.S.R., in calitate de vanzator si parata-recurenta, in calitate de cumparatoare, in mod just, prin hotararea atacata, s-a apreciat ca litigiul este de natura civila si competenta de solutionare apartine judecatoriei in raport de valoarea obiectului cererii.
          
Drept urmare, in raport de considerentele expuse si constatand
legalitatea hotararii atacate, recursul a fost respins ca nefondat, in conformitate cu dispozitiile art. 312 alin.(1) C.proc.civ.

---

     » Raspundere civila delictuala. Daune morale 
     de Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 06-Dec-2011
     » Jurisprudenta » Alte categorii » Jurisprudenta - civil

     » Actiune de divort. Instanta competenta in lipsa unui domiciliu comun al sotilor 
     de Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 06-Dec-2011
     » Jurisprudenta » Alte categorii » Jurisprudenta - civil

     » Rezolutiune antecontract de vanzare-cumparare. Natura comerciala a litigiului. Competenta materiala 
     de Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 10-Nov-2011
     » Jurisprudenta » Alte categorii » Jurisprudenta - civil

     » Cerere de aplicare amenda civila. Legea nr. 10/2001. Competenta 
     de Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 10-Nov-2011
     » Jurisprudenta » Alte categorii » Jurisprudenta - civil

     » Raspundere contractuala. Redeventa stabilita in contract de concesiune. 
     de Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 10-Nov-2011
     » Jurisprudenta » Alte categorii » Jurisprudenta - civil