AvocatulRoman.ro
Un produs marca Rentrop&Straton
actualizat la 24 Octombrie 2014
Cauta articol   Tip articol
 Domeniu Camp

...sau foloseste motorul de cautare avansata
Legislatia UE: Prin autentificare, sunt de acord cu faptul ca site-ul AvocatulRoman.ro poate seta module cookie in browserul meu.
Username:
Parola:
Tine-ma minte

Flux RSS Twitter Trimite pe Yahoo Messenger Trimite prin email Mareste font Micsoreaza font Font default

Partajul bunurilor in conditiile existentei unei incheieri de admitere in principiu. Obligatia instantei de a se raporta la o asemenea incheiere

Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 08-Nov-2011

Tags: partaj, bunuri, drept civil

Continutul, designul, structura, precum si materialele AvocatulRoman.ro apartin Editurii RENTROP & STRATON si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala. Pentru detalii consultati sectiunea Termeni si conditii.
Alerta AvocatulRoman.roDescarca aici Programul Special de Alerta AvocatulRoman.ro!
Asigura-te, astfel, ca vei fi mereu primul care afla Noutatile AvocatulRoman.ro! ...clic aici



Prin sentinta civila nr. 556/2010 pronuntata la data de 8 aprilie 2010 de Judecatoria Nasaud s-a admis in parte actiunea civila formulata si precizata de reclamanta HME impotriva paratilor HA, HAl, HM, HI, HT si Orasul Singeorz-Bai prin primar si, in consecinta: s-a admis in parte actiunea reconventionala formulata de parata HA si def. HT decedat in cursul procesului pentru care au fost introdusi in cauza descendentii directi HA, HM, HI si HT; s-a dispus partajarea maselor succesorale ramase in urma defunctilor HI decedat la data de 11 septembrie 2001 si HD decedata la data de 28 decembrie 2001 stabilite prin dispozitivul „incheierii de admitere in principiu” completata prin Decizia civila nr. 49/A/2005 pronuntata de Tribunalul Bistrita-Nasaud in dosarul nr. 335/2003 si in conformitate cu raportul de expertiza tehnica intocmit in cauza de expertul BL – varianta a II-a pentru imobilele nr. top. 1237, 1238 si in conformitate cu evaluarile din raportul de expertiza intocmit de expert PI (pentru terenuri) si respectiv din raportul de expertiza intocmit de expertul BN (pentru constructii) astfel: s-a atribuit reclamantei HME lotul compus din: apartamentul nr. 11 situat in municipiul Bistrita, ….., (nr. top 8263/a/11, corespunzator apartamentului) in valoare de 97.900 lei; terenul inscris in CF 1437 Singeorz-Bai, nr. top nou 1272/1/1 avand numar cadastral acordat 519 in valoare de 777, 50 lei; terenul inscris in CF 4278 Singeorz-Bai nr. top nou 4838/1/1, avand numar cadastral acordat 525 in valoare de 46.903 lei; s-a atribuit paratei HA si defunctului HT lotul compus din: terenul inscris in CF 1437 Singeorz-Bai, nr. top nou 1272/1/2 avand numar cadastral acordat 520 in valoare de 777,50 lei; terenul inscris in CF 4278 Singeorz-Bai nr. top nou 4838/1/2, avand numar cadastral acordat 526 in valoare de 46.903 lei.

Totodata s-a constatat nulitatea absoluta partiala a contractului de intretinere viagera autentificat sub nr. 1890/25 septembrie 2001, de catre notarul public CI, pentru cota de 3/8 parti ce-i revine reclamantei HME din imobilele terenuri inscrise in CF 6397 Singeorz-Bai nr. top. 13075, 1267, 6423, 11738, si respectiv din CF 1427 Singeorz-Bai nr. top. 692, sens in care prin efectul declarativ al partajului, in conformitate cu raportul de expertiza tehnica intocmit in cauza de expertul BL, cu evaluarile din raportul de expertiza intocmit de expert PI (pentru terenuri) si respectiv cu raportul de expertiza intocmit de expertul BN (pentru constructii) s-a dispus partajarea acestor imobile astfel: s-a atribuit reclamantei HME lotul compus din: terenul inscris in CF 6397 Singeorz-Bai, nr. top nou 13075/1 avand numar cadastral acordat 515 in valoare de 3467,5 lei; terenul inscris in CF 6397 Singeorz-Bai, nr. top nou 11738/1 avand numar cadastral acordat 517 in valoare de 2523 lei; terenul inscris in CF 6397 Singeorz-Bai, nr. top nou 1267/1 avand numar cadastral acordat 521 in valoare de 1400 lei; terenul inscris in CF 6397 Singeorz-Bai, nr. top nou 6423/1 avand numar cadastral acordat 523 in valoare de 2200 lei; terenul inscris in CF 1427 Singeorz-Bai, nr. top nou 692/1 avand numar cadastral acordat 527 in valoare de 123.505 lei; s-a atribuit paratei HA si defunctului HT lotul compus din: terenul inscris in CF 6397 Singeorz-Bai, nr. top nou 13075/2 avand numar cadastral acordat 516 in valoare de 3467,5 lei; terenul inscris in CF 6397 Singeorz-Bai, nr. top nou 11738/2 avand numar cadastral acordat 518 in valoare de 2523 lei; terenul inscris in CF 6397 Singeorz-Bai, nr. top nou 1267/2 avand numar cadastral acordat 522 in valoare de 1400 lei; terenul inscris in CF 6397 Singeorz-Bai, nr. top nou 6423/2 avand numar cadastral acordat 524 in valoare de 2200 lei; terenul inscris in CF 1427 Singeorz-Bai, nr. top nou 692/2 avand numar cadastral acordat 528 in valoare de 123.505 lei.

S-a mentinut ca valid contractul de intretinere viagera autentificat sub nr. 1890/25 septembrie 2001, de catre notarul public CI, pentru imobilele terenuri si constructii de natura casa de locuit P, anexe gospodaresti, bucatarie de vara, garaj si curte in intravilan inscrise in CF 6397 Singeorz-Bai nr. top. aferente nr. 1237, 1238 avand numar cadastral acordat 530, in valoare de 57.727 lei, sens in care s-a mentinut inscrierea operata in CF in favoarea dobanditorilor – intretinatori HT si HA prin corelare cu varianta a II-a din raportul de expertiza intocmit de expert BL.

- s-au atribuit paratei HA si defunctului HT bunurile mobile existente in imobilul apartamentul anterior evidentiat, constand in: mobilier pentru sufragerie in valoare de 1500 lei, mobilier pentru dormitor in valoare de 1000 lei, 2 covoare persane in valoare de 400 lei, mobilier pentru bucatarie in valoare de 200 lei, frigider ZILL in valoare de 500 lei, masina de spalat rufe in valoare de 50 lei, aragaz cu 3 ochiuri si 2 butelii in valoare totala de 400 lei, masina de cusut „Ileana” in valoare de 200 lei, bibelouri, vesele si tacamuri in valoare totala de 40 lei, TV color in valoare de 500 lei, contravaloarea unei vaci in cuantum de 1300 lei; depozitul CEC in valoare de 4.421,6 lei si soldul existent in prezent in numarul de cont 5548.
Alerta AvocatulRoman.roDescarca aici Programul Special de Alerta AvocatulRoman.ro!
Asigura-te, astfel, ca vei fi mereu primul care afla Noutatile AvocatulRoman.ro! ...clic aici



S-a dispus disjungerea elementelor si aspectelor de partaj evidentiate si prin decizia civila nr. 49/A/2005 privind sulta compensatorie aferenta cotei de 1/8 parti din imobilele terenuri atribuite reclamantei HME evidentiate in contractul de intretinere viagera, fructele civile si evaluarea bunurilor mobile constand din un covor persan, un aragaz, mobila de bucatarie, TV alb-negru, frigider, 2 covoare de lana existente in imobilul casa din orasul Singeorz-Bai, s-a dispus formarea unui nou dosar si fixarea termenului de judecata pentru data de 30 septembrie 2010 si cu citarea partilor in raport de calitatea acestora si obiectul cauzei (partaj).

Totodata, s-a dispus inscrierea in CF a dreptului de proprietate astfel dobandit pe numele reclamantei si respectiv a paratei HA si a def. HT in cote egale de cate ? parti conform tabelului de miscare parcelara din lucrarea de expertiza intocmita de expert BL cu corectura instantei privind radierea descendentilor si consemnarea numelui defunctului HT si respectiv cu completarea instantei pentru mod de dobandire in natura, cu titlu de succesiune si partaj bun propriu pentru reclamanta si respectiv cu titlu de succesiune, partaj bun comun pentru sotii HA si T si respectiv cu titlu de intretinere viagera pentru imobilele teren si constructii exceptate de la nulitatea contractului de intretinere viagera.
S-a dispus notarea in coala ,,C” din CF 1427 Singeorz-Bai, a servitutii de trecere pe tot timpul anului cu piciorul si autovehiculele peste fondul aservit imobilul cu nr. top. nou 692/2, servitute instituita in favoarea fondului dominant imobilul cu nr. top. nou 692/1, in conformitate cu propunerea din tabelul de miscare parcelara din lucrarea de expertiza intocmita in cauza de expert BL, restul suprafetelor de teren aferente nr. top. noi 13075/3, 11738/3, 1272/1/3, 1267/3, 4838/1/3, 692/3 ramanand inscrise pe vechii proprietari de CF.
In final, s-a dispus compensarea integrala a cheltuielilor de judecata efectuate de parti.

Impotriva acestei sentinte, a declarat recurs parata HA.
La termenul de judecata din data de 10 noiembrie 2010 calea de atac a fost calificata ca apel, raportat la valoarea obiectului litigiului, care depaseste suma de 100.000 lei inclusiv.

Analizand hotararea atacata prin prisma motivelor de apel formulate, precum si din oficiu conform art. 295 alin. 1 teza finala C.proc.civ. tribunalul retine faptul ca apelul declarat este fondat in parte pentru considerentele care urmeaza a fi relevate.

In esenta, din cuprinsul motivelor de apel rezulta ca hotararea primei instante este criticata pentru urmatoarele considerente:

1. gresita disjungere a elementelor si aspectelor de partaj, ceea ce a dus la incalcarea dreptului la aparare al paratei;

2. gresita anulare partiala a contractului de intretinere viagera, ceea ce a dus la modificarea componentei masei succesorale ramasa in urma defunctului HI;

3. pronuntarea pe aspecte si elemente cu care nu a fost sesizata, in concret fiind vorba de fructele civile obiect al dosarului disjuns;

4. nestabilirea prin hotararea de partaj a sultei datorata in caz de inegalitate valorica a loturilor;

5. nepartajarea tuturor bunurilor ce compun masa succesorala a defunctilor, ceea ce determina imposibilitatea analizei hotararii prin prisma modalitatii de partajare dispusa, imposibilitatea verificarii egalitatii valorice a loturilor;

6. nelegalitatea modalitatii de partajare dispusa, axata pe 2 considerente:

6.1. nu s-a tinut seama de imprejurarea ca defunctul HI a transmis apelantei suprafata de cca. 2 ari pentru ca aceasta sa-si edifice casa de locuit, astfel ca aceasta suprafata nu trebuia inclusa in masa de partajat;

6.2. s-a instituit servitute de trecere pentru un lot ce provine din indiviziune, servitute a carei instituire nu s-a solicitat de reclamanta; s-a dispus notarea in cartea funciara a servitutii de trecere fara ca in prealabil sa se dispuna instituirea servitutii; in final s-a atribuit apelantei lotul grevat de servitute, a carui valoare este mai mica decat cea stabilita de expert, lotul trebuind a fi atribuit reclamantei.

Raportat la valoarea obiectului litigiului, care depaseste suma de 100.000 lei, calea de atac a fost calificata ca apel, astfel ca in temeiul efectului devolutiv al acestei cai de atac, instanta de apel este indrituita sa verifice nelegalitatea si netemeinicia hotararii primei instante, desigur, respectand limitele investirii sale.

Avand in vedere aspectele sub care a fost criticata hotararea primei instante, instanta de apel va examina legalitatea si temeinicia hotararii numai in privinta a ceea ce s-a atacat.

In ceea ce priveste critica vizand disjungerea unor elemente si aspecte de partaj tribunalul retine ca odata cu deliberarea asupra fondului cauzei, la data de 8 aprilie 2010 (si nu odata cu motivarea hotararii asa cum se sustine de apelanta fara nicio dovada in acest sens), instanta de fond a dispus disjungerea elementelor si aspectelor de partaj evidentiate si prin decizia civila nr. 49/A/2005 privind sulta compensatorie aferenta cotei de 1/8 parti din imobilele terenuri atribuite reclamantei HME evidentiate in contractul de intretinere viagera, fructele civile si evaluarea bunurilor mobile constand din: un covor persan, un aragaz, mobila de bucatarie, TV alb-negru, frigider, 2 covoare de lana existente in imobilul casa din orasul Singeorz-Bai, formandu-se un nou dosar (nr. 2383/265/2010, in prezent suspendat pana la ramanerea irevocabila a hotararii atacate in prezentul dosar).

Procedural, solutia disjungerii priveste cereri formulate in cursul judecatii declansate de reclamant, atunci cand acestea nu sunt in stare de judecata si se apreciaza ca sunt de natura sa intarzie judecarea actiunii principale. Este vorba de cererea reconventionala, cererea de interventie in interes propriu, cererea de chemare in judecata a altor persoane, cererea de chemare in garantie.

Ca atare, disjungerea poate opera doar atunci cand actiunea principala este in stare de judecata si solutionarea altor cereri formulate in cauza ar duce la tergiversarea judecatii actiunii principale a reclamantului.

Pornind de la acest principiu al procedurii civile, tribunalul retine ca intr-adevar solutia disjungerii unor „elemente si aspecte de partaj” este neprocedurala, in conditiile in care acestea sunt retinute ca facand parte din pretentiile reclamantei, deci din actiunea principala, completata pe parcursul judecatii.

Pe de alta parte, in caz de partaj, cererile partilor se impun a fi solutionate impreuna, deoarece se refera la compunerea masei succesorale, la intinderea drepturilor succesorilor, la modalitatea de impartire a bunurilor succesorale, astfel ca buna administrare a justitie justifica o judecata unitara.

Insa, in conditiile in care, la data de 25 martie 2010 si ulterior prin concluziile scrise depuse la dosar parata apelanta a avut posibilitatea de a pune concluzii pe fondul cauzei, in intregul sau, de a-si exprima pozitia cu privire la ansamblul masei succesorale a defunctilor, si chiar a facut acest lucru (prin concluziile scrise a solicitat atribuirea bunurilor mobile aflate in imobilului din Sangeorz-Bai), nu se poate retine incalcarea dreptului sau la aparare prin adoptarea solutiei disjungerii, de natura sa atraga solutia trimiterii cauzei spre rejudecare.
Includerea bunurilor mobile aflate in casa din Sangeorz-Bai in masa succesorala a defunctilor s-a solicitat de reclamanta prin completarea de actiune depusa la dosar.

Prin decizia nr. 49/A/2005 pronuntata de Tribunalul Bistrita-Nasaud la data de 31 martie 2005, in masa succesorala a celor 2 defuncti au fost incluse si bunurile mobile existente in imobilul Sangeorz-Bai (un covor persan, un aragaz, mobila de bucatarie, TV alb-negru, frigider, 2 covoare de lana de perete), incluse de reclamanta in masa bunurilor de impartit prin completarea de actiune, bunuri a caror valoare s-a indicat de reclamanta, fara ca valoarea sa fie contestata de parata apelanta prin intampinarea depusa la dosar si fara ca din probe sa rezulte o alta valoare.

In privinta fructelor civile, tribunalul retine ca, asa cum s-a relevat si de reclamanta intimata, aceasta nu a solicitat fructe, ci doar a mentionat in cadrul notelor de sedinta depuse la dosar ca apelanta si familia sa au beneficiat de fructele bunurilor obiect al masei succesorale, ca in ipoteza in care nu se accepta varianta de partaj solicitata de reclamanta se impune solicitarea de catre reclamanta, pe calea unei actiuni reconventionale, a platii de catre parata apelanta a cotei de ? din valoarea fructelor civile (dobanzi, folos nerealizat).
Insa, pe tot parcursul judecarii cauzei o asemenea cerere nu s-a formulat.

Prin decizia nr. 49/A/2005 instanta de apel a inclus in masa succesorala a defunctului HI si depozitul CEC, retinand in baza adresei nr. 6733/20 iunie 2003 ca parata apelanta a ridicat din contul 5548 deschis pe numele defunctului HI suma de 44.216.000 lei Rol si ca la data de 20 iunie 2003 contul curent personal al defunctului prezenta un sold de 2.337.308 lei Rol.
Raportat la faptul ca partajul tuturor bunurilor ce formeaza masa succesorala a defunctilor se realizeaza la valoarea bunurilor la momentul partajului, instanta de control judiciar a statuat ca in masa de partajat se include si suma depusa la CEC, la care se adauga fructele impartelii.

Ca atare, este mai mult decat evident ca indrumarea data s-a referit la stabilirea valorii depozitului CEC la data impartelii, valoare formata din suma depusa si dobanda aferenta.

Prin urmare, fructe civile nu s-au solicitat de reclamanta, iar instanta de control judiciar nu a facut altceva decat sa enunte un principiu al partajului, acela al luarii in calcul a valorii din momentul impartelii.

Desi solutia disjungerii este gresita, tribunalul apreciaza ca nu se impune desfiintarea hotararii si trimiterea cauzei spre rejudecare, cu indrumarea conexarii celor doua dosare, solutie preconizata prin motivele de apel.

Prin declaratia data la data de 22 noiembrie 2010 in dosarul nou format in urma disjungerii, reclamanta a aratat ca renunta la „actiunea ce formeaza obiectul dosarului nr. 2383/265/2010, dosar ce s-a disjuns din dosarul nr. 2/265/2001”.

Raportat la aceasta manifestare de vointa, la obiectul dosarului disjuns si la faptul ca nu s-au solicitat de reclamanta fructe civile, tribunalul retine ca reclamanta a inteles sa nu mai solicite partajarea bunurilor mobile aflate in imobilul din Sangeorz -Bai si anume: un covor persan, un aragaz, mobila de bucatarie, TV alb-negru, frigider, 2 covoare de lana de perete, respectiv sa renunte la fructele produse de suma depusa la CEC de defunctul HI.

Prin urmare, ca efect al acestei renuntari, obiect al partajului il constituie doar bunurile mobile si imobile mentionate in dispozitivul hotararii atacate in acest dosar, la valorile mentionate in cuprinsul sentintei.

La aceasta renuntare nu s-a opus parata apelanta, reprezentata in instanta prin aparator, astfel ca nimic nu impiedica instanta de apel sa ia act de aceasta renuntare la judecata, ce reprezinta un act de dispozitie al reclamantei.
Desigur, in aceste conditii, in discutie ramane problema sultei compensatorii aferenta cotei de 1/8 parti din imobilele terenuri atribuite reclamantei HME.

Conform statuarilor instantei de fond reclamanta HME ar fi indreptatita numai la o cota de 3/8 parti din masa bunurilor de impartit, astfel ca atribuindu-i-se cota de ? parti (adica 4/8), aceasta ar mai datora paratei apelante o sulta compensatorie egala cu 1/8 parti din valoarea bunurilor obiect al masei succesorale.

Lasand la o parte faptul ca la un simplu calcul matematic, tinand seama de valoarea bunurilor partajate de instanta de fond, de cotele parti de mostenire stabilite irevocabil prin incheierea de admitere in principiu, apelanta putea retine inegalitatea certa a loturilor atribuite, inegalitate in detrimentul reclamantei si in favoarea apelantei, in conditiile in care instanta de fond nu a procedat la stabilirea sultei compensatoare, nimic nu impiedica tribunalul, in apel, sa finalizeze partajul, prin stabilirea sultei datorate in caz de inegalitate valorica, fara a i se putea imputa lipsirea partilor de un grad de jurisdictie, atata timp cat cotele de mostenire au fost stabilite irevocabil prin incheierea de admitere in principiu, in forma modificata prin decizia nr. 49/A/2005, cat valoarea bunurilor partajate de instanta de fond a fost stabilita prin expertiza, nefiind contestata de vreuna dintre parti.

Solutia trimiterii cauzei spre rejudecare, in conditiile in care masa bunurilor de partajat, cotele de mostenire, valorile au fost definitiv stabilite, astfel ca nu mai pot fi modificate, in care partajul bunurilor intre partile litigante a trenat pe rolul primei instante cca. 10 ani (lipsind doar 4 zile pana la implinirea a 10 ani de la sesizarea instantei de judecata – 4.12.2001), este de natura sa afecteze grav principiul celeritatii, al judecarii cauzei in termen rezonabil, afectand in final scopul partajului, acela ca fiecare mostenitor sa intre efectiv in posesia bunurilor mostenite cat mai repede, sa poata dispune fiecare de bunurile primite asa cum doreste, fara a fi afectate de o eventuala devalorizare a bunurilor.

In ceea ce priveste sulta compensatoare aferenta cotei de 1/8 parti retinuta de instanta de fond ca fiind datorata de reclamanta, contrar statuarilor primei instante si pozitiei paratei apelante exprimata in cuprinsul concluziilor scrise depuse la fondul cauzei, tribunalul retine ca in fapt reclamanta intimata nu datoreaza vreo sulta compensatorie paratei apelante, ci dimpotriva ea este cea care ar fi fost indreptatita la plata unei sulte, insa nu a atacat hotararea primei instante, astfel ca o asemenea sulta nu poate fi stabilita de instanta de apel in calea de atac a partii adverse, intrucat ar reprezenta o agravare a situatiei in propria cale de atac, ceea ce nu este admisibil.

Prin incheierea de admitere in principiu pronuntata la data de 28 noiembrie 2002, modificata de instanta de apel la data de 31 martie 2005, s-a stabilit irevocabil, deci fara posibilitatea unei eventuale modificari ulterioare, compunerea maselor succesorale ale defunctilor soti H vocatia reclamantei si paratei apelante la mostenire si cotele de mostenire ale succesorilor.

Ca atare, in realizarea efectiva a partajului instanta de fond este obligata sa porneasca de la dispozitiile incheierii de admitere in principiu, la stabilirea eventualei inegalitati valorice trebuind a se avea in vedere toate bunurile incluse in masa de partajat.

Astfel, se retine de tribunal ca prin incheierea de admitere in principiu in forma modificata in apel s-a constatat ca:

I. masa succesorala ramasa in urma defunctului HI, decedat la data de 11 septembrie 2001 au ramas urmatoarele bunuri: 1. cele specificate in certificatul de mostenitor nr. 180/25.09.2001 eliberat de notarul public Ceuca Ioan; 2. cota de 2/5 parti din terenul inscris in c.f. 4278 Sangeorz-Bai topografic 4838/1; 3. cota de ? parti din terenul inscris in c.f. 1437 Sangeorz-Bai topografic 1272/1; 4. cota de ? parti din apartamentul cu 2 camere situat in Bistrita; 5. cota de ? parti din urmatoarele bunuri mobile: mobilier pentru sufragerie, mobilier pentru dormitor, 2 covoare persane, mobilier pentru bucatarie, frigider ZILL, masina de spalat rufe, aragaz cu 3 ochiuri si 2 butelii, masina de cusut „Ileana”, bibelouri, vesele si tacamuri, TV color, - contravaloarea unei vaci in cuantum de 1300 lei; depozitul CEC in valoare de 4.421,6 lei si soldul existent in prezent in numarul de cont 5548; 6. cota de ? parti din bunurile mobile existente in imobilul din Sangeorz-Bai si anume: un covor persan, un aragaz, mobila de bucatarie, TV alb-negru, frigider, 2 covoare de lana de perete.

La partajarea bunurilor descrise la pct. 6 reclamanta a renuntat la data de 22.11.2010, fara a exista vreo opozitie din partea apelantei, astfel ca in privinta acestora nu mai este necesara evaluarea si atribuirea in favoarea succesorilor, ele aflandu-se in posesia apelantei.
II. la aceasta masa succesorala au vocatie succesorala reclamanta, in calitate de fiica, in cota de ? parti din masa si sotia supravietuitoare HD in cota de ? parti din masa bunurilor defunctului.

III. masa succesorala ramasa in urma defunctei HD, decedata la data de 28 decembrie 2001 se compune din: 1. cota legala de mostenire care ii revine dupa sotul defunct (cea de ? din masa defunctului, mai sus stabilita); 2. cota de ? parti din apartamentul din Bistrita cu 2 camere; 3. cota de ? parti din terenul inscris in c.f. nr. 1437 Sangeorz-Bai topografic 1272/1; 4. cota de ? parti din urmatoarele bunuri mobile: mobilier pentru sufragerie, mobilier pentru dormitor, 2 covoare persane, mobilier pentru bucatarie, frigider ZILL, masina de spalat rufe, aragaz cu 3 ochiuri si 2 butelii, masina de cusut „Ileana”, bibelouri, vesele si tacamuri, TV color, contravaloarea unei vaci in cuantum de 1300 lei;

depozitul CEC in valoare de 4.421,6 lei si soldul existent in prezent in numarul de cont 5548; 5. cota de ? parti din bunurile mobile existente in imobilul din Sangeorz-Bai si anume: un covor persan, un aragaz, mobila de bucatarie, TV alb-negru, frigider, 2 covoare de lana de perete.
Asa cum s-a aratat mai sus, la partajarea bunurilor descrise la pct. 5 reclamanta a renuntat la data de 22.11.2010, fara a exista vreo opozitie din partea apelantei, astfel ca in privinta acestora nu mai este necesara evaluarea si atribuirea in favoarea succesorilor, ele aflandu-se in posesia apelantei.

IV. vocatie succesorala la masa defunctei au reclamanta, in calitate de fiica, in cota de ? parti si parata apelanta impreuna cu sotul sau decedat in cursul judecatii, ca legatari universali, in cota de x parti.

In analiza egalitatii sau inegalitatii valorice a loturilor, cu consecinta finala a stabilirii vreunei sulte compensatoare tribunalul porneste de la cuprinsul acestei incheieri de admitere in principiu, in forma modificata prin decizia nr. 49/A/2005, stabilind cat i se cuvine reclamantei din masa succesorala a tatalui sau, cat i se cuvine acesteia din masa succesorala a mamei sale si comparand in final cu ceea ce a primit efectiv in natura.

Asa cum s-a aratat, masa succesorala ramasa in urma defunctului HI, decedat la data de 11 septembrie 2001, la care are vocatie succesorala reclamanta in cota de ? parti, se compune din:

1. bunurile specificate in certificatul de mostenitor nr. 180/25.09.2001 eliberat de notarul public Ceuca Ioan.
Conform continutului certificatului de mostenitor (f. 5 dosar fond vol. I) dupa defunctul HA, bunicul defunctului HI au ramas imobilul teren inscris in c.f. nr. 1427 Sangeorz-Bai topo 692, imobilele casa, curte si gradina din c.f. 1437 Sangeorz-Bai top 1237, 1238, 1267, 13075.
Masa succesorala ramasa in urma defunctei HN, sotia defunctului HA s-a compus din imobilele teren din c.f. 1439 Sangeorz-Bai topografici 6423, 11738.

Succesiunea ambilor defuncti a revenit fiicei Halita Maria casatorita Haruta, mama defunctului HI.
Succesiunea defunctei HM casatorita H, formata din bunurile mostenite de la parintii sai, mai sus descrise, a revenit sotului supravietuitor HI in cota de ? parti si fiului HI, in cota de x parti.

Masa succesorala ramasa in urma defunctului HI, compusa din bunurile mostenite de la defuncta HM (1/4 din masa succesorala a defunctei HM) a revenit sotilor HI si HD, parintii reclamantei din prezenta cauza, in cota de ? parti fiecare, in calitate de legatari universali.
Ca atare, in final din imobilele teren inscris in c.f. nr. 1427 Sangeorz-Bai topo 692, imobilele casa, curte si gradina din c.f. 1437 Sangeorz-Bai top 1237, 1238, 1267, 13075 si imobilele teren din c.f. 1439 Sangeorz-Bai topografici 6423, 11738, defunctul HI a avut o cota de 7/8 din totalul bunurilor (3/4 de la mama sa HM mostenire legala si 1/8 – ? x 1/2 – de la defunctul HI mostenire testamentara), cealalta cota de 1/8 parti din totalul bunurilor (1/4 x 1/2) revenind defunctei HD, in calitate de legatar, de la defunctul HI.

Din totalul acestei cote de 7/8 parti, reclamantei i-a revenit cota legala de ? parti, restul de ? parti revenind sotiei supravietuitoare HD.
Asadar, numai din aceste bunuri mai sus amintite reclamanta are o cota de 21/32 (7/8 cota tatalui x ? cota reclamantei din cota tatalui), iar defuncta HD are cota de 7/32 dupa sotul sau (7/8 cota sotului x ? cota sa de mostenire din cota sotului).

Cota defunctei HD de 7/32 a revenit reclamantei in proportie de ? parti, apelantei si defunctului sot in proportie de ? parti, adica atat reclamantei, cat si apelantei si sotului sau defunct impreuna, le-a revenit cate 7/64 parti din bunurile succesorale provenite de la defuncta HD.

In final, reclamanta are din bunurile mai sus mentionate (teren inscris in c.f. nr. 1427 Sangeorz-Bai topo 692, casa, curte si gradina din c.f. 1437 Sangeorz-Bai top 1237, 1238, 1267, 13075, teren din c.f. 1439 Sangeorz-Bai topografici 6423, 11738), dupa ambii defuncti, cota totala de 21/32 + 7/64, adica 49/64, in timp ce apelanta impreuna cu defunctul sau sot au o cota de numai 7/64 din totalul acestor bunuri.
Apoi, conform certificatului de mostenitor, defunctului HI i-a revenit cota de 2/5 parti din terenul inscris in c.f. 4278 Sangeorz-Bai topografic 4838/1.

Din acest teren reclamanta are o cota de ? parti, adica 6/20 (2/5 cota defunctului din bun x ? cota reclamantei din mostenirea tatalui sau), iar defuncta HD are cota de 2/20 (2/5 cota defunctului sot din bun x ? cota sotiei din mostenirea sotului sau).

Cota defunctei HD de 2/20 a revenit reclamantei in proportie de ? parti, apelante si defunctului sot in proportie de ? parti, adica atat reclamantei, cat si apelantei si sotului sau defunct impreuna, le-a revenit cate 2/40 parti (sau 1/20) din bunurile succesorale provenite de la defuncta HD.

In final, din acest bun reclamanta are o cota totala de 7/20 (6/20 de la defunctul sau tata si 1/20 de la defuncta sa mama), in timp ce apelantei si defunctului sau sot, impreuna, le-a revenit numai cota de 1/20 parti.

Din celelalte bunuri (terenul inscris in c.f. 1437 Sangeorz-Bai topografic 1272/1, apartamentul cu 2 camere situat in Bistrita si bunuri mobile: mobilier pentru sufragerie, mobilier pentru dormitor, 2 covoare persane, mobilier pentru bucatarie, frigider ZILL, masina de spalat rufe, aragaz cu 3 ochiuri si 2 butelii, masina de cusut „Ileana”, bibelouri, vesele si tacamuri, TV color, contravaloarea unei vaci in cuantum de 1300 lei, depozitul CEC in valoare de 4.421,6 lei si soldul existent in prezent in numarul de cont 5548), sotii H. au avut fiecare o cota de x parti.

Din aceste bunuri (terenul inscris in c.f. 1437 Sangeorz-Bai topografic 1272/1, apartamentul cu 2 camere situat in Bistrita si bunuri mobile: mobilier pentru sufragerie, mobilier pentru dormitor, 2 covoare persane, mobilier pentru bucatarie, frigider ZILL, masina de spalat rufe, aragaz cu 3 ochiuri si 2 butelii, masina de cusut „Ileana”, bibelouri, vesele si tacamuri, TV color, contravaloarea unei vaci in cuantum de 1300 lei, depozitul CEC in valoare de 4.421,6 lei si soldul existent in prezent in numarul de cont 5548) reclamanta are o cota de 3/8 parti (3/4 cota sa din cota de ? a tatalui sau), iar defuncta HD a avut o cota de 5/8 parti (1/2 parti cota sa de proprietate din bun si 1/8 parti cota mostenita de la sotul sau – ? parti cota sa de mostenire x ? cota defunctului HI).

Cota defunctei HD de 5/8 parti a revenit reclamantei in proportie de ? parti, apelante si defunctului sot in proportie de ? parti, adica atat reclamantei, cat si apelantei si sotului sau defunct impreuna, le-a revenit cate 5/16 parti din bunurile succesorale provenite de la defuncta HD.

In final, din aceste bunuri reclamanta are cota de 11/16 parti (3/8 parti cota provenita din succesiunea tatalui + 5/16 cota provenita din succesiunea mamei), iar apelanta si defunctul sot au o cota de 5/16 parti.

In total, rezulta urmatoarele cote de mostenire:
A. reclamanta are: 1. cota de 49/64 din: terenul inscris in c.f. nr. 1427 Sangeorz-Bai topo 692, imobilele casa, curte si gradina din c.f. 1437 Sangeorz-Bai top 1237, 1238, 1267, 13075, terenul din c.f. 1439 Sangeorz-Bai topografici 6423, 11738); 2. cota de 7/20 din terenul inscris in c.f. 4278 Sangeorz-Bai topografic 4838/1; 3. cota de 11/16 parti din: terenul inscris in c.f. 1437 Sangeorz-Bai topografic 1272/1, apartamentul cu 2 camere situat in Bistrita, bunurile mobile: mobilier pentru sufragerie, mobilier pentru dormitor, 2 covoare persane, mobilier pentru bucatarie, frigider ZILL, masina de spalat rufe, aragaz cu 3 ochiuri si 2 butelii, masina de cusut „Ileana”, bibelouri, vesele si tacamuri, TV color, contravaloarea unei vaci in cuantum de 1300 lei, depozitul CEC in valoare de 4.421,6 lei si soldul existent in prezent in numarul de cont 5548.

B. apelanta impreuna cu defunctul sau sot, in calitate de legatari universali au: 1. cota de 7/64 din: terenul inscris in c.f. nr. 1427 Sangeorz-Bai topo 692, imobilele casa, curte si gradina din c.f. 1437 Sangeorz-Bai top 1237, 1238, 1267, 13075, terenul din c.f. 1439 Sangeorz-Bai topografici 6423, 11738; 2. cota de 1/20 parti din terenul inscris in c.f. 4278 Sangeorz-Bai topografic 4838/1; 3. cota de 5/16 parti din: terenul inscris in c.f. 1437 Sangeorz-Bai topografic 1272/1, apartamentul cu 2 camere situat in Bistrita, bunurile mobile: mobilier pentru sufragerie, mobilier pentru dormitor, 2 covoare persane, mobilier pentru bucatarie, frigider ZILL, masina de spalat rufe, aragaz cu 3 ochiuri si 2 butelii, masina de cusut „Ileana”, bibelouri, vesele si tacamuri, TV color, contravaloarea unei vaci in cuantum de 1300 lei, depozitul CEC in valoare de 4.421,6 lei si soldul existent in prezent in numarul de cont 5548.

Valorile bunurilor imobile de partajat au fost stabilite prin expertizele de evaluare efectuate in cauza de expertii BN (constructii) si PN (terenuri), iar valoarea bunurilor mobile s-a stabilit pe baza depozitiei martorilor, aceste valori nefiind contestate de parti (conform incheierii de sedinta din 12 noiembrie 2009 aparatorii partilor au aratat ca nu au de formulat obiectiuni la raportul de expertiza in specialitatea constructii; in sedinta de judecata din 25 martie 2010 reprezentantii partilor, apelanta prezenta personal nu au formulat obiectiuni fata de valorile stabilite de expertul evaluator).

Ca atare, se retine ca la momentul partajului:
- imobilul apartament avea valoarea de 97.900 lei;
- imobilul casa si anexe gospodaresti avea valoarea de 71.700 lei (din care 58.600 lei casa si 13.100 lei anexele);
- imobilele terenuri aveau urmatoarele valori: 268.809,46 lei terenul in suprafata totala de 3539 m.p. din c.f. 1427 Sangeorz-Bai topografic 692 (247.010 lei suprafata de partajata de instanta de 3252 m.p. si 21.799,46 lei suprafata de 287 m.p. din topograficul 692/3 ramasa pe vechii proprietari); 57.727 lei terenul aferent constructiilor din Sangeorz-Bai din c.f. 1437 topografici 1237, 1238 in suprafata totala de 760 m.p.;

278.379 lei terenul in suprafata totala de 3665 m.p. din c.f. 4278 Sangeorz-Bai topograficul 4838/1 (98.806 lei suprafata de partajata de instanta de 1235 m.p. si 179.573 lei suprafata de 2430 m.p. din topograficul 4838/1/3 ramasa pe vechii proprietari); 3.105 lei terenul in suprafata totala de 346 m.p. din c.f. 1437 Sangeorz-Bai topografic 1267 (2.800 lei suprafata de partajata de instanta de 312 m.p. si 305 lei suprafata de 34 m.p. din topograficul 1267/3 ramasa pe vechii proprietari); 6.981,47 lei terenul in suprafata totala de 34.103 m.p. din cf 1437 topografic 13075 (6935 lei suprafata de partajata de instanta de 33876 m.p. si 46,47 lei suprafata de 227 m.p. din topograficul 13075/3 ramasa pe vechii proprietari); 5684 lei terenul in suprafata totala de 1782 m.p. din c.f. 1439 topografic 11738 (5046 lei suprafata de partajata de instanta de 1582 m.p. si 638 lei suprafata de 200 m.p. din topograficul 11738/3 ramasa pe vechii proprietari); 2013 lei terenul in suprafata totala de 878 m.p. din c.f. 1437 topografic 1272/1 (1.555 lei suprafata de partajata de instanta de 678 m.p. si 458 lei suprafata de 200 m.p. din topograficul 1272/3 ramasa pe vechii proprietari); 4.400 lei terenul in suprafata totala de 2628 m.p. din c.f. 1439 topografic 6423.
Tribunalul subliniaza si retine faptul ca la stabilirea valorii masei succesorale trebuie luata in calcul si valoarea suprafetelor lasate de instanta pe vechii proprietari, care in fapt nu sunt altii decat apelanta si defunctul sau sot, care si-au inscris dreptul de proprietate in cartea funciara. Este vorba de terenurile de 227 mp din topograficul 13075/3, de cate 200 m.p. din topograficii 11738/3, 1272/1/3, de 34 m.p. din topograficul 1267/3, de 2430 m.p. din topograficul 4838/1/3 si de 287 mp din topograficul 692/3, inscrise in cartea funciara in proprietatea apelantei si a defunctului sot.

Aceste valori s-au obtinut prin aplicarea regulii de trei simpla tinand seama de valorile din lucrarea de expertiza stabilite pentru suprafetele efectiv partajate intre reclamanta si apelanta si suprafata reala din cartea funciara.

Raportat la cotele legale de mostenire ale reclamantei, la cota apelantei, la valorile bunurilor succesorale, se poate constata cu usurinta, ca reclamanta ar fi indreptatita la plata unei sulte si nicidecum apelanta.

Se poate lesne observa ca numai din bunurile care au cea mai mare valoare (casa, anexele si terenul aferent de 760 m.p. din Sangeorz-Bai evaluate in total la 129.427 lei, din care 71.700 lei constructiile si 57.727 lei terenul si nu la valoarea de 57.727 lei cum eronat retine instanta de fond, aceasta valoare reprezentand numai terenul de 760 m.p. aferent nu si constructiile; terenul de 3539 m.p. din c.f. nr. 1427 Sangeorz-Bai topo 692 in valoare de 268.809,46 lei) reclamanta are o cota net superioara de 49/64 parti, in timp ce apelanta de numai 7/64 parti, astfel ca este mai mult decat evident ca apelanta nu este indreptatita la plata niciunei sulte compensatoare.

Singura care ar fi fost indreptatita la plata sultei compensatoare, raportat la faptul ca a primit ? parti din mostenirea defunctilor, desi avea cota mai mare, era reclamanta, insa aceasta nu a atacat hotararea primei instante, astfel incat tribunalul, in acest cadru procesual nu poate obliga apelanta sa plateasca sulta in favoarea reclamantei intimate, deoarece ar agrava situatia apelantei in propria cale de atac, ceea ce este interzis de art. 296 C.proc.civ.

Punctul de vedere al instantei de fond si al apelantei porneste gresit de la considerarea ca fiecare defunct a avut o cota de ? parti din masa bunurilor de partajat, astfel ca in final reclamanta ar avea 3/8 parti, iar sotia supravietuitoare 5/8 parti. Ca atare, intrucat reclamantei i s-au acordat bunuri ce corespund unei cote de 4/8 parti, rezulta ca aceasta ar mai trebui sa achite apelantei sulta compensatoare corespunzatoare cotei de 1/8 parti.

Este insa evident ca nu aceste cote au fost stabilite prin incheierea de admitere in principiu, in care s-a subliniat ca masa defunctului HI se compune din bunurile inscrise in certificatul de mostenitor (adica din bunurile mentionate in certificat in cota legala inscrisa de ? parti mostenire legala si 1/8 parti mostenire testamentara), din cota de 2/5 parti din terenul din c.f. 4278 Sangeorz-Bai si din cota de ? din celelalte bunuri enumerate.

Asadar, sotii au avut o cota egala de ? parti numai asupra bunurilor: teren inscris in c.f. 1437 Sangeorz-Bai topografic 1272/1, apartament cu 2 camere situat in Bistrita, bunuri mobile constand in: mobilier pentru sufragerie, mobilier pentru dormitor, 2 covoare persane, mobilier pentru bucatarie, frigider ZILL, masina de spalat rufe, aragaz cu 3 ochiuri si 2 butelii, masina de cusut „Ileana”, bibelouri, vesele si tacamuri, TV color, contravaloarea unei vaci in cuantum de 1300 lei, depozitul CEC in valoare de 4.421,6 lei si soldul existent in prezent in numarul de cont 5548.

Prin urmare, numai asupra acestor bunuri defuncta HD a avut cota de 5/8 parti, pentru restul bunurilor reclamanta avand o cota mai mare.
Este adevarat, observa tribunalul, ca defuncta HD a avut o cota de 1/8 parti din imobilele inscrise in certificatul de mostenitor, primita de la defunctul HI, insa aceasta cota nu s-a inclus in masa sa succesorala prin incheierea de admitere in principiu, astfel ca nu mai poate fi luata in discutie la acest moment al partajului.

Intrucat, asa cum s-a aratat, reclamanta nu datoreaza nicio sulta apelantei, solutia trimiterii cauzei spre rejudecare este absolut inutila.
Nu sunt intemeiate nici celelalte motive de apel.

Astfel, nu se poate retine teza gresitei anulari partiale a contractului de intretinere viagera, ceea ce a dus la modificarea componentei masei succesorale ramasa in urma defunctului HI.

Prin decizia nr. 49/A/2005, modificandu-se considerentele instantei de fond care a pronuntat incheierea de admitere in principiu, s-a statuat ca mostenirea se transmite succesorilor in indiviziune, astfel ca fiecare mostenitor are o cota parte ideala, abstracta asupra bunurilor.
Oricare succesor poate dispune liber de cota sa de mostenire, iar in situatia in care dispune peste partea sa fara acordul celorlalti coindivizari, actul de dispozitie este valabil insa nu pur si simplu, ci este afectat de o conditie rezolutorie, aceea ca bunul sa cada la partaj in lotul altuia.

Daca in urma partajului bunul revine in lotul instrainatorului actul de dispozitie ramane valabil, se consolideaza. Dimpotriva, daca bunul revine in lotul altui coindivizar, actul de dispozitie se desfiinteaza, fiind lovit de nulitate absoluta pentru lipsa calitatii de proprietar al dispunatorului.
Instanta de apel nu a statuat in niciun caz asupra valabilitatii contractului de intretinere viagera, ci a facut aplicarea regulilor aplicabile starii de indiviziune, subliniind ca pana la efectuarea partajului actul de dispozitie este valabil.

In aceste conditii, la momentul partajului, intrucat bunurile obiect al contractului de intretinere viagera nu au revenit in totalitate in lotul apelantei, in mod corect, aplicand regulile indiviziunii, instanta de fond a constatat nulitatea absoluta partiala a contractului de intretinere viagera.

Este adevarat ca nulitatea trebuia constatata pentru cota de ? parti cat a revenit reclamantei in natura efectiv si nu doar pentru cota de 3/8 parti, insa in apelul paratei nu poate fi agravata situatia sa.

Pe de alta parte, in conditiile in care reclamanta nu a atacat hotararea instantei de fond pentru a obtine sulta compensatoare care i se cuvine, astfel ca nu se pune problema calculului de sulta, prin solutia de constatare a nulitatii partiale a contractului de intretinere viagera numai pentru cota de 3/8 si nu pentru ? nu este prejudiciata apelanta, care oricum a primit valoric mai mult decat ii revenea in baza testamentului redus la cota de ? parti din masa succesorala a defunctei HD, masa care asa cum s-a aratat mai sus era mai mica decat cota de ? din totalul bunurilor.

Cum apelanta nu trebuie sa plateasca sulta reclamantei aceasta nu a suferit niciun prejudiciu.

Intrucat prin incheierea de admitere in principiu, care leaga instanta la momentul efectuarii partajului, in masa bunurilor de impartit s-au inclus toate bunurile mai sus indicate (inclusiv cota defunctei HD din bunurile mostenite, de care aceasta putea dispune liber, cu consecinta excluderii acesteia din masa bunurilor de partajat in cazul mentinerii valabilitatii actului), la momentul stabilirii sultei compensatoare se iau in calcul valorile tuturor bunurilor incluse in masa de partaj, care se raporteaza la cotele de mostenire ale partilor.

Prin urmare, tinandu-se seama de valoarea fiecarui bun (cele stabilite de expertul in constructii, de expertul topograf la care se adauga valoarea suprafetelor ramase pe vechii proprietari inscrise in topograficii noi /3, asa cum s-a aratat mai sus) si de cotele de mostenire le reclamantei si apelantei, rezulta fara nicio urma de indoiala ca cea indreptatita la sulta ar fi reclamanta si nicidecum apelanta.
Critica vizand fructele civile nu este intemeiata, intrucat in privinta depozitului CEC reclamanta nu a solicitat actualizarea lui, pe de o parte, iar pe de alta parte, alte fructe civile nu s-au solicitat.

Nu pot fi retinute nici criticile privind nestabilirea prin hotararea de partaj a sultei datorata in caz de inegalitate valorica a loturilor atata timp cat asa cum s-a relevat apelanta ar datora sulta reclamantei intimate si nu invers; imposibilitatea verificarii egalitatii valorice a loturilor, atata timp cat valorile bunurilor partajate au fost stabilite, cotele de mostenire au fost determinate, astfel incat un calcul matematic putea fi efectuat de partea interesata.

Nu este intemeiata nici critica privitoare la includerea in masa de partaj a terenului de cca. 2 ari pe care apelanta si-a edificat o constructie cu acordul proprietarului HI, in baza notei din 1 aprilie 1996.

In primul rand compunerea masei succesorale ramasa in urma defunctului s-a stabilit prin incheierea de admitere in principiu, modificata in apel in martie 2003, terenul cuprins in nota invocata, situat in c.f. 1427 Sangeorz-Bai topografic 692 fiind inclus in masa succesorala a defunctului, astfel incat instanta de fond in mod corect a procedat si la partajarea acestuia.

Daca se dorea excluderea terenului din masa apararile trebuiau formulate pana la stabilirea prin incheiere a compunerii masei succesorale.
Pe de alta parte, nota depusa la dosar nu reprezinta altceva decat un acord al proprietarului terenul pentru ca pe terenul sau un tert sa-si edifice o casa. Intrucat actul nu imbraca forma autentica, nu a fost validat de instanta de judecata, prin aceasta nota nu a operat un transfer de proprietate de la defunctul HI in patrimoniul apelantei, pentru ca bunul sa nu poata fi inclus in masa succesorala a defunctului.

In ceea ce priveste critica vizand servitutea de trecere tribunalul retine ca principiul este partajarea in natura, astfel ca raportat la suprafata de teren existenta in topograficul 692 din c.f. 1427 Sangeorz-Bai, la echitatea partajului, in mod corect s-au format 2 loturi de teren.
Servitutea de trecere s-a impus, asa cum releva expertul, din cauza faptului ca unul dintre copiii apelantei, intimatul HI, si-a edificat o casa pe acel teren.

Intrucat s-a procedat la sistarea starii de indiviziune, iar terenul din topograficul 692/1 nu avea acces la calea publica in mod justificat s-a creat o servitute de trecere.

Contrar sustinerilor apelantei, reclamanta a solicitat instituirea servitutii de trecere, asa cum rezulta din cuprinsul notelor de sedinta depuse la dosar. Totodata, s-a solicitat de reclamanta partajarea conform raportului de expertiza, lucrare ce mentioneaza instituirea servitutii de trecere.

In mod corect, procedand la partajul bunurilor succesorale conform lucrarii de expertiza instanta a dispus notarea servitutii in foaia de sarcini.
Niciun text legal nu obliga instanta sa dispuna in prealabil, asa cum se sustine, instituirea servitutii de trecere si apoi sa o noteze in cartea funciara.

Potrivit art. 62 din Decretul-lege nr. 115/1938, servitutea va fi aratata si in cartea funciara a fondului dominant.
Ca atare, tribunalul apreciaza ca in acord cu aceste dispozitii legale, in mod corect instanta de fond a dispus inscrierea servitutii de trecere.
Includerea terenului afectat de servitute in lotul apelantei este o solutie corecta, fiind chiar rezultatul vointei apelantei, vointa careia instanta de fond i-a dat curs.

Astfel, prin concluziile scrise depuse la dosar apelanta, prin aparator ales, a solicitat ca in lotul reclamantei sa fie inclus terenul din topograficul 692/1, iar in lotul paratei apelante topograficul 692/2. Or, asa cum rezulta din planul de situatie, anexa 7 la lucrarea de expertiza topografica, terenul din topograficul 692/1 este cel colorat cu galben, neafectat de servitute, iar terenul din topograficul 692/2 este cel colorat cu albastru, solicitat de apelanta, ce cuprinde si servitutea de trecere.

Niciun moment apelanta nu a invocat in fata instantei de fond grava sa prejudiciere prin atribuirea in lotul sau a terenului afectat de servitute, nu a solicitat despagubiri desi putea si avea posibilitatea sa o faca. Dimpotriva, prin concluziile scrise a solicitat expres terenul afectat de servitute.

Chiar ignorand faptul ca apelanta a solicitat includerea terenului in lotul sau mai exista un considerent pentru care tribunalul apreciaza ca partajarea terenului din topograficul 692 este echitabila.

Din extrasul de carte funciara nr. 1427 Sangeorz-Bai se constata ca topograficul 692 are o suprafata de 3539 m.p., suprafata care este divizata in 3 topografici noi 692/1 cu suprafata de 1626 m.p., 692/2 cu suprafata de 1626 m.p. si 692/3 cu suprafata de 287 m.p.
Or, suprafata de 287 m.p. din topograficul nou 692/3 a ramas pe vechii proprietari, conform dispozitivului, vechi proprietari care nu sunt altii decat apelanta si defunctul sau sot, partajul privind numai terenul de 3252 m.p.

Prin urmare, raportat la faptul ca din acest teren reclamanta avea o cota mult mai mare decat apelanta, ca a primit numai 1626 m.p., ca terenul de 287 m.p. a ramas tot apelantei, ca pe topograficul 692/2 sunt edificate constructii ale fiului apelantei, tribunalul apreciaza ca modalitatea de atribuire catre reclamanta a lotului din topograficul 692/1 este echitabila.

In baza considerentelor exprimate si facand aplicarea dispozitiilor art. 296 C.proc.civ., tribunalul va admite in parte apelul declarat, va schimba hotararea atacata in sensul inlaturarii dispozitiei de disjungere a elementelor si aspectelor de partaj evidentiate si prin decizia civila nr. 49/A/2005 privind sulta compensatorie aferenta cotei de 1/8 parti din imobilele terenuri atribuite reclamantei HME evidentiate in contractul de intretinere viagera, fructele civile si evaluarea bunurilor mobile constand in: un covor persan, un aragaz, mobila de bucatarie, TV alb-negru, frigider, 2 covoare de lana existente in imobilul casa din orasul Singeorz-Bai; va lua act de renuntarea reclamantei HME la partajarea bunurilor mobile si fructelor civile mai sus indicate.

Se vor mentine restul dispozitiilor hotararii.

In baza art. 274, 277 C.proc.civ., tribunalul va obliga intimata HME sa plateasca apelantei HA suma de 624,15 lei cu titlu de cheltuieli de judecata partiale in apel, reprezentand taxa de timbru (4 lei), timbru judiciar (0,15 lei), onorariu de avocat (1/2 parti din totalul onorariului de 1240 lei justificat cu chitanta nr. 1289/7.09.2010 depusa la dosar, apreciindu-se ca apararea a privit nu numai solutia de disjungere considerata nelegala, ci si alte critici apreciate de tribunal ca neintemeiate).





Adauga acest articol in site-ul tau

Newsletter AvocatulRoman.ro
Ramai la curent cu toate solutiile propuse de specialisti.
Aboneaza-te ACUM la Newsletter AvocatulRoman.ro si primesti cadou Raportul special "Cele mai solicitate contracte de comodat, locatiune, vanzare-cumparare"!

  Da, doresc sa ma abonez si sa primesc informatii despre produsele, serviciile, evenimentele etc. oferite de Rentrop & Straton. Termeni si conditii de utilizare a site-ului Nota de informare



Articole similare


     » Raspundere civila delictuala. Daune morale 
     de Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 06-Dec-2011
     » Jurisprudenta » Alte categorii » Jurisprudenta - civil

     » Cerere de desbagubire pentru imobilul expropriat 
     de Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 06-Dec-2011
     » Jurisprudenta » Alte categorii » Jurisprudenta - civil

     » Actiune de divort. Instanta competenta in lipsa unui domiciliu comun al sotilor 
     de Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 06-Dec-2011
     » Jurisprudenta » Alte categorii » Jurisprudenta - civil

     » Solicitare pe cale de ordonant presidentiala.Suspendarea masurii complemetare a suspendarii exercitarii dreptului de a conduce  
     de Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 10-Nov-2011
     » Jurisprudenta » Alte categorii » Jurisprudenta - civil

     » Cerere de aplicare amenda civila. Legea nr. 10/2001. Competenta 
     de Colectivul de avocati al AvocatulRoman.ro, 10-Nov-2011
     » Jurisprudenta » Alte categorii » Jurisprudenta - civil